Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles: Țările aliate ”au luat act” de oferta României pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată

Published

on

Corespondență de la NATO

Țările membre ale NATO au luat act de oferta României privind găzduirea unui comandament terestru NATO la nivel de corp de armată, capabil să coordoneze acțiuni și capacități în situații de criză sau conflicte, iar capacitățile brigăzii multinaționale pe care țara noastră o găzduiește vor fi dezvoltate pentru a consolida postura de apărare și descurajare a Alianței, sunt deciziile care vizează România și au fost adoptate de liderii euro-atlantici în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.

”În România, există o brigadă multinațională pentru formarea forțelor terestre ale aliaților, iar în prezent se desfășoară activități de dezvoltare a capacității brigăzii de a contribui la descurajarea și apărarea consolidată a Alianței. O serie de măsuri aeriene și maritime în regiunea Mării Negre au condus la o creștere substanțială a prezenței NATO și a activității maritime în Marea Neagră. Salutăm progresele înregistrate în direcția implementării depline a măsurilor convenite, în special în domeniul maritim, observând în același timp că este nevoie de mai multă muncă”, afirmă liderii aliați în comunicatul final, amintind că, în baza deciziilor de la Varșovia, NATO a dezvoltat o prezență înaintată adaptată în regiunea Mării Negre.

FOTO: NATO

De altfel, președintele Klaus Iohannis le-a propus miercuri aliaților din NATO, în prima sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, găzduirea de către România a unui comandament multinațional la nivel de corp de armată, dar și consolidarea brigăzii multinaționale NATO pe care țara noastră deja o găzduiește pentru ca aceasta să permită acțiuni și în cazul unor crize sau conflicte.

În declarația finală, liderii aliați au luat ”act de oferta României pentru a dezvolta un comandament terestru și capacitate de control la nivel de corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planurile de reîntărire în regiune”.

În fapt, propunerea României privind o structură de comandă apare în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI

Reamintim că discuțiile privind un centru de comandă găzduit de România apar în contextul în care NATO a decis la summitul aliat transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În sumar, țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. NICU

    July 11, 2018 at 9:15 pm

    Dacă inamicul va fi Ucraina,Moldova sau Georgia atunci vor putea veni în 30 de zile cele 30 de batalioane de paie ale multiplelor naţiuni din tratat. Dacă inamicul va fi o superputere globală şi cosmică nu mai poate veni nimeni niciodată.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Agenția Mondială Antidoping interzice Rusiei să participe la Jocurile Olimpice de la Tokyo și la Cupa Mondială de fotbal din Qatar

Published

on

© Russian Olympic Committee

Agenția Mondială Antidoping a decis în unanimitate să interzică Rusiei participarea la competiții sportive internaționale timp de patru ani pentru infracțiuni de dopaj, relatează presa de pe întreg mapamondul.

Potrivit deciziei citate de The Guardian și Deutsche Welle, Rusia are acum 21 de zile la dispoziție pentru a contesta sentința potrivit căreia i-a fost interzisă participarea la Jocurile Olimpice de vară din 2020 de la Tokyo, la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 de la Beijing, la Cupa Mondială de fotbal din Qatar din 2022.

Decizia cu pricinpa este cea mai severă sancțiune împotriva Rusiei, care a fost acuzată că a desfășurat un program de dopaj sistemic și a șters probele de laborator.

Sportivii ruși individuali, care sunt capabili să demonstreze că nu au fost implicați în nicio activitate de dopaj, vor putea concura independent sub un drapel neutru.

După ce a primit o interdicţie şi pentru jocurile de iarnă de la PyeongChang din Coreea de Sud în 2018, Rusia şi agenţia sa antidoping au primit clemenţă în septembrie 2018, dar oficialii ruşi au fost prinşi din nou manipulând datele de la laboratoarele lor antidoping şi încercând să-i păcălească pe investigatorii agenţiei mondiale.

Toată situaţia reprezintă un nou episod din lungul scandal de doping din Rusia care afectează de ceva timp comunitatea sportivă internaţională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Mii de persoane au format un lanț uman la Bruxelles pentru a atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© Climate Coalition BE/ Twitter

Mii de persoane au format un lanț uman în centrul capitalei belgiene, Bruxelles, cu scopul de a atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice, anunță Reuters.

Potrivit Poliției, aproximativ 2.400 de persoane au luat parte la manifestația pașnică, care a înconjurat Parlamentul Federal belgian și Palatul Regal.


Demonstrația, care a durat două ore, a avut loc în contextul în care la Madrid se desfășoară Conferința ONU pentru Schimbările Climate.

La 7 decembrie, trei dintre laureații Premiului Nobel din acest an, invitați să comenteze pe marginea conferinței ONU privind clima (COP25) în desfășurare la Madrid, au avertizat că Schimbările climatice afectează omenirea în mod ”disproporționat”, iar acum ”este momentul potrivit” pentru a acționa.

”În viitorul apropiat, încălzirea planetei ar putea pune cu adevărat în pericol majoritatea câştigurilor realizate împotriva sărăciei la nivel mondial”, a declarat Esther Duflo, una dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru Economie din 2019. Alături de colegii săi, cercetătoarea a fost recompensată pentru ”introducerea unei abordări pentru a obţine răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale”, conform anunţului făcut în luna octombrie la Institutul Karolinska din Stockholm.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, așteptat marți la Washington de secretarul de Stat american Mike Pompeo. Cei doi vor discuta despre controlul armelor și situațiile din Siria și Ucraina

Published

on

Secretarul de Stat american Mike Pompeo urmează să aibă marți, la Washington, o întrevedere cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit Departamentului de Stat al SUA, potrivit Reuters, citat de Digi24.

În urma discuțiilor care se vor desfășura la ora locală 10.30 (ora României 17.30), cei doi oficiali vor susține o conferință de presă comună.

Conform unor surse citate de The Washington Post, Mike Pompeo și Serghei Lavrov urmează să discute despre relațiile bilaterale, controlul armelor și situațiile din Siria și Ucraina.

Această vizită are loc la o zi după vizita președintelui Rusiei Vladimir Putin la Paris, care urmează să participe luni, 9 decembrie, la summitul în format Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) asupra conflictului din estul Ucrainei.

La 20 noeimbrie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina se așteaptă la „termeni clari” privind soluționarea conflictului din estul Ucrainei această reuniune în format Normandia.

La 8 decembrie, Departamentul de Stat al SUA e transmis un comunicat prin care Washingtonul își reafrimă ”sprijinul neclintit pentru suveranitatea și integritatea teriorială a Ucrainei. (…). Statele Unite se angajează să colaboreze cu aliații și partenerii noștri pentru a menține presiunea asupra Rusiei pentru a-și îndeplini angajamentele și pentru a demara procesul de restabilire a restabilire pașnică a suveranității depline a Ucrainei asupra Donbasului”.

Un astfel de summit în patru asupra Ucrainei, la nivelul şefilor de stat, a avut loc pentru prima oară la 6 iunie 2014 la castelul din Benouville, în Normandia (nord-vestul Franţei), iar miniştrii şi diplomaţii se reunesc cu regularitate. Ultimul summit al şefilor de stat sau de guvern în acest format a avut loc la Berlin pe 19 octombrie 2016.

Ultima vizită oficială efectuată de Serghei Lavrov a avut loc în 2017. În timpul vizite, acesta a avut o întrevedere cu președintele american Donald Trump.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending