Connect with us

#RO2019EU

România, Bulgaria, Grecia și Serbia au semnat la Snagov o declarație comună: Progresul pe calea europeană depinde de rezultate concrete cu o prioritate absolută pentru statul de drept

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă, premierul Bulgariei, Boyko Borissov, premierul Greciei, Alexis Tspiras, şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, au semnat vineri o declaraţie comună care a fost adoptată în cadrul reuniunii cvadrilaterale de vineri, de la Palatul Snagov.

Potrivit documentului Guvernului, cele patru ţări declară că sunt de acord că procesul de extindere, o prioritate proeminentă a Preşedinţiei române a Consiliului UE, ca şi a Preşedinţiilor anterioare ale Bulgariei şi Greciei, rămâne o oportunitate de a demonstra, încă o dată, puterea de transformare a UE, într-o perioadă în care Uniunea se confruntă cu provocări dificile.

În ceea ce priveşte procesul de extindere, progresul pe calea europeană este un proces obiectiv şi bazat pe merite proprii, care depinde de rezultatele concrete obţinute de fiecare stat în parte, cu o prioritate absolută pentru statul de drept, justiţie şi drepturile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi dreptul la proprietate privată. Decişi că, la un an de la publicarea Pachetului Extindere din 2018, care a reiterat angajamentul sporit al UE pentru Balcanii de Vest şi o perspectivă credibilă de extindere, eforturile noastre comune se concentrează pe transformarea anului 2019 într-unul al rezultatelor concrete, în conformitate cu angajamentele asumate şi cu principiul meritelor proprii. O Europă puternică, unită şi coezivă este în interesul statelor membre actuale şi viitoare. În dezbaterea curentă privind viitorul Uniunii, susţinem o perspectivă constructivă, orientată spre viitor şi un angajament continuu faţă de procesul de extindere”, se arată în declaraţie, citată de Agerpres.

Declarația integrală aici.

Aceasta mai menţionează că viitorul Europei şi obiectivul de a consolida rolul UE ca actor global sunt strâns legate de capacitatea UE de a promova stabilitatea şi prosperitatea în vecinătatea sa imediată.

“Salutăm Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare între Republica Bulgaria şi Republica Macedonia de Nord, care oferă o bază bună pentru consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări. Felicităm Republica Elenă şi Republica Macedonia de Nord pentru soluţionarea disputei istorice în privinţa numelui constituţional, prin adoptarea Acordului de la Prespa, un exemplu de reconciliere pentru regiune şi de soluţionare a problemelor în spirit european. România, Republica Bulgaria şi Republica Elenă salută eforturile şi progresele înregistrate de guvernul sârb în procesul de aderare la UE şi încurajează Serbia să menţină ritmul reformelor şi să asigure sustenabilitatea şi ireversibilitatea acestora. Cele trei state membre ale UE vor continua să împărtăşească cu Serbia propria lor experienţă în ceea ce priveşte procesul de aderare şi să transfere expertiza necesară pentru un proces de negociere reuşit. Acordăm o importanţă deosebită continuării dezvoltării cooperării regionale şi transfrontaliere între statele noastre, cu scopul de a consolida coeziunea teritorială a regiunilor de frontieră, competitivitatea şi sustenabilitatea acestora, prin proiecte reciproc avantajoase”, se subliniază în document.

Cei patru demnitari îşi reafirmă sprijinul pentru proiecte regionale de interes comun, în special în domeniul transporturilor, al energiei, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi al tineretului şi sportului, pentru a promova dezvoltarea şi conectivitatea de ansamblu a regiunii.

“Subliniem importanţa unei abordări macro-regionale, care să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, inclusiv în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), a Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) şi a Strategiei UE pentru Regiunea Adriatică şi Ionică (EUSAIR). (…) Am exprimat convingerea fermă că securitatea energetică trebuie consolidată atât la nivel european, cât şi regional, ca prioritate majoră pentru statele noastre şi pentru Uniunea Europeană. Acordăm importanţă deosebită dezvoltării interconectărilor de gaze între statele noastre, inclusiv Coridorul Vertical, şi operaţionalizării Inter-conectorului de gaz Grecia-Bulgaria, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-România, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-Serbia, Inter-conectorului România-Serbia, ca elemente-cheie în ansamblul securităţii energetice europene şi de natură să contribuie la implementarea Uniunii Energiei. (…) Am convenit să continuăm activităţile în vederea elaborării candidaturii noastre comune pentru găzduirea unor viitoare evenimente sportive, prin înfiinţarea Comitetelor Preliminare de Organizare şi avansarea cooperării tehnice în acest format”, se mai menţionează în declaraţia comună.

O nouă reuniune în format cvadrilateral România-Bulgaria-Grecia-Serbia a avut loc vineri după-amiază, la Palatul Snagov.

La această reuniune au participat premierul Viorica Dăncilă, premierul Republicii Bulgaria, Boyko Borissov, premierul Republicii Elene, Alexis Tsipras, şi preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE a reușit amendarea definitivă a normelor privind dimensiunea autovehiculelor grele în scopul salvării de vieți omenești și protecției mediului

Published

on

Camioanele cu cabine rotunjite sunt prevăzute să ajungă pe drumurile europene începând cu 1 septembrie 2020, Consiliul aprobând astăzi introducerea mai rapidă modelului mai sigur și mai ecologic și încheind, totodată, procedura legislativă, potrivit unui comunicat.

Decizia adoptată de miniștri modifică normele privind dimensiunea maximă a camioanelor, devansând data care permite o lungime mai mare pentru o parte frontală mai rotunjită, fără a se reduce spațiul pentru încărcătură. La 12 februarie 2019, președinția română și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

,,Această nouă generație de cabine va fi mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al consumului de combustibil și mai confortabilă pentru șoferi. Deci este o veste bună pentru toți participanții la trafic și pentru mediu”, declară Răzvan Cuc, ministrul român al transporturilor

Partea frontală mai alungită a cabinei va reduce unghiurile moarte ale șoferilor, astfel încât aceștia vor avea o mai bună vizibilitate asupra utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii. Aceasta va reduce totodată pagubele sau vătămările corporale ale altor participanți la trafic produse în caz de coliziune. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar putea duce la salvarea a până la 500 de vieți pe an, în principal în rândul pietonilor și al bicicliștilor din zonele urbane.

Se preconizează că rezistența redusă a aerului va scădea consumul de combustibil cu până la 10%. Reducerea emisiilor va contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înainte de a putea fi introduse pe piață, cabinele aerodinamice trebuie să îndeplinească cerințele de omologare de tip necesare. Acestea vor intra în vigoare până la 1 noiembrie 2019.

Lungimea suplimentară permisă poate fi utilizată numai pentru îmbunătățirea aerodinamicii cabinei, și nu pentru a spori capacitatea de încărcare a vehiculului.

Continue Reading

#RO2019EU

România, aflată la cârma Consiliului UE, a facilitat adoptarea ultimelor patru dosare rămase din pachetul legislativ care va contribui la realizarea Uniunii Energetice și la reducerea vulnerabilității europene în relație cu Rusia

Published

on

Președinția română a Consiliului UE a facilitat adoptarea, astăzi, a celor patru dosare rămase din Pachetul „Energie curată pentru toți europenii” care vor contribui la realizarea Uniunii Energetice, proiect lansat de Comisia Juncker în 2015 pentru reducerea vulnerabilității UE în acest sector, potrivit unui comunicat. 

UE a finalizat revizuirea cadrului său de politică energetică, care prevede condițiile prealabile de reglementare pentru tranziția către o energie curată și așază UE pe calea către îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris.

Noile legi adoptate astăzi includ un regulament și o directivă privind energia electrică, care îmbunătățesc interconectarea, flexibilitatea și orientarea către consumator ale pieței energiei electrice a UE.

Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice va garanta siguranța alimentării cu energie electrică în situații de criză. Pachetul include, de asemenea, o revizuire a rolului și a funcționării ACER, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei.

De ce este necesară Uniunea Energetică?

Uniunea Energetică este strategia UE de a asigura alimentarea și producția de energie ieftină, sigură din punct de vedere al surselor și sustenabilă în raport cu obiectivele pentru mediu în interesul cetățenilor și companiilor europene. 

UE, în calitate de mare consumator, este vulnerabilă din punct de vedere al securității energetice în raport cu Federația Rusă, privit din perpectiva heterogenității intereselor statelor membre vis-a-vis de un furnizor care folosește factorul prim, economic, pentru îndeplinirea unor obiective politice. 

Mai exact, UE este cel mai mare importator de energie din lume, cheltuind 350 de miliarde de euro anual pentru aprovizionarea cu energie. În plus, blocul cumpără mai mult de jumătate din energia consumată de la țări terțe, bazându-se pe un număr limitat de furnizori. 

În acest sens, Comisia Europeană a pregătit un cadru legislativ prin care UE să devină mai puțin vulnerabilă în domeniul energiei prin Pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii, lansat în 2016.

Cele 8 acte legislative au următoarele obiective: prioritizarea eficienței energetice, obținerea statutului de lider mondial în producția de energie regenerabilă, îndeplinirea obiectivelor privind diversificarea resurselor energetice până în 2030 și punerea la dispoziție a unor condiții echitabile pentru consumatori. 

Pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii cuprinde 8 dosare legislative care contribuie la conturarea uniunii energetice și la îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris: energie regenerabilă, patru dosare pe electricitate, guvernanța UE, eficiență energetică și clădiri performante din punct de vedere energetic. 

Având în vedere că patru acte legislative au intrat deja în vigoare, adoptarea de astăzi a celor patru dosare rămase reprezintă finalizarea pachetului. Acestea vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial.

Continue Reading

#RO2019EU

România și-a îndeplinit un obiectiv important la nivelul UE: La București a fost adoptată Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră

Published

on

© MAE/ Facebook

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost adoptată marţi în cadrul unei conferinţe ministeriale, găzduită de ministrul pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, şi comisarul european pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Evenimentul, co-organizat şi co-finanţat de Ministerul Afacerilor Externe şi de Comisia Europeană, cu sprijinul Ministerului pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, a reunit înalţi oficiali din statele litorale – Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia, Ucraina – şi Republica Moldova, reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii regionale din zona Mării Negre şi ai unor instituţii financiare internaţionale.

“Agenda maritimă comună adoptată cu prilejul conferinţei ministeriale reflectă priorităţile statelor litorale şi ale Republicii Moldova în domenii subsumate economiei albastre – afaceri maritime, pescuit şi acvacultură, cercetare şi inovare, conectivitate, protecţia mediului, turism, educaţie, formare şi dezvoltare competenţe”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

”Astăzi a fost adoptată, la București ,Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră, obiectiv important al Preşedinţiei române a Consiliului UE”, a scris MAE și pe Facebook.

Potrivit sursei citate, documentul va reprezenta cadrul pentru implementarea, pe baze voluntare, de către actori din mediile public, privat, ştiinţific şi din rândul societăţii civile, de proiecte naţionale şi regionale în domeniile economiei albastre, precum şi pentru atragerea de fonduri europene şi investiţii internaţionale în zona Mării Negre.

“Prin adoptarea Agendei maritime comune, Marea Neagră se alătură celorlalte bazine maritime învecinate cu Uniunea Europeană care au optat pentru o abordare integrată, coerentă în vederea dezvoltării economiei albastre simultan cu păstrarea unei mări cât mai curate, aspecte evidenţiate atât de comisarul european Karmenu Vella, cât şi de ministrul Ştefan-Radu Oprea. În intervenţia sa, ministrul Ştefan-Radu Oprea a subliniat prioritatea acordată de România, îndeosebi în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, intensificării cooperării regionale la Marea Neagră, cu sprijinul activ al Uniunii Europene. Ministrul român a evidenţiat abordarea pragmatică, bottom-up care stă la baza Agendei. A amintit, în acest sens, că documentul a fost elaborat în urma consultărilor cu actorii relevanţi din regiune şi a fost consolidat pe parcursul unui proces intens de negociere între cele şapte state participante – proces care a fost sprijinit activ de Comisia Europeană”, mai menţionează comunicatul.

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost elaborată în urma unui proces de consultări și negocieri care a avut loc pe parcursul a peste 18 luni. Astfel, în cadrul Facilității pentru creşterea albastră în regiunea Mării Negre (inițiativă lansată de Comisia Europeană, în noiembrie 2017), statele litorale și Republica Moldova au organizat ateliere naționale multi-stakeholders, în cadrul cărora au fost cartografiate nevoile, priorităţile şi proiectele fiecărei țări în domeniile subsumate economiei albastre. Atelierul național al României a avut loc la 6 iulie 2018, la București. Acest proces de consultări a culminat cu organizarea, la 19 martie 2019, la Istanbul, a unui atelier regional care a reunit cca. 200 actori din zona Mării Negre.

Statele litorale și Republica Moldova au exprimat, în mod oficial, sprijinul politic pentru lansarea Agendei, prin adoptarea, cu prilejul unei reuniuni ministeriale desfășurate sub patronajul şi în prezența comisarului Karmenu Vella, a Declarației miniștrilor responsabili cu infrastructura privind Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră (Burgas, 31 mai 2018), pe durata Președinției bulgare a Consiliului UE.

Primul proiect al Agendei a fost elaborat pe baza concluziilor atelierelor naționale și a modelelor utilizate în alte bazine maritime ale UE. Proiectul de Agendă a fost completat și dezvoltat ulterior, pe parcursul a peste șase luni de negocieri între cele șapte state participante. La aceste negocieri, România a fost reprezentată de Ministerul Afacerilor Externe, care este punct focal pentru creșterea albastră la Marea Neagră. Mandatul MAE a fost elaborat pe baza contribuțiilor aduse de ministerele și autoritățile relevante din România, în cadrul unui proces constant de coordonare și consultare inter-instituțională.

Adoptarea Agendei maritime comune este subsumată Sinergiei Mării Negre și reprezintă un nou pas în implementarea acesteia.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending