Connect with us

NATO

Secretarul de stat MAE George Ciamba la Conferința de Securitate de la München: România acordă o atenție specială atacurilor cibernetice

Published

on

Corespondență de la München – Robert Lupițu

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic, George Ciamba, a reprezentat România, în calitate de vorbitor, la panelul ”Transatlantic Security Roundtable Munich, Stronger Together – The Enduring Value of the Rules-Based International Order”, eveniment organizat în marja Conferinței de Securitate de la München.

FOTO: MAE

Evenimentul a fost deschis de către secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, și a fost moderat de către fostul secretar al apărării din Statele Unite ale Americii, William S. Cohen, informează MAE într-un comunicat transmis CaleaEuropeana.ro.

În cadrul intervenției sale, oficialul român a subliniat importanța cooperării între NATO și UE în toate domeniile de interes comun, pe baza progreselor semnificative deja obținute în implementarea declarației adoptate la Varșovia în 2016.

Totodată, a explicat că “având în vedere magnitudinea provocărilor actuale, această cooperare trebuie să vizeze atât amenințările de tip convențional, cât și amenințările de tip hibrid”.

A subliniat că “România acordă o atenție specială atacurilor cibernetice, iar consolidarea rezilienței începe la nivel național și continuă prin cooperarea la nivel NATO și UE, care au adoptat decizii importante în acest domeniu”. A evidențiat și deosebita “importanță a acestui palier de cooperare cu statele partenere, care au nevoie de asistență în acest domeniu – sprijinindu-le, investim în propria securitate”.

Oficialul român a prezentat eforturile țării noastre în acest sens și a evocat contribuția României, în calitate de lead Nation, la trust fund (fondul voluntar) în domeniul apărării cibernetice, derulat de NATO în beneficiul Ucrainei.

De asemenea, a subliniat complexitatea și impredictibilitatea mediului de securitate actual și a menționat evoluțiile de securitate din regiunea Marii Negre, zone unde amenințările convenționale de securitate s-au intensificat în ultima perioadă de timp.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

NATO

Președintele Estoniei face apel la consolidarea prezenței NATO pe teritoriul țării sale, ca măsură prevenită față de Rusia: ”Dacă te uiți în istorie, există surprize”

Published

on

© Alar Karis/ Twitter

Președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

”Vrem mai multe trupe NATO în Estonia. Avem nevoie de o prezență sporită pentru a ne asigura că nu vom fi atacați”, dar doar pentru ”scopuri defensive”, a menționat președintele Estoniei, care a salutat recenta decizie a Danemarcei de a-și crește prezența militară în Lituania prin trimiterea a patru avioane F-16 și a unei fregate.

Tema securității europene a fost abordată de Stoltenberg și cu președintele lituanian, Gitanas Nauseda, pe care l-a asigurat într-o convorbire telefonică că Alianța Nord-Atlantică ”este întotdeauna pregătită să facă ceea ce este necesar pentru a-și apăra aliații”.

Întrebat dacă are temeri că Moscova va invada Estonia, Karis a adoptat un ton prudent.

”Nu se știe niciodată. Dacă te uiți în urmă, în istorie, există surprize. De fiecare dată când apare o astfel de situație – ca acum în Ucraina – apar întrebări de acest gen”, a explicat președintele estonian.

După ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, NATO a desfășurat trupe în Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, fiecare dintre acestea găzduind peste 1000 de militari.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a criticat aceste cereri, considerându-le o încercare de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Între timp, la Brest, Franța, a început o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu România propune pregătirea în avans a unor sancțiuni UE la adresa Rusiei pentru menținerea arhitecturii de securitate a Europei.

Martor al unei coordonări transatlantice pe acest dosar stă proiectul de lege pregătit de senatorii americani din Partidul Democrat al președintelui Joe Biden, care sancțiuni împotriva Rusiei și lui Vladimir Putin personal în cazul în care Moscova va recurge la o ofensivă militară împotriva Ucrainei

 

Continue Reading

NATO

PatriotFest: Compania Leviatan Design a premiat un proiect de sistem autonom de poziționare și urmărire solară în cadrul singurului concurs național de inovare în materie de apărare

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Compania Leviatan Design, sponsor oficial alături de compania americană Boeing al celei de-a patra ediții a concursului PatriotFest, a acordat miercuri, la Cercul Militar Național, premiul al III-lea în cadrul galei menționate unui proiect inovator de sistem autonom de poziționare și urmărire solară.

PatriotFest este singurul concurs național de inovare, organizat de instituții din domeniul apărării și securității naționale. Concursul urmărește să contribuie la procesul de inovare pentru a crește securitatea României într-o perioadă plină de provocări, când amenințările hibride devin tot mai variate și sofisticate, în special pe fondul pandemiei. La a patra ediție a fost premiată performanța românească în domeniul sistemelor autonome.

Premiul a fost înmânat inițiatorului proiectului, Bogdan Belean, de către directorul tehnic al companiei, Gabriel Marcu, în numele directorului general al Leviatan Design, Cătălin Podaru.

În mesajul transmis, directorul companiei Leviatan Design a subliniat că este o deosebită onoare să ofere unul dintre premiile din cadrul Patriotfest.

Mă bucur să văd cum această inițiativă a crescut de la an la an, iar tematicile de concurs au devenit tot mai interesante și provocatoare din punct de vedere tehnologic. Și fiindcă vorbim de inovare și provocări  într-un mediu de securitate atât de fluid, este evident că una dintre căile prin care putem crește împreună reziliența României este cooperare dintre instituțiile statului, societatea civilă și mediul de afaceri. Iar PatriotFest este oglindirea perfectă a unei asemenea abordări de tip whole government, whole society. Deoarece compania Leviatan pune mult accent pe și tehnologiile inovatoare în activitatea sa de construcție și proiectare, invit membrii comunității PatriotFest să ne viziteze și să găsim, astfel, chiar și eventuale oportunități de colaborare și de susținere a unor proiecte câștigătoare la concursul PatriotFest. Vă urez mult succes și vă asigur de tot sprijinul pentru susținerea inovării românești. Vă mulțumesc!“, se arată în mesajul prezentat de directorul tehnic al companiei.

PatriotFest își propune să unească lumile creatorilor și consumatorilor de inovare pentru un viitor mai sigur și mai integrat tehnologic. Susținerea performanței românești înseamnă nu numai dezvoltarea unei platforme de sprijin și de recompense pentru inovare, dar și o curajoasă încercare de oprire a fenomenului de exod al creierelor.

PatriotFest este inițiat de Asociația New Strategy Center și organizat cu sprijinul mai multor instituții din domeniul securității naționale: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Compania Leviatan Design s-a clasat în 2021 în top 10 firme de arhitectură și proiectare din România. Cu o echipă formată din aproape 90 de specialiști (arhitecți, proiectanți și personal suport), dar și prin rezultatul investițiilor continue, compania a reușit să crească performanța și să livreze la termen proiecte complexe cu funcțiuni diferite, acoperind astfel 75% din județele României. Compania se diferențiază pe piața locală a construcțiilor prin capacitatea sa de adaptare, susținută ferm de digitalizarea și tehnologizarea proceselor interne și aplicarea standardului BIM (Building Information Modeling).

Continue Reading

Facebook

RUSIA3 mins ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

NATO50 mins ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.24 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending