Germania intenționează să prelungească până la 15 decembrie controalele la frontierele cu Polonia, Cehia și Elveția pentru a stopa valul de imigranți ilegale și a combate traficul de persoane, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Berlinul va notifica Comisia Europeană cu privire la această prelungire, a declarat purtătorul de cuvânt în cadrul unei conferințe de presă obișnuite la Berlin.

În mod normal, nu ar trebui să existe controale sau verificări de documente de călătorie la niciuna din frontierele Germaniei întrucât toate ţările vecine fac parte din Spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor. Țara a fost nevoită, însă, să impună controale de-a lungul frontierelor sale sudice şi estice ca răspuns la o creștere puternică a numărului de cereri de azil pentru prima dată în acest an. 

Ministerul consideră că măsurile polițienești staționare de la frontiera poloneză ar trebui să continue, adăugând că acestea au dus la depistarea a aproximativ 3.300 de intrări neautorizate și la prevenirea a aproximativ 1.100 de intrări neautorizate de când au intrat în vigoare la 16 octombrie.

Un purtător de cuvânt al instituției a explicat că, dacă o persoană este depistată la graniţă şi spune în mod clar că doreşte să ceară azil, în general i se permite să intre în ţară. Scopul general al controalelor este de a „pune capăt traficului de migranţi tot mai lipsit de scrupule şi brutal”, a mai afirmat acesta.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, pare decis să tergiverseze o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, care ar urma să fie discutată în cadrul summitului Consiliului European din această lună, informează Politico Europe.

”Este limpede că recomandarea Comisiei Europene privind aderarea Ucrainei la UE este nefondată și insuficient pregătită. Nu este loc pentru ea pe ordinea de zi a summitului Consiliului European din decembrie”, a precizat Orban pe platforma X, fostă Twitter.

It is clear that the proposal of the @EU_Commission on Ukraine’s EU accession is unfounded and poorly prepared. There is no place for it on the agenda of the December #EUCO ! pic.twitter.com/4uRFP4nEhx

— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) December 3, 2023

Premierul ungar s-a opus cu vehemență deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis la începutul lunii noiembrie să recomande deschiderea acestor discuții.

Executivul european a constatat că Ucraina distrusă de război, care încă lupă împotriva invadatorilor ruși, a făcut suficiente progrese pentru a deschide negocierile.

Următoare mișcare se află în mâinile șefilor de stat sau de guvern, care trebuie să aprobe invitația Comisiei Europene în cadrul reuniunii liderilor care are loc în perioada 14-15 decembrie.

Într-o scrisoare transmisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, Orban a făcut apel la o perioadă de ”reflecție și la o discuție strategică” privind relația UE cu Ucraina și a amenințat că va face uz de dreptul de veto pentru a bloca pachetul de 50 de miliarde de euro destinate Kievului, întrerupând sprijinul ferm al blocului pentru Ucraina.

Această măsură l-a determinat pe Charles Michel să efectueze o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.

Opoziția lui Orban vine în contextul în care Budapesta este implicată într-o dispută de lungă durată cu Bruxelles-ul, care blochează fonduri UE în valoare de 13 miliarde de euro din cauza preocupărilor legate de faptul că Budapesta încalcă standardele europene privind statul de drept.

Șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, a îndemnat luni Beijingul să își regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, afirmând că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Beijingul a intensificat exercițiile militare în Strâmtoarea Taiwan, care este crucială din punct de vedere strategic, în timp ce paza de coastă chineză a fost acuzată de hărțuirea vaselor de pescuit filipineze în apele disputate.

Luna trecută, Australia a criticat Beijingul pentru comportamentul său „nesigur și neprofesionist” pe mare, afirmând că unul dintre scafandrii marinei sale a fost rănit de impulsurile sonarului unei nave de război chineze care se apropia.

Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, care a vorbit la Clubul de Presă Australian din Canberra, a declarat că China ar trebui să contribuie la reducerea tensiunilor în regiunea Asia-Pacific.

„Suntem, bineînțeles, îngrijorați de ceea ce s-a întâmplat acum câteva zile cu marina australiană, precum și de ceea ce s-a întâmplat în Filipine acum câteva săptămâni”, a spus aceasta.

„Calmul și stabilitatea trebuie să prevaleze în strâmtoarea Taiwan și, cu siguranță, lumea nu are nevoie de o nouă criză”, a adăugat Colonna.

De asemenea, Colonna a subliniat că China ar trebui să fie liberă să își continue „ascensiunea economică”, dar că, în schimb, trebuie să răspundă așteptărilor internaționale în chestiuni precum drepturile omului.

„Din toate aceste motive, vom continua să dialogăm în mod constructiv cu China, iar semnele sunt de fapt încurajatoare”, a spus șefa diplomației franceze. „Eforturile noastre dau cumva roade și creează tendințe pozitive de cooperare.”

Beijingul revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud, inclusiv apele și insulele din apropierea țărmurilor vecinilor săi.

Filipine, Brunei, Malaezia, Taiwan și Vietnam au revendicat, de asemenea, diverse insule și recife din această mare, despre care se crede că ar conține bogate rezerve de petrol.