Connect with us

#RO2019EU

România, Bulgaria, Grecia și Serbia au semnat la Snagov o declarație comună: Progresul pe calea europeană depinde de rezultate concrete cu o prioritate absolută pentru statul de drept

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă, premierul Bulgariei, Boyko Borissov, premierul Greciei, Alexis Tspiras, şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, au semnat vineri o declaraţie comună care a fost adoptată în cadrul reuniunii cvadrilaterale de vineri, de la Palatul Snagov.

Potrivit documentului Guvernului, cele patru ţări declară că sunt de acord că procesul de extindere, o prioritate proeminentă a Preşedinţiei române a Consiliului UE, ca şi a Preşedinţiilor anterioare ale Bulgariei şi Greciei, rămâne o oportunitate de a demonstra, încă o dată, puterea de transformare a UE, într-o perioadă în care Uniunea se confruntă cu provocări dificile.

În ceea ce priveşte procesul de extindere, progresul pe calea europeană este un proces obiectiv şi bazat pe merite proprii, care depinde de rezultatele concrete obţinute de fiecare stat în parte, cu o prioritate absolută pentru statul de drept, justiţie şi drepturile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi dreptul la proprietate privată. Decişi că, la un an de la publicarea Pachetului Extindere din 2018, care a reiterat angajamentul sporit al UE pentru Balcanii de Vest şi o perspectivă credibilă de extindere, eforturile noastre comune se concentrează pe transformarea anului 2019 într-unul al rezultatelor concrete, în conformitate cu angajamentele asumate şi cu principiul meritelor proprii. O Europă puternică, unită şi coezivă este în interesul statelor membre actuale şi viitoare. În dezbaterea curentă privind viitorul Uniunii, susţinem o perspectivă constructivă, orientată spre viitor şi un angajament continuu faţă de procesul de extindere”, se arată în declaraţie, citată de Agerpres.

Declarația integrală aici.

Aceasta mai menţionează că viitorul Europei şi obiectivul de a consolida rolul UE ca actor global sunt strâns legate de capacitatea UE de a promova stabilitatea şi prosperitatea în vecinătatea sa imediată.

“Salutăm Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare între Republica Bulgaria şi Republica Macedonia de Nord, care oferă o bază bună pentru consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări. Felicităm Republica Elenă şi Republica Macedonia de Nord pentru soluţionarea disputei istorice în privinţa numelui constituţional, prin adoptarea Acordului de la Prespa, un exemplu de reconciliere pentru regiune şi de soluţionare a problemelor în spirit european. România, Republica Bulgaria şi Republica Elenă salută eforturile şi progresele înregistrate de guvernul sârb în procesul de aderare la UE şi încurajează Serbia să menţină ritmul reformelor şi să asigure sustenabilitatea şi ireversibilitatea acestora. Cele trei state membre ale UE vor continua să împărtăşească cu Serbia propria lor experienţă în ceea ce priveşte procesul de aderare şi să transfere expertiza necesară pentru un proces de negociere reuşit. Acordăm o importanţă deosebită continuării dezvoltării cooperării regionale şi transfrontaliere între statele noastre, cu scopul de a consolida coeziunea teritorială a regiunilor de frontieră, competitivitatea şi sustenabilitatea acestora, prin proiecte reciproc avantajoase”, se subliniază în document.

Cei patru demnitari îşi reafirmă sprijinul pentru proiecte regionale de interes comun, în special în domeniul transporturilor, al energiei, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi al tineretului şi sportului, pentru a promova dezvoltarea şi conectivitatea de ansamblu a regiunii.

“Subliniem importanţa unei abordări macro-regionale, care să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, inclusiv în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), a Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) şi a Strategiei UE pentru Regiunea Adriatică şi Ionică (EUSAIR). (…) Am exprimat convingerea fermă că securitatea energetică trebuie consolidată atât la nivel european, cât şi regional, ca prioritate majoră pentru statele noastre şi pentru Uniunea Europeană. Acordăm importanţă deosebită dezvoltării interconectărilor de gaze între statele noastre, inclusiv Coridorul Vertical, şi operaţionalizării Inter-conectorului de gaz Grecia-Bulgaria, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-România, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-Serbia, Inter-conectorului România-Serbia, ca elemente-cheie în ansamblul securităţii energetice europene şi de natură să contribuie la implementarea Uniunii Energiei. (…) Am convenit să continuăm activităţile în vederea elaborării candidaturii noastre comune pentru găzduirea unor viitoare evenimente sportive, prin înfiinţarea Comitetelor Preliminare de Organizare şi avansarea cooperării tehnice în acest format”, se mai menţionează în declaraţia comună.

O nouă reuniune în format cvadrilateral România-Bulgaria-Grecia-Serbia a avut loc vineri după-amiază, la Palatul Snagov.

La această reuniune au participat premierul Viorica Dăncilă, premierul Republicii Bulgaria, Boyko Borissov, premierul Republicii Elene, Alexis Tsipras, şi preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending