Cetățenii români sunt așteptați în următoarele trei zile la urne pentru a alege președintele României pentru următorii cinci ani. Pentru prima dată în istorie, românii din străinătate pot vota pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică, în vreme ce secțiile de vot pentru românii din țară vor fi deschise, asemenea tradiției, duminică. Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primii români care au votat sunt cei din Australia și Noua Zeelandă. La 01:00, ora României, s-a deschis secţia de votare din oraşul Auckland din Noua Zeelandă, iar după aceasta s-au deschis cele şase din Australia. Pentru alegeri prezidențiale 2019, în diaspora au fost organizate 835 de secţii de votare. Lista completă a secțiilor din diaspora, precum și o hartă interactivă a acestora, pot fi consultate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

În premieră, anul acesta românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votare. Respectivele secţii sunt deschise astfel: vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.

Românii din diaspora au, de anul acesta, și posibilitatea votului prin corespondență. Termenul înscrierii pentru acesta a fost 15 septembrie 2019. Potrivit Autorității Electorale Permanente, până la acea dată, pentru secţii de votare la alegerile pentru președinție 2019 s-au înscris 38.944 de alegători, iar pentru votul prin corespondenţă – 41.003.

Pentru votul prin corespondenţă, cele mai multe înscrieri au fost în Marea Britanie – 11.102, Germania – 6.211, Spania – 3.455, Franţa – 2790 şi Italia – 2699, notează Digi24.ro.

În cursa prezidenţială s-au înscris 14 candidaţi. Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea acestora pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi, este următoarea: Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM, Bogdan Marian-Stanoevici – independent, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu – independent.

În eventualitatea unui al doilea tur, românii din diaspora pot vota la urne, potrivit aceluiaşi orar ca în primul tur, în zilele de 22, 23 şi 24 noiembrie.

Potrivit celui mai recent sondaj, realizat de IMAS la comanda Europa FM, Klaus Iohannis se află pe primul loc în preferințele românilor. Topul candidaților în sondajul IMAS-Europa FM este următorul: Klaus Iohannis – 45,7%; Mircea Diaconu – 16,7%; Viorica Dăncilă – 15,1%; Dan Barna – 12,6%; Theodor Paleologu – 6,9%; Kelemen Hunor – 2,9%.

Care este rolul președintelui, potrivit Constituției

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României) 

Politica internă

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României) 

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.