Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles: Țările aliate ”au luat act” de oferta României pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată

Published

on

Corespondență de la NATO

Țările membre ale NATO au luat act de oferta României privind găzduirea unui comandament terestru NATO la nivel de corp de armată, capabil să coordoneze acțiuni și capacități în situații de criză sau conflicte, iar capacitățile brigăzii multinaționale pe care țara noastră o găzduiește vor fi dezvoltate pentru a consolida postura de apărare și descurajare a Alianței, sunt deciziile care vizează România și au fost adoptate de liderii euro-atlantici în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.

”În România, există o brigadă multinațională pentru formarea forțelor terestre ale aliaților, iar în prezent se desfășoară activități de dezvoltare a capacității brigăzii de a contribui la descurajarea și apărarea consolidată a Alianței. O serie de măsuri aeriene și maritime în regiunea Mării Negre au condus la o creștere substanțială a prezenței NATO și a activității maritime în Marea Neagră. Salutăm progresele înregistrate în direcția implementării depline a măsurilor convenite, în special în domeniul maritim, observând în același timp că este nevoie de mai multă muncă”, afirmă liderii aliați în comunicatul final, amintind că, în baza deciziilor de la Varșovia, NATO a dezvoltat o prezență înaintată adaptată în regiunea Mării Negre.

FOTO: NATO

De altfel, președintele Klaus Iohannis le-a propus miercuri aliaților din NATO, în prima sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, găzduirea de către România a unui comandament multinațional la nivel de corp de armată, dar și consolidarea brigăzii multinaționale NATO pe care țara noastră deja o găzduiește pentru ca aceasta să permită acțiuni și în cazul unor crize sau conflicte.

În declarația finală, liderii aliați au luat ”act de oferta României pentru a dezvolta un comandament terestru și capacitate de control la nivel de corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planurile de reîntărire în regiune”.

În fapt, propunerea României privind o structură de comandă apare în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI

Reamintim că discuțiile privind un centru de comandă găzduit de România apar în contextul în care NATO a decis la summitul aliat transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În sumar, țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. NICU

    July 11, 2018 at 9:15 pm

    Dacă inamicul va fi Ucraina,Moldova sau Georgia atunci vor putea veni în 30 de zile cele 30 de batalioane de paie ale multiplelor naţiuni din tratat. Dacă inamicul va fi o superputere globală şi cosmică nu mai poate veni nimeni niciodată.

  2. Pingback: România vrea o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul său. Țara noastră va găzdui o nouă structură NATO - Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu - caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

SUA impun sancțiuni împotriva unor angajați ai Huawei. Mike Pompeo va efectua săptămâna viitoare o ”vizită rapidă” în Regatul Unit după ce Londra a exclus compania chineză din rețeaua 5G

Published

on

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a anunțat miercuri noi sancțiuni împotriva companiei chineze Huawei și a precizat că va efectua o vizită la Londra după ce Regatul Unit a decis să excludă această companie din rețeaua sa 5G, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Departementul de Stat va impune restricţii de viză unor angajaţi ai societăţilor tehnologice chineze, precum Huawei, care aduc un sprijin material regimurilor vinovate de încălcări şi abuzuri ale drepturilor omului în lume”, a declarat Pompeo la o conferinţă de presă.

El a lăudat decizia guvernului de la Londra de a tăia legăturile cu Huawei şi a anunţat că săptămâna viitoare va efectua o ”vizită rapidă” în Regatul Unit şi în Danemarca. ”Sunt sigur că Partidul Comunist chinez şi ameninţările pe care acesta le reprezintă pentru popoarele libere din întreaga lume vor fi în capul agendei” acestei vizite, a adăugat Mike Pompeo.

Premierul britanic Boris Johnson a dispus marți excluderea completă a companiei chineze Huawei din rețeau 5G a Regatului Unit, furnizorii britanici de telefonie mobilă având interdicție să cumpere echipament de la această companie după 31 decembrie, fiind nevoiți în același timp, să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Marea Britanie a revizuit ultima dată în ianuarie rolul Huawei în infrastructura sa telecom, când a decis să permită firmei să rămână furnizor dar cu o limită asupra cotei de piață.  Însă, în luna mai, SUA a introdus noi sancțiuni menite să disrupă abilitatea Huawei de a-și fabrica propriile cipuri.

La acel moment, hotărârea a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

Așadar, decizia survine în urma intenselor presiuni exercitate de SUA asupra premierului Boris Johnson de a reveni asupra hotărârii sale din ianuarie și, probabil, va mulțumi Washingtonul, pe care Londra îl curtează în vederea stabilirii unui acord comercial post-Brexit, fiind al doilea cel mai important partener al său, după Uniunea Europeană.

În acest sens, Regatul Unit și Statele Unite au demarat la începutul lunii mai negocierile privind stabilirea unui acord de liber schimb.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Cooperarea agroalimentară între România și Republica Moldova, tema unui forum online organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR)

Published

on

© ccir.ro

Oamenii de afaceri români și moldoveni au discutat miercuri despre oportunitățile de cooperare în domeniul agroalimentar și în viticultură dintre cele două țări, în cadrul Forumului Online de Afaceri România – Republica Moldova, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCIRM).

Alt domeniu asupra căruia s-au concentrat discuţiile oamenilor de afaceri a fost industria uşoară, este precizat într-un comunicat al CCIR.

”Forumul de afaceri România – Republica Moldova este un prilej de a reitera bunele relaţii de cooperare dintre ţările noastre, în plan diplomatic, economic şi comercial, și de a continua sprijinul oferit de România pentru asigurarea unui parcurs european Republicii Moldova. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor din Moldova. În anul 2018, schimburile comerciale cu UE au reprezentat 70% din totalul exporturilor moldovenești și 56% din comerț. Se impune o intensificare a schimbului de informații de afaceri, o încurajare a companiilor din Republica Moldova de a accesa piața din România, cu accent pe regiunea de Vest a țării. Moldova trebuie să continue armonizarea reglementărilor cu UE, întrucât acest lucru presupune îmbunătățirea accesului companiilor moldovenești pe piața europeană”, a declarat Ovidiu Silaghi, secretar general CCIR.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, şi-a exprimat speranţa că schimburile comerciale dintre cele două ţări vor reveni la nivelul anterior pandemiei.

”Din păcate, pandemia cu COVID-19 a creat o serie de probleme în ceea ce priveşte cooperarea la nivel economic dintre România şi Republica Moldova. Astfel, devine foarte importantă organizarea unor evenimente precum cel de astăzi. Totodată, sperăm să revenim cât mai repede la nivelul comercial pe care l-am avut înainte de pandemie. Pe parcursul ultimului trimestru, volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a scăzut cu aproape 20% şi, tocmai din această cauză, întâlnirile B2B de astăzi dintre antreprenorii români şi moldoveni sunt definitorii pentru revenirea la normal din punctul de vedere al schimburilor comerciale”, a menţionat preşedintele CCIRM.

La rândul său, Adrian Sârbu, ministru plenipotențiar din cadrul Ambasadei României la Chișinău, a explicat că valoarea totală a schimburilor dintre cele două ţări s-a ridicat la 611 milioane de dolari la sfârşitul lunii aprilie 2020.

”De la intrarea în vigoare a acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și în particular a componentei sale economice, zona de liber schimb, aproximativ 70%  din volumul schimburilor comerciale se face cu statele membre UE. România ocupă primul loc dintre toate statele europene din punctul de vedere al volumului comercial. Astfel, valoarea totală a schimburilor comerciale, înregistrate la sfârșitul lunii aprilie 2020, a fost de 611 milioane de dolari, cu un export de 385 de milioane de dolari și un import de 225 de milioane de dolari. Este o valoare evident mai mică față de perioada similară a anului trecut, dar ne așteptam la un astfel de recul provocat de pandemie. Important este ca, prin evenimente precum cel de azi, acest decalaj să fie recuperat”, a menționat Sârbu.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul anului 2019, valoarea schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova se ridica la aproape două miliarde de euro, iar în luna martie 2020, însuma 480 milioane de euro. Numărul total al companiilor din Republica Moldova active în România, în mai 2020, era de 6187, cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 41,45 milioane de  Euro.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Sondaj YouGov: Aproximativ 42% dintre germani consideră că SUA își vor pierde poziția de lider mondial în favoarea Chinei în următoarele decenii

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Aproximativ 42% dintre germani consideră că Statele Unite nu-și vor mai putea păstra poziția ca lider mondial în următoarele câteva decenii, China urmând să o preia, a arătat un sondaj publicat marți de YouGov și citat de Deutsche Welle.

Doar 14% dintre cei chestionați de institutul YouGov, din Marea Britanie, cred că SUA își vor păstra supremația. Aproximativ 23% nu au fost hotărâți, iar 22% nu au răspuns la întrebarea sondajului: „Ce țară, SUA sau China, va fi mai puternică în decursul următorilor 50 de ani, în opinia dumneavoastră?”.

Opiniile cu privire la această chestiune au variat în funcție de preferințele electorale ale respondenților. Susținătorii Partidului de Stânga au avut tendința majoritar de a prezice viitoarea dominație a Chinei asupra SUA (54%), la fel ca și susținătorii Democraților Liberi pro-mediul de afaceri și ai ecologiștilor (52%).

Alegătorii care susțin partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania au fost cel mai înclinați să răspundă că SUA vor rămâne puterea mondială dominantă, dar chiar și aici, doar 17% au răspuns în această direcție.

Sondajul, la care au participat 4.054 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, a fost realizat în perioada 10-12 iulie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending