Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România, în cadrul celei de a 13-a ediţii a Galei Premiilor Aspen pentru Leadership.

Evenimentul, desfăşurat vinerea trecută şi care a marcat 17 ani de activitate a Institutului, a adus recunoaştere persoanelor şi organizaţiilor care şi-au lăsat amprenta asupra societăţii româneşti şi globale în anul 2023, care au fost exemple de conduită etică şi profesională, în domenii precum serviciul public, tehnologia, cercetarea şi inovarea, arta sau patrimoniul cultural.

“Prin premiul acordat, Institutul Aspen România îşi exprimă aprecierea faţă de eforturile neîntrerupte ale doamnei preşedintă de a păstra Republica Moldova pe traiectoria sa pro-europeană, demonstrând nu doar un înalt profesionalism, ci şi calităţile unui model de leadership autentic”, a precizat Institutul Aspen România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul evenimentului, trofeul a fost primit în numele Maiei Sandu de către ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă.

Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” se acordă în fiecare an de către Institutul Aspen România unui lider din sectorul public sau unei organizaţii internaţionale care s-a remarcat în domeniul său de activitate, sprijinind şi promovând constant valorile unui model de leadership de excelenţă.

La ediţiile precedente ale Galei Aspen, premiul a fost acordat unor personalităţi precum: Roberta Metsola (preşedintele Parlamentului European), Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), Pierre Moscovici (fost membru al Comisiei Europene), Michel Barnier (fost negociator-şef al Comisiei Europene pentru relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii) etc.

Alte premii acordate în cadrul Galei au fost:

* Premiul “Serviciu Public cu Demnitate” – generalului Daniel Petrescu, şef al Statului Major al Apărării în perioada 1 decembrie 2019 – 30 noiembrie 2023, pentru eforturile excepţionale în a-şi îndeplini misiunea, devenind un model pentru comunitate datorită standardelor sale morale şi profesionale impecabile

* Premiul “Inovaţie şi Tehnologie” – Răzvan Bologa, preşedinte al CyberKnowledge Club şi CEO Nextlab.tech

* Premiul “Artă şi Societate” i-a revenit Muzeului de Artă Recentă (MARe)

* Premiul “Patrimoniu Cultural şi Societate” – proiectului “Ambulanţa pentru Monumente”, iniţiat de Asociaţia Monumentum

* Premiul Aspen pentru “Iniţiativă Socială”, votat de comunitatea absolvenţilor programelor de leadership ale Institutului Aspen România, a fost acordat proiectului “Romania Debates”, iniţiat de Vlad Ciobanu, absolvent al Programului Aspen pentru Tineri Lideri.

Grantul din partea comunităţii de absolvenţi ai programelor de leadership ale Institutului Aspen România a fost acordat proiectului “Ai Jedi School”, iniţiat de Despina Donca, Claudia Gherman, David Timiş şi Ciprian Zamfirescu, participanţi în cadrul ediţiei 2023 a Programului Aspen pentru Tineri Lideri. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că a avut duminică un schimb verbal ”foarte direct” cu premierul Ungariei, Viktor Orban, prilejuit de ceremonia de învestire a președintelui argentinian Javier Milei, desfășurată la Buenos Aires, dialogul dintre cei doi având loc înaintea unui summit important pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, informează EFE și Reuters, citate de Agerpres.

”A fost cât se poate de sincer – şi, evident, a fost vorba despre problemele noastre europene”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn postat pe canalul Telegram luni dimineaţă.

Today, I felt that @JMilei truly wants strength for his country and honesty in international relations.

I thanked him for supporting Ukraine and invited Argentina to work together with us to restore peace. We also discussed our bilateral cooperation, which can strengthen… pic.twitter.com/zlDayFSEBs

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 11, 2023

Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock. 

Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.

Anterior acestui moment,  președintele Consiliului European Charles Michel a efectuat o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.

Șeful diplomației britanice David Cameron a cerut ca 350 de miliarde de dolari 278 de miliarde de lire sterline din conturile bancare rusești înghețate să fie folosite pentru a finanța efortul de război al Ucrainei, relatează The Independent.

Ministrul britanic de externe a declarat că există un argument puternic pentru confiscarea activelor rusești înghețate și utilizarea lor pentru reconstrucția Ucrainei, în timpul unei vizite în SUA.

“În loc să înghețăm pur și simplu acei bani, haideți să luăm acei bani, să îi cheltuim pentru reconstrucția Ucrainei și aceasta este, dacă vreți, un avans pentru reparațiile pe care Rusia va trebui să le plătească într-o zi pentru invazia ilegală pe care a întreprins-o”, a declarat Cameron.

“Am analizat toate argumentele și, până acum, nu am văzut nimic care să mă convingă că aceasta este o idee proastă”, a subliniat el.

Guvernele occidentale au sancționat zeci de miliardari pentru a-l izola pe președintele rus Vladimir Putin și a-i sufoca sprijinul financiar. Aproape 350 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale rusești au fost înghețate de țări din întreaga lume, din care 26 de miliarde de lire sterline în Marea Britanie.

În timpul vizitei sale, Cameron a îndemnat, de asemenea, factorii de decizie politică din SUA să aprobe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce Congresul a blocat un pachet de 110 miliarde de dolari (88 miliarde de lire sterline) de finanțare pentru război pentru Ucraina și Israel, precum și alte priorități de securitate națională.

“Ar trebui să transmitem acești bani ucrainenilor”, a spus el. “Ar trebui să îi susținem și să ne asigurăm că Putin este cel care pierde, pentru că dacă acești bani nu vor fi votați, sunt doar doi oameni care vor zâmbi: unul dintre ei este Vladimir Putin în Rusia și celălalt este Xi Jinping la Beijing”, a mai spus fostul premier britanic.

În aprilie 2022, Casa Albă a anunțat o propunere de a confisca activele magnaților vizați și de a “permite ca veniturile să ajungă în Ucraina”. În cele 21 de luni care au trecut de atunci, însă, puțini dintre oamenii de afaceri sancționați l-au criticat pe Putin și doar 5,4 milioane de dolari au ajuns la Kiev.

Deoarece confiscarea activelor pentru a ajuta Ucraina este complexă, unii experți sugerează ca guvernele să caute metode mai creative.

O idee ar fi stabilirea unei politici în baza căreia oamenii de afaceri ruși să poată dezerta efectiv în Occident, să denunțe războiul și să facă o donație considerabilă din activele lor către Ucraina.

În luna octombrie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat planurile pentru folosirea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei la reconstrucția Ucrainei și calea către angajamentele de securitate pentru Ucraina.