Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie, neavând un start bun și nici șansa deplină de a se descurca în viață, atrage atenția eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), într-un mesaj de Ziua Copilului, cu scopul urgentării măsurilor pentru protecția și dezvoltarea socială armonioasă a copiiilor români din toate mediile. 

„Sărbătorim astăzi Ziua Copiilor, le adresăm urări, le împlinim dorințe, le dedicăm tot timpul și atenția. Asta în cazul celor mai norocoși dintre copiii României. Restul, foarte mulți, trăiesc într-o altă realitate, una de care puțini suntem conștienți. Despre ei voi vorbi săptămâna aceasta, în încercarea de a atrage atenția asupra urgenței unor măsuri care să îi protejeze, oferindu-le șanse egale în viață. Este incorect, este nedrept și revoltător, însă adevărul care trebuie spus, mai ales de Ziua Copiilor, este că 38,1% din copiii României cresc în sărăcie. Aceștia riscă să nu se descurce la școală, să aibă probleme de sănătate și să nu își atingă întregul potențial în viață. Peste ani, ei vor fi primii expuși la riscul de a deveni adulți excluși social, săraci, dependenți de ajutor social sau fără un loc de muncă”, menționează eurodeputatul PMP. 

Eugen Tomac explică că acest lucru înseamnă concret că unul din trei copii în România nu are un start bun și nici o șansă deplină de a se descurca în viață, fiins privați de oportunități educaționale, de servicii de îngrijire, de acces la asistență medicală, de o alimentație corespunzătoare și de locuințe adecvate.

În context, politicianul amintește că și Comisia Europeană evaluează „că serviciile sociale și serviciile esențiale de la noi rămân în mare măsură insuficiente pentru asigurarea bunăstării fiecărui copil”:  „Vrem sau nu să recunoaștem, România este țara cu proporția cea mai ridicată de copii aflați în situația de risc de sărăcie și excluziune socială din întreaga Uniune Europeană. Aceasta este realitatea zilei de astăzi!”, punctează Eugen Tomac în mesajul său. 

Președintele PLUS și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a afirmat luni că “momentul potrivit” pentru a-i provoca atât pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, cât şi pe prim-ministrul Ludovic Orban la o discuţie despre ce au de gând să facă cu “o şansă imensă pe care Uniunea Europeană a anunţat-o pentru România”.

“Ce programe au gândit pentru dezvoltarea ţării cu cele peste 70 de miliarde de euro care ar putea intra în România în următorii ani? Care sunt investiţiile publice prioritare? Cum facem autostrăzile cât mai rapid folosindu-ne de aceşti bani? La cum evoluează discursul public la noi parcă văd că unii sau alţii îşi închipuie că banii de la Uniunea Europeană le aparţin şi încep să îşi imagineze tot felul de aiureli în loc să fie atenţi şi precişi cu proiectele de care România are nevoie ca de o gură de aer. Ce fel de economie vrem în ţara noastră, dacă tot vom reconstrui odată cu ceilalţi europeni? (…) Dacă au curaj şi înţeleg subiectul, îi provoc să ne vedem săptămâna viitoare la orice oră, în orice studio de televiziune sau radio, să vorbim despre viitorul ţării în acest context. Discuţia despre scrumiere şi chefuri poate să mai aştepte”, a spus Dacian Cioloş, într-o postare pe Facebook.

Săptămâna trecută, Dacian Cioloș a spus că planul de relansare economică al Comisiei Europene reprezintă pentru România o șansă istorică de dezvoltare în următorii ani pe care niciun politician de la București nu mai are voie să o rateze, a declarat miercuri liderul Renew Europe în Parlamentul European Dacian Cioloș. Președintele PLUS a subliniat că celor aproximativ 33 de miliarde de euro care revin României conform acestui plan li se adaugă și fondurile aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, România având șansa să beneficieze de peste 70 de miliarde de euro.

“România va primi aproximativ 33 de miliarde de euro prin intermediul Planului european de relansare post-criză, despre care am vorbit azi în plenul Parlamentului European, felicitând Comisia. Pe lângă aceste fonduri speciale de relansare, țara noastră va beneficia și de peste 40 de miliarde de euro prin intermediul programelor din Cadrul Financiar Multianual, ceea ce face ca fondurile europene disponibile pentru România în următorii 7 ani să se situeze la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro“, a spus Cioloș, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani.

Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Totodată, un document de lucru al Comisiei Europene referitor la instrumentul de finanțare indică o alocare de 33 de miliarde de euro pentru România (31 de miliarde de euro reprezentând o raportare la anul de referință 2018, iar diferența de 2 miliarde de euro generată de calculul privind rata inflației), precizându-se că 12 miliarde vor reprezenta contribuția țării noastre, iar 21 de miliarde de euro vor reprezenta beneficiul net. Cu alte cuvinte, din cele 33 de miliarde care vor reveni României și care sunt cuprinse în documentul de lucru al executivului european, România ar trebui să înapoieze 12 miliarde de euro.

Uniunea Europeană are nevoie de o politică comună în domeniul turismului, a declarat luni, pentru Politico Europe, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism.

“Criza din turism ne arată că avem nevoie de o politică europeană a turismului. Poate că vom salva această vară, dar pe termen lung, pe celelalte doar așa le vom putea salva. Nu ne putem ascunde în spatele Comisiei și a faptului că aceasta nu are competențe în domeniul turismului. UE are nevoie de o politică a turismului comună!“, a spus Marinescu.

Deputații europeni din Comisia pentru transport și turism au exprimat joia trecută o poziție pozitivă asupra pachetului Comisiei Europene privind măsuri luate în domeniul transportului și turismului în scopul repornirii turismului. 

Comisia Europeană a prezentat la 13 mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include: o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai, o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat, un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului, o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar și criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentația, recreerea sau cultura contribuie la aproape 10 % din PIB-ul UE și constituie o sursă esențială de locuri de muncă și de venituri în numeroase regiuni europene. 267 de milioane de europeni (62 % din populație) fac cel puțin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78 % dintre europeni își petrec vacanțele în țara lor de origine sau în altă țară din UE.

Ecosistemul turistic a fost, de asemenea, unul dintre cele mai afectate de restricțiile severe impuse circulației și călătoriilor în urma pandemiei de COVID-19. Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) prevede o reducere cu 20-30 % a numărului de sosiri internaționale, ceea ce înseamnă pierderi între 280 și 420 de miliarde EUR pentru industria călătoriilor în întreaga lume. În Europa, vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde EUR pentru sectorul turismului european și 360 de milioane de turiști.