Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles: Țările aliate ”au luat act” de oferta României pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată

Published

on

Corespondență de la NATO

Țările membre ale NATO au luat act de oferta României privind găzduirea unui comandament terestru NATO la nivel de corp de armată, capabil să coordoneze acțiuni și capacități în situații de criză sau conflicte, iar capacitățile brigăzii multinaționale pe care țara noastră o găzduiește vor fi dezvoltate pentru a consolida postura de apărare și descurajare a Alianței, sunt deciziile care vizează România și au fost adoptate de liderii euro-atlantici în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.

”În România, există o brigadă multinațională pentru formarea forțelor terestre ale aliaților, iar în prezent se desfășoară activități de dezvoltare a capacității brigăzii de a contribui la descurajarea și apărarea consolidată a Alianței. O serie de măsuri aeriene și maritime în regiunea Mării Negre au condus la o creștere substanțială a prezenței NATO și a activității maritime în Marea Neagră. Salutăm progresele înregistrate în direcția implementării depline a măsurilor convenite, în special în domeniul maritim, observând în același timp că este nevoie de mai multă muncă”, afirmă liderii aliați în comunicatul final, amintind că, în baza deciziilor de la Varșovia, NATO a dezvoltat o prezență înaintată adaptată în regiunea Mării Negre.

FOTO: NATO

De altfel, președintele Klaus Iohannis le-a propus miercuri aliaților din NATO, în prima sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, găzduirea de către România a unui comandament multinațional la nivel de corp de armată, dar și consolidarea brigăzii multinaționale NATO pe care țara noastră deja o găzduiește pentru ca aceasta să permită acțiuni și în cazul unor crize sau conflicte.

În declarația finală, liderii aliați au luat ”act de oferta României pentru a dezvolta un comandament terestru și capacitate de control la nivel de corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planurile de reîntărire în regiune”.

În fapt, propunerea României privind o structură de comandă apare în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI

Reamintim că discuțiile privind un centru de comandă găzduit de România apar în contextul în care NATO a decis la summitul aliat transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În sumar, țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: România vrea o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul său. Țara noastră va găzdui o nouă structură NATO - Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu - caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

G7

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

Published

on

© Ministerul ucrainean de Externe

Ucraina a cerut duminică mai multe arme şi sancţiuni împotriva Moscovei de la ţările G7, reunite într-un summit în Bavaria, în urma unei lovituri aeriene a Rusiei mai devreme în timpul dimineţii asupra unui complex rezidenţial din apropierea centrului Kievului, relatează presa internațională și Agerpres.

„Acest copil ucrainean de 7 ani dormea liniştit în Kiev până când o rachetă rusească de croazieră i-a aruncat casa în aer. Summitul G7 trebuie să răspundă cu mai multe sancţiuni împotriva Rusiei şi mai multe arme grele pentru Ucraina. . Imperialismul bolnav al Rusiei trebuie învins”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba.

Preşedintele american Joe Biden a subliniat duminică, în Germania, că noile bombardamente asupra cartierului din Kiev, sunt „încă o barbarie”, scrie Agerpres.

Citiți și: Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

Reuniunea la nivel înalt a G7 reprezintă o oportunitate de a transmite un semnal puternic de unitate în aceste vremuri dificile, solidaritatea și cooperarea strânsă fiind necesare pentru a atenua impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. 

Cele șapte sesiuni de lucru ale summitului se vor axa pe diverse subiecte: economia globală, parteneriatele pentru țările în curs de dezvoltare, politica externă și de securitate, durabilitatea, securitatea alimentară, multilateralismul și transformarea digitală.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat duminică, la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

„UE va fi alături de Ucraina pe termen lung. Pentru a-i apăra suveranitatea, integritatea teritorială și valorile democratice. Discuțiile noastre în cadrul G7 se vor concentra pe situația din Ucraina. Încă din prima zi, am reacționat cu o unitate de neclintit și am adoptat o abordare pe două direcții care implică sprijinul pentru Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. UE va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar, umanitar și politic solid și a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare”, a subliniat Charles Michel.

Vorbind la începutul summitului G7, președintele Consiliului European a transmis că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea”. 

„La G7, am anunțat că ne angajăm să oferim mai mult sprijin militar, mai multe mijloace financiare și mai mult sprijin politic. De asemenea, ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Acest război remodelează, de asemenea, Uniunea Europeană. Cu doar câteva zile în urmă, la ultima noastră reuniune a Consiliului European, am convenit să acordăm Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Și suntem pregătiți să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei, precum și Georgiei, odată ce vor fi abordate reformele”, a continuat Charles Michel.

Făcând trimitere la securitatea alimentară, președintele Consiliului European a precizat că UE suține eforturile ONU de redeschidere a rutelor maritime într-un mod care să abordeze și preocupările de securitate ale Ucrainei și va depune eforturi pentru a mobiliza aproape 600 de milioane de euro pentru a sprijini partenerii cei mai afectați.

„Kremlinul se folosește de alimente ca de o armă de război tăcută. Trebuie să contracarăm energic propaganda Rusiei cu privire la prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor. Periculoasele „Jocuri ale foamei” ale Rusiei sunt singurele responsabile pentru criza alimentară globală”, a mai spus Charles Michel.

În ceea ce privește schimbările climatice, șeful Consiliului European a subliniat că UE s-a angajat pe deplin să respecte Acordul de la Paris și să devenă primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

„Salutăm ideea unui Club al climei, propusă de președenția germană G7 și dorim, de asemenea, să decarbonizăm industria”, a continuat Michel.

În finalul intervenției sale, președintele Consiliului European a amintit că G7 a fost lansat pentru a aborda cele mai mari provocări ale lumii.

„Lumea s-a schimbat dramatic și astăzi avem cu toții o responsabilitate specială. Lumea ne privește. Haideți să luăm deciziile corecte, să ne promovăm valorile democratice și să apărăm dreptul internațional”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

G7

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

Published

on

© Olaf Scholz / Twitter

Prima zi a summitului G7 de la Schloss Elmau a început duminică cu discuții bilaterale între Olaf Scholz, și Joe Biden, iar cu acest prilej, președintele american i-a mulţumit cancelarului federal al Germaniei pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina.

„Vreau să vă felicit (…). Putin miza de la început ca, cumva, NATO şi G7 să se divizeze, dar nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla aşa ceva”, a spus Biden într-un schimb de cuvinte plin de bună dispoziţie cu Scholz, care este gazda summitului G7, informează Reuters, potrivit Agerpres.

De asemenea, înaintea discuţiilor cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele american a subliniat că NATO trebuie „să rămână unită” împotriva agresiunii ruse în Ucraina.

„Rămânem uniți, rămânem împreună. Acesta este mesajul nostru clar către președintele Putin. Joe Biden, mă bucur să vă avem aici, la summitul G7”, a scris Olaf Scholz, pe Twitter.

 

Președinția germană a G7  a trebuit să își asume o responsabilitate sporită în acest an, din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a trecut pe primul loc pe ordinea de zi. Este nevoie de solidaritate și de o cooperare strânsă pentru a atenua impactul său de anvergură. Consultările de la Elmau îl vor implica și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va participa în mod virtual, se arată într-un comunicat de presă.

După cum a subliniat cancelarul german Olaf Scholz în declarația sa guvernamentală de dinaintea summitului: războiul din Ucraina nu trebuie să determine G7 să își neglijeze responsabilitatea față de provocările globale, cum ar fi criza climatică și pandemia.

„Multe dintre obiectivele pe care ni le-am stabilit la începutul anului au devenit și mai presante ca urmare a schimbării situației globale”, a spus Olaf Scholz. 

Summitul G7 va aborda, de asemenea, consecințele globale ale războiului din Ucraina – și anume creșterea prețurilor la energie, lipsa materiilor prime și amenințarea foametei la nivel mondial.

Continue Reading

Facebook

G71 hour ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G72 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G73 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA4 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G76 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

G77 hours ago

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Drapelului Național: Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale și să înălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending