Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care a reiterat solicitarea României de a deveni cât mai curând stat membru al Spaţiului Schengen, argumentând că acest obiectiv este “unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune”.

La finalul summitului încheiat cu concluzii privind COVID-19, relațiile externe, creșterea prețurilor la energie, migrație și agenda digitală a UE, Administrația Prezidențială a precizat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro că șeful statului a adresat mulțumiri statelor UE care au acordat sprijin României în lupta împotriva COVID-19 și a solicitat, între altele, includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în actul delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă pentru o economie prietenoasă cu mediul înconjurător.

Administraţia Prezidenţială arată că, în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, concluziile Consiliului European adoptate de liderii UE reflectă progresele semnificative înregistrate ca urmare a campaniilor de vaccinare, menţionând că în unele state membre situaţia rămâne preocupantă. Se evidenţiază, de asemenea, nevoia de intensificare a eforturilor pentru reducerea reticenţei faţă de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, în special pe platformele social-media.

Concluziile Consiliului European subliniază şi importanţa continuării coordonării pentru facilitarea liberei circulaţii în interiorul şi din afara UE. În vederea consolidării rezilienţei Uniunii în faţa crizelor sanitare, Consiliul European a solicitat finalizarea negocierilor pachetului legislativ privind Uniunea Sănătăţii şi asigurarea unei implicări adecvate a statelor membre în guvernanţa Autorităţii europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA).

Citiți și Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

“Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la criza pe care o traversează România în ceea ce priveşte incidenţa crescută a cazurilor de COVID-19 şi a adresat mulţumiri statelor membre UE pentru sprijinul acordat României prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene”, indică Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, şeful statului a pledat pentru intensificarea eforturilor privind combaterea reticenţei legate de vaccinare şi a dezinformării, care reprezintă una dintre principalele cauze pentru rata scăzută de vaccinare anti-COVID.

Liderii europeni au discutat pe larg evoluţiile recente survenite pe fondul creşterii preţurilor la energie. Prin concluziile adoptate, Consiliul European invită statele membre să utilizeze urgent şi eficient măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a proteja, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi pentru a sprijini companiile europene. De asemenea, Comisia Europeană şi Consiliul UE sunt invitate să ia în calcul şi măsuri pe termen mediu şi lung care să asigure energie la preţuri accesibile pentru consumatori şi companii, să crească rezilienţa sistemului energetic şi a pieţei interne a energiei, să asigure securitatea aprovizionării şi să sprijine tranziţia către neutralitate climatică. Consiliul European solicită Comisiei Europene să studieze funcţionarea pieţelor europene ale gazului, electricităţii şi carbonului şi să analizeze dacă anumite practici de tranzacţionare, inclusiv în legătură cu preţurile certificatelor de emisii de CO2, necesită măsuri de reglementare suplimentare. Subiectul va rămâne în atenţia Consiliului European, care va reveni asupra discuţiei la următoarea reuniune, din decembrie.

Citiți și Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Preşedintele Iohannis a menţionat preocuparea majoră faţă de creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, având în vedere impactul asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi, în special, asupra consumatorilor vulnerabili.

Administraţia Prezidenţială menţionează că măsurile propuse de Comisia Europeană pentru gestionarea consecinţelor multiple generate de creşterea preţurilor la energie sunt un prim pas spre identificarea de soluţii.

Şeful statului s-a pronunţat pentru identificarea urgentă de soluţii eficiente pe termen scurt, direcţionate, în primul rând, către protejarea consumatorilor vulnerabili şi evitarea sărăciei energetice. El a pledat şi pentru o abordare responsabilă pe termen mediu şi lung, care să nu afecteze competitivitatea economiilor europene şi să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

“Preşedintele României a evidenţiat importanţa utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenţei energetice actuale de furnizori terţi. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii şi surse energetice, care să includă gazul natural şi energia nucleară, direcţii care trebuie să orienteze politicile europene în privinţa taxonomiei”, arată sursa citată.

În acest context, şeful statului a solicitat Comisiei Europene publicarea, cât mai curând posibil, a Actului delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă care să includă energia nucleară şi gazul natural.

Citiți și UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Discuţiile din Consiliul European au vizat şi obiectivul transformării digitale a Europei şi subiectul privind tendinţa în creştere a activităţilor cibernetice maliţioase, care au scopul de a submina valorile democratice şi securitatea societăţii europene. În acest sens, prin concluziile adoptate se reafirmă angajamentul UE pentru un spaţiu cibernetic deschis, liber, stabil şi sigur, statele lumii fiind încurajate să adere şi să contribuie la consolidarea acestor norme. Liderii europeni au subliniat, în context, importanţa dezvoltării cadrului european de gestionare şi răspuns la criminalitatea cibernetică şi a întăririi cooperării cu statele partenere, inclusiv în forurile internaţionale.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi problematica conectivităţii digitale, fiind evocată dezvoltarea şi promovarea unui model european, bazat pe valorile UE, încredere, transparenţă şi responsabilitate, precum şi faptul că parteneriatele cu statele care împărtăşesc aceeaşi viziune au un rol central în avansarea intereselor şi valorilor Uniunii în plan global.

Discuţiile privind migraţia au fost centrate pe dimensiunea externă a acestui fenomen, fiind analizate progresele obţinute în linie cu concluziile Consiliului European în acest domeniu din luna iunie. În acest context, Consiliul European solicită Comisiei Europene să avanseze de urgenţă soluţii financiare pentru susţinerea acţiunilor pe toate rutele de migraţie. De asemenea, Consiliul European subliniază că nu va accepta nicio tentativă de instrumentalizare a migraţiei de către state terţe în scopuri politice şi condamnă toate atacurile hibride recente de la frontierele Uniunii, arătând că se va răspunde pe măsură. Se evidenţiază, totodată, că Uniunea rămâne hotărâtă să asigure controlul eficient al frontierelor sale externe. Consiliul European arată şi că trebuie consolidate eforturile de reducere a mişcărilor secundare, precum şi să se asigure un echilibru corect între responsabilitate şi solidaritate între statele membre.

“Preşedintele României a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient“, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Pe palierul relaţiilor externe, în perspectiva Summitului UE-Asia (ASEM), Consiliul European a exprimat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, pronunţându-se pentru implementarea rapidă a acesteia. În ceea ce priveşte Summitul Parteneriatului Estic din luna decembrie, textul concluziilor Consiliului European menţionează că relaţiile cu această regiune rămân de importanţă strategică majoră.

Preşedintele Iohannis a arătat că Parteneriatul Estic rămâne una dintre politicile cheie ale UE în vecinătatea sa imediată, fiind de importanţă “majoră” definirea unei viziuni strategice pe termen lung.

“Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru adoptarea unei declaraţii comune a Summitului UE – Parteneriatul Estic, care va avea loc în luna decembrie la Bruxelles, cu un nivel de ambiţie ridicat, concomitent cu aprofundarea cooperării cu statele partenere avansate, pe baza performanţelor acestora. Preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei ţări partenere din cadrul Parteneriatului Estic care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, a indicat Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a arătat că România susţine o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor ţărilor din Parteneriatul Estic pentru a face faţă conflictelor prelungite şi pentru a combate ameninţările hibride în vederea consolidării rezilienţei acestora. El s-a pronunţat pentru dezvoltarea cooperării şi a dialogului pe probleme de securitate cu ţările Parteneriatului Estic.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut şi o discuţie privind statul de drept în contextul evoluţiilor din Polonia şi o dezbatere strategică cu privire la viitorul politicii comerciale europene, fără a fi însă adoptate concluzii ale Consiliului European privind aceste subiecte. 

Este foarte important ca autoritățile să formuleze și să implementeze politici și strategii specifice pentru a proteja și ajuta supraviețuitoarele violenței de gen, subliniază 20 de misiuni diplomatice acreditate la București, printre care Ambasada SUA, Franței, Regatului Unit, dar și Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un mesaj dat publicității în preambulul marcării Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

”Violența împotriva femeilor și fetelor există în toate țările și la toate nivelurile societății.  Fiecare stat are o responsabilitate fundamentală ce ține de drepturile omului să ofere protecție împotriva acestui tip de violență. Aceasta nu reprezintă o chestiune privată. În preajma Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, ce are loc pe data de 25 Noiembrie, în lumea întreagă se desfășoară numeroase inițiative pentru conștientizarea acestei probleme existente la nivel global”, este precizat în mesaj.

În acesta este specificat că ”în România se depun eforturi semnificative de către Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor (VIF), care cuprinde 25 de organizaţii ale societăţii civile implicate în promovarea drepturilor femeilor, protecţia supravieţuitoarelor violenţei de gen şi combaterea discriminării pe criterii de gen”.

Conform acestora, VIF îşi va concentra eforturile de ridicare a gradului de conştientizare asupra unei campanii online – #togetherforwomenssafety – în perioada premergătoare Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

Cu acest prilej, reprezentanții ambasadelor au anunțat că se alătură ”Rețelei VIF în condamnarea fermă a tuturor formelor de violență împotriva fetelor și femeilor”, această cauză devenind și mai importantă în contextul pandemiei.

”Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice cere statelor semnatare să implementeze politici comprehensive și coordonate împotriva acestui tip de violență. Drepturile supraviețuitoarelor trebuie să se regăsească în centrul tuturor măsurilor. Activitatea societății civile trebuie să fie încurajată și susținută”, mai este subliniat în mesaj.

Implementarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă o etapă importantă pentru a ajunge la egalitate și pace, protejând drepturile a milioane de femei și fete, transmitea acum un an președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va prezenta în luna decembrie o propunere de combatere a violenței bazate pe gen, potrivit programului de lucru al instituției. 

Printre aceste drepturi se regăsește și egalitatea de șanse, evocată și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care consideră că ”omenirea nu-și poate permite luxul de a se lipsi de jumătate din talentul umanității.” 

Într-un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană, Uniunea Europeană are un angajament de lungă durată în ceea ce privește egalitatea de gen, dar cu toate acestea, au fost luate prea puține măsuri pentru a integra egalitatea de gen, pentru a promova în mod sistematic și activ egalitatea de gen în elaborarea politicilor și în cheltuirea bugetului UE, informează un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană. 

Comisia Europeană a acordat puțină atenție analizelor de gen ale politicilor și programelor UE și a utilizat foarte puțin datele și indicatorii defalcați pe sexe. De exemplu, auditorii au constatat că doar 4 din cele 58 de programe de cheltuieli pentru perioada 2014-2020 aveau obiective explicite legate de gen și doar 5 programe de cheltuieli aveau indicatori de gen.

Cu toate acestea, au constatat că, în domeniile în care cerințele legale au fost stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat încorporarea egalității de gen în programe.

O sumă semnificativă din fondurile UE va fi cheltuită în cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU) și al noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar auditorii formulează o serie de recomandări specifice pentru a ajuta UE să își respecte angajamentul de a integra dimensiunea de gen.

De asemenea, aceștia au remarcat faptul că, deși noua Strategie privind egalitatea de gen 2020-2025 a intensificat angajamentul Comisiei în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, lipsesc în continuare condiții prealabile fundamentale și acțiuni specifice.

În cadrul fondului de redresare Next Generation EU, există un angajament de a lua în considerare egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență, cea mai mare parte a instrumentului. Planurile naționale de redresare și de reziliență vor trebui să explice modul în care se așteaptă ca măsurile propuse să contribuie la egalitatea de gen.

Cu toate acestea, auditorii subliniază faptul că lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea rezultatelor, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen.

De altfel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că ”pandemia a scos la iveală fragilitatea societăților în ceea ce privește egalitatea și drepturile femeilor” și că misiunea UE este să promoveze o societate mai echitabilă.

Comisia Europeană a prezentat la 5 martie 2020 Strategia UE privind egalitatea de gen care conține obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari.

Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații.

Ideea este ca toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.

Obiectivele-cheie ale acesteia sunt:

• încetarea violenței împotriva femeilor; combaterea stereotipurilor de gen;
• eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă;
• asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei;
• eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile;
• eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale și atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.

Strategia urmează o abordare dublă: integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici, combinată cu acțiuni specifice.