Connect with us

NATO

Reuters: NATO pregătește planuri militare secrete de apărare în cazul unui atac din partea Rusiei, pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece

Published

on

© NATO/ Flickr

La summitul de la Vilnius, care va avea loc în iulie, NATO se va întoarce în viitor, liderii urmând să aprobe mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia, pentru prima dată de la Războiul Rece încoace, modul în care Alianța va răspunde unui atac rusesc, relatează Reuters într-o analiză publicată în această săptămână.

Această mișcare înseamnă o schimbare fundamentală – NATO nu a considerat necesar să elaboreze planuri de apărare pe scară largă timp de decenii, deoarece a purtat războaie mai mici în Afganistan și Irak și a fost convinsă că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.

Dar, în contextul în care cel mai sângeros război din 1945 încoace, în Ucraina, se desfășoară chiar dincolo de granițele sale, Alianța avertizează acum că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult timp înainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar de același rang, cum ar fi Moscova.

Diferența fundamentală dintre gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: Nu noi, ci adversarul nostru este cel care determină calendarul“, a declarat amiralul Rob Bauer, unul dintre cei mai importanți oficiali militari ai NATO.

“Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict se poate prezenta în orice moment”, a insistat el.

Prin conturarea a ceea ce numește planurile sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, națiunilor îndrumări cu privire la modul în care să își modernizeze forțele și logistica.

Citiți și Secretarul general al NATO: Dacă aliații încep să ofere garanții de securitate bilaterale pentru Ucraina, suntem foarte aproape de articolul 5

Aliații vor ști exact ce forțe și capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să desfășoare“, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre documentele strict secrete care, la fel ca în Războiul Rece, vor repartiza anumite trupe pentru apărarea anumitor regiuni.

Acest lucru oficializează un proces declanșat de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, care i-a determinat pentru prima dată pe aliații occidentali să desfășoare trupe de luptă în est, Marea Britanie, Canada și Germania preluând fiecare conducerea a câte unui grup de luptă în Estonia, Letonia și Lituania, iar SUA a unui batalion în Polonia.

În primăvara lui 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, aceste grupuri de luptă din nordul flancului estic au fost completate de alte patru noi grupuri de luptă în partea de sud, în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România, cel din țara noastră fiind condus de Franța.

În vara lui 2022, la summitul de la Madrid la care au adoptat și noul Concept Strategic al Alianței, unul care definește Rusia drept principala amenințare la adresa securității euro-atlantice, liderii NATO au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. 

Citiți și Declarație comună: Aliații din formatul “București 9” solicită un nou model de forțe, planuri de apărare îmbunătățite și apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe flancul estic al NATO

Cu toate acestea, va fi o sarcină uriașă ca Alianța să îmbunătățească drastic gradul de pregătire.

Deficiențele în ceea ce privește capacitatea Alianței de a produce suficiente arme și muniții au fost evidențiate de lupta pentru a ține pasul cu cererile Ucrainei, iar NATO trebuie, de asemenea, să modernizeze logistica, neglijată de mult timp, necesară pentru a desfășura rapid trupe pe calea ferată sau pe șosea.

Necesitatea de a finanța punerea în aplicare a planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Stoltenberg a cerut liderilor să crească obiectivul de cheltuieli militare al alianței, un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.

Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câțiva ani pentru ca planurile să fie implementate în totalitate, deși subliniază că Alianța poate intra imediat în luptă dacă este necesar.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO a transmis joi prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.

James Appathurai, asistent al secretarului general al NATO pentru război hibrid și cibernetic, a acordat un interviu pentru publicația EU Observer, intitulat “Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO”.

Descriind modul în care Rusia a operat la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024 din România, James Appathurai a declarat că “operaţiunea Rusiei în România a fost o înșelăciune, o campanie amplă, pentru a afecta în secret scrutinul”.

“Cu toții am văzut în România au fost conturi de social media latente de mult timp, care au fost create acolo cu ani în urmă, activate, nu atribuite, dar folosite pentru a afecta rezultatul. (…) Bani plătiți unor micro-influenceri, oameni care au 2.000 de followeri, 100 de followeri, 5.000 de followeri, dar vreo 10.000, astfel încât, în timp ce povestesc despre cum se realizează machiajul sau orice altceva să introducă, de asemenea, o vorbă în sprijinul candidatului pro-rus.  Deci, aceasta este înșelăciune. Aceasta este o campanie îndelung pregătită pentru a afecta alegerile într-un mod ascuns”, a spus el.

James Appathurai, un diplomat canadian, lucrează în cadrul NATO de peste 25 ani, din 1998. În perioada 2004-2010 a fost purtător de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice, succedat pentru următorii 13 ani de românca Oana Lungescu.

Săptămâna trecută, într-un editorial intitulat “Agonia României“, fostul ambasador al SUA în România și la Uniunea Europeană, Mark Gitenstein, a avertizat asupra impactului major al interferenței Rusiei în alegerile din România și a subliniat necesitatea unor măsuri ferme pentru protejarea democrației.

Poziția NATO vine în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.

Evocând “arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, raportul constată cum “regimul lui Putin emite deja amenințări nucleare și lansează atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România“.

Documentul sugerează, de asemena, că o “victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să își urmărească ambițiile imperiale în spațiul post-sovietic“.

În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.

Continue Reading

NATO

Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Liderii politici germani au reacționat alarmați la anunțul bombă al președintelui american Donald Trump, potrivit căruia administrația sa va purta negocieri de pace cu președintele rus Vladimir Putin, fără a ține cont de liderii europeni. În frunte cu cancelarul demisionar Olaf Scholz, care are șanse slabe să își reînnoiască mandatul după alegerile legislative anticipate.

Pentru a fi clar, pacea trebuie să dureze pe termen lung. Ea trebuie să asigure suveranitatea Ucrainei. Acesta este motivul pentru care nu vom sprijini niciodată o pace dictată. Nu vom accepta nici o soluție care să ducă la decuplarea securității europene de cea americană. O singură persoană ar beneficia de pe urma acestui lucru. Președintele Putin”, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz, citat de Politico Europe.

Scholz, al cărui Partid Social Democrat (SPD) se află pe locul al treilea, potrivit sondajelor, înaintea alegerilor naționale din 23 februarie, a solicitat cheltuieli mai mari pentru apărarea Germaniei și ajutor militar pentru Ucraina și i-a îndemnat pe conservatori să relaxeze regulile stricte de cheltuieli ale țării – o temă pe care a atins-o în mod repetat în timpul campaniei electorale – pentru a face acest lucru.

“Astăzi, trebuie să ne confruntăm cu realitatea a ceea ce acțiunile și anunțurile guvernului SUA înseamnă pentru Ucraina, pentru Europa și pentru lume. A nu acționa ar însemna să punem în pericol securitatea țării noastre și a continentului nostru”, a adăugat Scholz.

La rândul său, ministrul german al apărării, social-democratul Boris Pistorius, care a apreciat că SUA nu ar fi trebuit să facă concesii Rusiei înainte de negocierile de pace, excluzând aderarea Ucrainei la NATO şi acceptând că ţara ar trebui să renunţe la o parte din teritoriul său.

Boris Pistorius, care a participat joi la o reuniune miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles, s-a alăturat frustrărilor europene după declaraţia lui Donald Trump de miercuri, în care acesta a spus că a discutat cu Vladimir Putin despre începerea imediată a negocierilor de pace.

“În opinia mea, ar fi fost mai bine să vorbim despre o posibilă aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibile pierderi de teritoriu la masa negocierilor”, a declarat Pistorius.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.

Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.

Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Înainte de a porni spre München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că a discutat la telefon cu premierul polonez Donald Tusk  “despre condițiile necesare pentru o pace durabilă și reală în Ucraina și am convenit că nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”.

Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean se va întâlni cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg.

În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.

Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”. 

Continue Reading

NATO

Raport DIICOT: România și alți aliați europeni au fost vizați de acțiuni de “sabotaj” specifice Rusiei pentru a testa pregătirea de apărare a țărilor NATO

Published

on

© MApN

România a fost vizată, în anul 2024, alături de alte state europene, de acțiuni de “sabotaj” specifice arsenalului de tehnici hibride ale Federației Ruse, scopul atacurilor hibride fiind de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO și a găsi slăbiciuni în infrastructură, a transmis DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut.

“Pe parcursul anului 2024, atât România, cât și alte țări europene, au fost vizate de diferite acțiuni de ‘sabotaj’, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosea în România, precum și în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică”, a subliniat DIICOT, într-un raport citat de Agerpres.

Procurorii au ar[tat că Rusia a schimbat tactica în lansarea atacurilor hibride, respectiv nu mai trimite agenții săi în statele NATO, ci recrutează contractori aleatoriu pe chat-uri în aplicația Telegram, contra unor sume de bani.

“Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, a explicat DIICOT.

Raportul DIICOT vine și pe fondul unor discuții ample la nivelul Occidentului și Alianței Nord-Atlantice cu privire la capacitatea țărilor NATO de a se apăra și cu privire la intenția Rusiei de a lansa un război pe scară largă împotriva Europei.

La începutul acestui an, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat, în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, că europenii trebuie să crească bugetele apărării, altfel “se pot apuca de cursuri de limbă rusă”.

“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă. Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a precizat Rutte.

Aceeași estimare, că Rusia ar putea declanșa un război major în Europa în următorii cinci ani dacă percepe NATO ca fiind slabă sau divizată, a fost cuprinsă recent și într-un raport al Serviciului danez de informații pentru apărare.

Și noul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius a avertizat că UE și NATO trebuie să fie pregătite pentru confruntarea cu Rusia în șase-opt ani.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO35 minutes ago

NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate

EDITORIALE9 hours ago

Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump

G79 hours ago

Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”

NATO10 hours ago

Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta

ROMÂNIA10 hours ago

Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA

U.E.12 hours ago

Donald Tusk preia inițiativa alinierii liderilor europeni și a lui Zelenski în fața discuțiilor Trump – Putin: Nicio negociere cu Rusia nu poate începe fără o poziție unită Ucraina – Europa – SUA

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Zelenski anunță că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin

ROMÂNIA15 hours ago

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

PE cere boicot internațional împotriva autorităților georgiene și impunerea de sancțiuni. Salome Zourabichvili, singurul lider legitim al Georgiei

ROMÂNIA15 hours ago

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.2 weeks ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

Trending