Ministrul Investiţiilor și Proiectelor Europene, fostul ministru de Finanțe Marcel Boloş, a depus, luni seară, jurământul de credință în faţa președintelui Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Cotroceni. 

„Așa începe un mandat dedicat dezvoltării României, cu investiții care schimbă vieți și proiecte ce conectează comunități. Am depus jurământul cu responsabilitatea că voi accelera accesarea fondurilor europene, simplifica procedurile pentru beneficiari și transforma fiecare resursă în rezultate concret”, a scris Marcel Boloș, pe Facebook.

Ministrul a precizat că în această nouă etapă va continua să lucreze pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea serviciilor publice și reducerea decalajelor regionale, „astfel încât să vorbim de o Românie mai competitivă”.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit 1,2 miliarde de euro (1.170.410.582,92 euro) în perioada ianuarie – decembrie 2024 pentru proiectele de investiții și pentru măsurile de mediu și climă finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Din întreaga sumă plătită de AFIR, 1,02 miliarde de euro reprezintă finanțarea Comisiei Europene acordate prin FEADR, iar 152 milioane de euro provin de la Bugetul Național, potrivit unui comunicat.

Fondurile nerambursabile au fost acordate pentru finanțarea proiectelor și pentru acordarea plăților directe derulate prin programele de finanțare gestionate de AFIR, respectiv: Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022 și Planul Strategic 2023 – 2027. 

„Până în acest moment avem aproximativ 1,2 miliarde de euro fonduri nerambursabile care au ajuns în acest an la fermieri, procesatori, forme asociative și autorități publice din România. Acești bani nu sunt doar o simplă cifră – sunt motorul care pune în mișcare dezvoltarea agriculturii, sprijină fermele să prospere și creează un viitor mai bun pentru comunitățile rurale. Munca noastră reflectă un angajament ferm: să transformăm resursele europene în oportunități reale pentru toți cei care muncesc pământul. Împreună, construim o agricultură puternică, sustenabilă și plină de speranță pentru generațiile viitoare.” a precizat Dan-Florin Scarlat, directorul general al AFIR. 

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltarea Rurală 2014 – 2020 și în perioada de tranziție 2021 – 2022, AFIR a efectuat plăți în valoare de 709,9 milioane de euro în conturile beneficiarilor FEADR.

La acestea se adaugă și plățile pentru intervențiile finanțate din Planul Strategic 2023 – 2027, pe care AFIR le-a demarat începând din acest an. Astfel, prin acest program, Agenția a plătit până în prezent 460,5 milioane de euro, fonduri aferente proiectelor de investiții în agricultură și mediul rural, precum și intervențiilor de mediu și climă.

Corespondență din Bruxelles

Președintele PNL Nicolae Ciucă a anunțat joi, la Bruxelles, că dacă va fi ales președinte al României va solicita prelungirea Planului Național de Redresare și Reziliență cu cel puțin doi ani, până în 2028, pentru ca România să poată atrage fondurile de aproape 30 de miliarde de euro.

Ciucă a participat joi la lucrările summitului Partidului Popular European înainte de Consiliul European de toamnă, unde România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, și pe agenda căruia se află și subiectul competitivității economice europene și a modelului european în acest sens. Liderul liberal a fost prezent la summitul PPE alături de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European.

Întrebat în cadrul unor declarații de presă despre discuții purtate cu oficialii europeni despre implementarea PNRR în România, Nicolae Ciucă a precizat că discuțiile au fost unele “de principiu”.

“În acest moment se discută politic nevoia de revedere a planurilor de redresare şi rezilienţă NextGenerationEU ţinând cont de faptul că faţă de 2021 când a fost luată decizia pentru punerea în aplicare a acestor planuri, astăzi situaţia este total diferită şi în perioada următoare sunt mai multe ţări care solicită revederea anumitor ţinte şi jaloane şi România poate şi eu sunt convins că va face acest demers, cel puţin pentru mine ca lider al Partidului Naţional Liberal în calitate de candidat la Preşedinţie şi dacă voi reuşi să ajung să fiu ales de către români voi solicita inclusiv prelungirea termenului pentru PNRR cu cel puţin doi ani“, a declarat președintele PNL.

Întrebat suplimentar dacă este necesară o decizie în cadrul coaliției de guvernare, Ciucă a replicat: “Tocmai am anunţat în momentul de faţă o propunere politică foarte înţeleaptă, care poate fi analizată în coaliţie la stafful tehnic”.

Propunerea anunțată și asumată de Ciucă reprezintă un plan asumat și la nivelul Partidului Național Liberal, după ce prim-vicepreședintele formațiunii și eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de absorbție a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) dincolo de anul 2026.

Precizările lui Ciucă legate de PNRR vin după ce Comisia Europeană a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă pentru 62 din cele 68 de jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, șase jaloane esențiale nu au fost îndeplinite, ceea ce ar putea duce la suspendarea parțială a plății, evaluată de PNL la 1,1 miliarde de euro.

Subiectul a generat o dispută politică între Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, liderul liberal amintind că în timpul mandatului său de premier au fost atrase 6,3 miliarde de euro, iar cel social-democrat precizând că lucrează inclusiv cu miniștrii din partea PNL pentru a corecta greșelile din trecut, menționând perioada mandatului lui Ciucă în fruntea Guvernului.