Connect with us

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan, la deschiderea expoziției ”30 Years of Freedom in Romania”: Sângele curs în 1989 pentru democrație va continua să curgă până când se va face dreptate

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Luptătorilor pentru libertate la Revoluția din 1989 le datorăm să nu mai permitem urmașilor torționarilor să sfâșie România și să acapareze instituții, este mesajul transmis marți de eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației României în grupul PPE al Parlamentului European, în cadrul expoziției dedicată marcării a 30 de ani de la căderea comunismului în România, organizată la Bruxelles. 

,,Respect adevăraţilor luptători pentru libertatea noastră, celor ce au crezut și continuă să creadă că România merită totul! Instantanee de la expoziția organizată la Bruxelles, în Parlamentul European, de Delegația EPP România. După 30 de ani de libertate, am invitat 30 de revoluționari din orașe-martir. Printre ei sunt Doru Mărieș, Lucian Căldăraru, Romeo Dunca, Marian Moroșanu… Sunt 30 de ani de libertate în care acești oameni au luptat pentru adevăr și continuă să lupte. Le port un respect profund”, scrie eurodeputatul pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a mai spus că ,,încă așteptăm cu toții adevărul, cel juridic” pentru că, altfel, ,,inima noastră ne-a spus de mult cum stau lucrurile”. 

,,De această dată, adevărul înseamnă dreptate. Nu poate fi altfel. Sângele din 1989 a curs pentru a avea dreptul la democrație. Până nu se va face justiție, el va continua să curgă”, a precizat Rareș Bogdan. 

În cadrul evenimentului de marți seară, 30 de revoluționari și-au spus poveștile dureroase despre 1989.

,,Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, evenimentele din 1989 s-au soldat, în total, cu 5.205 victime, dintre care 1.116 morți și 4.089 de răniți. Din cei 1.116 morți, 159 au căzut până în 22 decembrie, orele 12.09 (fuga lui Ceaușescu de la sediul CC). Cel mai mare număr de morți a fost la Timișoara. Printre ei, 50 de copii. Le datorăm dreptul de a vorbi liberi. Le mai datorăm ceva: să nu mai permitem urmașilor torționarilor, colegilor lor ideologici, să sfâșie România, să acapareze instituții, să jefuiască atât cât a mai rămas din vatra noastră.
Mulțumesc Doru Mărieș, Oreste Teodorescu, Paul Cozighian! Mulțumesc colegilor din Delegația EPP România!”, a mai spus șeful delegației României în grupul popularilor europeni. 


Delegația română din grupul PPE din Parlamentul European a găzduit, marți, la sediul PE din Bruxelles, o expoziție dedicată marcării a 30 de ani de la căderea comunismului în România.

Intitulată ”30 Years of Freedom in Romania. Exbihition opening”, expoziția a fost deschisă de eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European.

Tot din partea grupului PPE a luat cuvântul și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, precum și alți membri din cadrul delegației române din grupul PPE.

De asemenea, intervenții au fost susținute și de reprezentanții asociațiilor revoluționare, Doru Mărieș, Lucian Căldăraru și Toma Velici, precum și de jurnaliștii Oreste Teodorescu și Paul Cozighian.

România marchează anul acesta, alături de celelalte țări din fostul bloc comunist, 30 de ani de la prăbușirea regimurilor totalitariste în Europa de Est și începutul procesului de unitate europeană.

Din cadrul delegației române din grupul PPE fac parte zece eurodeputați PNL (Rareș Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Vasile Blaga, Dan Motreanu, Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu și Vlad Nistor), doi europarlamentari PMP (Traian Băsescu și Eugen Tomac) și doi eurodeputați UDMR (Iuliu Winkler și Vincze Lorant).

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din PPE, va trimite scrisori tuturor liderilor UE pentru a afla “de ce România este ținută în afara Spațiului Schengen”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Rareș Bogdan a anunțat luni, prin intermediul unui comunicat de presă, că va ridica problema situației României legată de Spațiul Schengen în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care începe luni, 13 decembrie și se încheie joi, 16 decembrie.

Acesta a precizat că va trimite scrisori tuturor șefilor de stat și de guvern pentru a afla care este explicația blocajului politic ce menține România în afara Spațiului Schengen, deși îndeplinește criteriile de aderare de mai bine de zece ani.

Parlamentul European a adoptat în iulie 2021 Raportul anual privind Spațiul Schengen și a cerut respectarea Rezoluției din 2018 prin care se cere integrarea României și Bulgariei. Membrilor Consiliului European li s-a cerut „să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline, spațiului de liberă circulație fără controale la frontierele interne, se arată în comunicatul lui Rareș Bogdan.

Reacția sa vine după ce Consiliul Uniunii Europene a concluzionat joia trecută că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Continue Reading

PPE

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința și tradițiile și a lupta pentru ele. Aceasta e misiunea PPE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele, iar aceasta este misiunea Popularilor Europeni, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pe marginea obiectivelor Conferinței privind viitorul Europei.

Potrivit lui Bogdan, cetățenii europeni trebuie să se simtă în siguranță în orice moment al vieții lor.

Cea mai bună dovadă o reprezintă valorile asumate de PPE: demnitate umană, solidaritate, drepturile omului, stat de drept. Iar acestea nu sunt invenții apărute acum 2, 3 ani, ci sunt repere pentru care omenirea a făcut sacrificii. A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele. Aceasta este misiunea Popularilor Europeni”, a declarat eurodeputatul PPE.

CaleaEuropeană.ro: Din punct de vedere instituțional, calitatea de membru în comisii precum LIBE sau INGE relaționează cu câteva teme consonante privind COFOE (valori, drepturi, stat de drept sau democrație europeană). Cum analizați noile dispute ideologice, adesea pe axa est-vest, dar mai cu seamă între dimensiunile liberale și progresiste occidentale și cele mai tradiționale, conservoare și naționaliste din răsărit? Dețin ele un potențial de a altera viitorul Europei?

Rareș Bogdan: Potențial există, iar exemplele de ingerințe în procesele democratice din Uniunea Europeană sunt relevante. De asta există INGE, pentru a investiga și găsi soluții pe care să le discutăm cu Comisia Europeană și Consiliul European. Vremurile pe care le traversăm de când există pandemia ne-au învățat cât de importantă este siguranța cetățeanului, iar tensiunile despre care vorbiți au funcționat ca o hârtie de turnesol. Am aflat cât de mari sunt eforturile de a pune dinamită în eurosistem. Dar n-aș delimita dimensiunea tradițională la răsărit. Cea mai bună dovadă o reprezintă valorile asumate de PPE: demnitate umană, solidaritate, drepturile omului, stat de drept. Iar acestea nu sunt invenții apărute acum 2, 3 ani, ci sunt repere pentru care omenirea a făcut sacrificii. A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința, tradițiile, aspirațiile, a lupta pentru ele. Aceasta este misiunea Popularilor Europeni.

CaleaEuropeană.ro: Există o dimensiune în egală măsură importantă pentru securitatea Europei – capacitatea UE de a fi un actor global concomitent cu a găsi soluții la asediul dezinformării dinspre est. Având în vedere calitatea pe care o dețineți de membru în Comisia specială INGE sau în Delegația pentru relațiile cu SUA, ce rezultate ar trebui să aducă această Conferință pentru viitorul global al Uniunii Europene?

Rareș Bogdan: Cetățenii europeni trebuie să se simtă în siguranță în orice moment al vieții lor. Este un deziderat pe care îl afirmă mereu. Nesiguranța pe care o sădește dezinformarea, transformarea minciunilor sfruntate în adevăruri pretins infailibile, cu concursul unor forțe cu bugete enorme, este o crimă. Priviți ce devastatoare este campania împotriva vaccinurilor, pe care autorii o derulează cu un singur scop: subminarea încrederii în decidenți, frica, panica. Cred că după consultarea cetățenilor, care au venit deja cu mii de idei, va deveni și mai limpede ce avem de făcut: să combatem aceste campanii mizerabile cu toate forțele. Simplu, logic, aproape de sentimentele lor, spunând mereu adevărul. Adevărul își găsește mereu calea și construiește. Drumul este uneori greu, sinuos, dar adevărul își croiește drum. Iar autorii minciunilor legate de pandemie, ca să nu uităm ce a declanșat asaltul teribil asupra eurosistemului, vor fi demascați, unul câte unul. Este mult prea are miza sănătății, a digitalizării, a economiei verzi, sustenabile, a educației pentru a lăsa aceste obiective în mâinile unor ticăloși care se joacă de-a Dumnezeu!


Rareș Bogdan este membru al Parlamentului European din iulie 2019, el conducând delegația europarlamentarilor români din Grupul PPE, a treia cea mai mare delegație națională din cadrul celei mai influente familii politice europene.

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și cel mai vechi grup din Parlamentul European. Ca și în trecut, Grupul PPE continuă să se afle în prima linie a viitorului european. Astfel, ca parte a eforturilor pentru Conferința privind viitorul Europei, popularii europeni au lansat propria platformă “FutureofEurope“.

“Europenii se pot mândri cu realizările lor. Am fost martorii celei mai lungi perioade de pace, am creat și consolidat democrații acolo unde au existat cândva regimuri comuniste și fasciste, ne-am îmbunătățit sistemele de protecție socială, am gestionat provocările economice, creând milioane de locuri de muncă și am ridicat ștacheta pentru standardele mondiale de mediu. (…) Credem într-o Europă puternică și unită și dorim să o îmbunătățim pentru generațiile viitoare. Alăturați-vă nouă și aveți un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei” este îndemnul manifestului promovat de grupul PPE.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică și oportună pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei. Indiferent de locul de proveniență sau de activitate, acesta este locul în care să reflectați la viitorul pe care îl doriți pentru Uniunea Europeană. Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs, în limitele competențelor lor, recomandărilor formulate. Se preconizează că, până în primăvara anului 2022, conferința își va prezenta concluziile astfel încât să ofere orientări privind viitorul Europei.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN37 mins ago

Președinta Parlamentului European: Ucraina are nevoie de tancuri, iar Europa trebuie să o ajute

U.E.41 mins ago

Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conducta Nord Stream 2

COMISIA EUROPEANA58 mins ago

România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

CONSILIUL UE1 hour ago

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

ENERGIE2 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO2 hours ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL14 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending