Connect with us

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

România își alege președintele: Votul a început în diaspora, unde în premieră românii pot vota timp de trei zile. Duminică vor vota și românii din țară

Published

on

Cetățenii români sunt așteptați în următoarele trei zile la urne pentru a alege președintele României pentru următorii cinci ani. Pentru prima dată în istorie, românii din străinătate pot vota pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică, în vreme ce secțiile de vot pentru românii din țară vor fi deschise, asemenea tradiției, duminică. Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primii români care au votat sunt cei din Australia și Noua Zeelandă. La 01:00, ora României, s-a deschis secţia de votare din oraşul Auckland din Noua Zeelandă, iar după aceasta s-au deschis cele şase din Australia. Pentru alegeri prezidențiale 2019, în diaspora au fost organizate 835 de secţii de votare. Lista completă a secțiilor din diaspora, precum și o hartă interactivă a acestora, pot fi consultate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

În premieră, anul acesta românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votare. Respectivele secţii sunt deschise astfel: vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.

Românii din diaspora au, de anul acesta, și posibilitatea votului prin corespondență. Termenul înscrierii pentru acesta a fost 15 septembrie 2019. Potrivit Autorității Electorale Permanente, până la acea dată, pentru secţii de votare la alegerile pentru președinție 2019 s-au înscris 38.944 de alegători, iar pentru votul prin corespondenţă – 41.003.

Pentru votul prin corespondenţă, cele mai multe înscrieri au fost în Marea Britanie – 11.102, Germania – 6.211, Spania – 3.455, Franţa – 2790 şi Italia – 2699, notează Digi24.ro.

În cursa prezidenţială s-au înscris 14 candidaţi. Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea acestora pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi, este următoarea: Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM, Bogdan Marian-Stanoevici – independent, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu – independent.

În eventualitatea unui al doilea tur, românii din diaspora pot vota la urne, potrivit aceluiaşi orar ca în primul tur, în zilele de 22, 23 şi 24 noiembrie.

Potrivit celui mai recent sondaj, realizat de IMAS la comanda Europa FM, Klaus Iohannis se află pe primul loc în preferințele românilor. Topul candidaților în sondajul IMAS-Europa FM este următorul: Klaus Iohannis – 45,7%; Mircea Diaconu – 16,7%; Viorica Dăncilă – 15,1%; Dan Barna – 12,6%; Theodor Paleologu – 6,9%; Kelemen Hunor – 2,9%.

Care este rolul președintelui, potrivit Constituției

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României) 

Politica internă

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României) 

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

LIVE ora 14:00 – Klaus Iohannis depune jurământul de învestire pentru al doilea mandat de președinte în plenul Parlamentului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis depune sâmbătă, 21 decembrie, jurământul de învestire în funcţie pentru cel de-al doilea mandat de șef al statului, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa solemnă comună a Parlamentului consacrată ceremonialului de depunere a jurământului de învestire în funcţia de preşedinte al României va fi transmisă LIVE la ora 14:00 pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

În deschiderea ședinței de plen, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, va prezenta Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, informează Știrile Pro TV.

Klaus Iohannis va rosti jurământul, iar apoi preşedintele de şedinţă va citi Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va binecuvânta învestitura preşedintelui României. În final, şeful statului va transmite un mesaj Camerelor reunite ale Parlamentului.

Conform memorandumului aprobat de conducerea Parlamentului, la ceremonie sunt invitaţi premierul Ludovic Orban, miniştrii, judecătorii Curţii Constituţionale, foştii şefi de stat Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Custodele Coroanei române, Margareta, Principele Radu, reprezentanţi ai cultelor religioase. Sunt invitaţi şi comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, dar și şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat la 24 noiembrie alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale (66,09%) pentru un candidat de dreapta.

Joi, șeful statului și-a prezentat bilanțul primului său mandat, cuprins într-un document în format digital de 833 de pagini, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie. Conform Constituției, acesta este și ultimul mandat pentru Klaus Iohannis. Potrivit articolului 81, aliniatul 4 din Constituția României, nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, iar acestea pot fi şi succesive.

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

CCR a validat alegerea lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte: ”Voi susține cu toată hotărârea valorile statului de drept și parcursul european al României”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Alegerea președintelui Klaus Iohannis pentru un al doilea mandat de președinte a fost validată joi de Curtea Constituțională a României, în cadrul unei ședințe solemne, șeful statului luându-și angajamentul să vegheze la ”respectarea Constituției” și să susțină ”și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României”.

Hotărârea CCR a fost citită de preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, în şedinţa solemnă la care au participat și prim-ministrul Ludovic Orban, dar și alți membri ai Guvernului, între care ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă.

”Primul meu mandat de Președinte, care se va încheia în mod oficial în foarte scurt timp, a fost unul plin de provocări. Timp de cinci ani, am rămas permanent conectat la problemele reale ale societății, iar prin acțiunile mele m-am opus cu fermitate acelor tendințe regresive pe care le-am considerat un real pericol pentru democrație. (…) Voi veghea în continuare la respectarea Constituției și voi susține și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României. Acestea sunt nu doar principiile care mi-au călăuzit întotdeauna acțiunile și deciziile, dar și direcția în care, nu o dată, ci de trei ori în acest an – la alegerile europarlamentare, cu ocazia referendumului pentru justiție și la alegerile prezidențiale – românii au arătat că vor să meargă țara noastră. Drumul ales de români este unul cu un singur sens, la care, prin activitatea lor, trebuie să se alinieze toate autoritățile statului. România este un stat de drept, iar românii sunt o națiune cu reflexe profund democratice, astfel că cei care au girat asaltul asupra independenței justiției au primit cea mai severă și legitimă sancțiune prin votul oamenilor”, a spus președintele.


Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Onorați membri ai Curții Constituționale,

Distinsă audiență,

Domnule Prim-ministru,

Votul pe care mi l-au acordat românii pentru un nou mandat de Președinte al României reprezintă pentru mine o onoare deosebită și, în același timp, o mare responsabilitate.

Primul meu mandat de Președinte, care se va încheia în mod oficial în foarte scurt timp, a fost unul plin de provocări. Timp de cinci ani, am rămas permanent conectat la problemele reale ale societății, iar prin acțiunile mele m-am opus cu fermitate acelor tendințe regresive pe care le-am considerat un real pericol pentru democrație.

Ne aflăm la 30 de ani de la momentul în care românii au decis să-și proiecteze viitorul în democrație, iar construcția constituțională a răspuns acestui deziderat, instituind mecanisme de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale și de bună funcționare a autorităților statului.

Este imperativ ca actorii statali care însuflețesc această construcție să acționeze în beneficiul națiunii române. A veghea la respectarea Constituției și a-i garanta supremația, în spiritul și litera sa, ca ultimă barieră în fața derapajelor de la regulile democratice, sunt de o importanță vitală.

În toate activitățile lor, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună credință și să dea dovadă de un atașament autentic față de Legea fundamentală și față de valorile democratice.

În virtutea rolului constituțional al Președintelui României, voi acționa pentru o mai bună funcționare a autorităților și instituțiilor publice, pentru ca acestea să fie cu adevărat în slujba românilor. Voi continua să fiu un apărător ferm al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, al valorilor supreme consacrate în Constituție, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989, apărate cu jertfă de sânge în urmă cu 30 de ani.

Voi veghea în continuare la respectarea Constituției și voi susține și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României. Acestea sunt nu doar principiile care mi-au călăuzit întotdeauna acțiunile și deciziile, dar și direcția în care, nu o dată, ci de trei ori în acest an – la alegerile europarlamentare, cu ocazia referendumului pentru justiție și la alegerile prezidențiale – românii au arătat că vor să meargă țara noastră. Drumul ales de români este unul cu un singur sens, la care, prin activitatea lor, trebuie să se alinieze toate autoritățile statului.

România este un stat de drept, iar românii sunt o națiune cu reflexe profund democratice, astfel că cei care au girat asaltul asupra independenței justiției au primit cea mai severă și legitimă sancțiune prin votul oamenilor. Este cel mai puternic semnal că toți decidenții politici și instituționali trebuie să își asume ca inalienabile principiile că nimeni nu este mai presus de lege și cel al colaborării loiale între autoritățile publice.

Dezvoltarea societății noastre nu este despre persoane sau funcții, ci despre datoria de a face bine țării noastre, contribuind direct la progresul României, învestiți fiind cu încrederea românilor. Și sunt convins că, pe temelia valorilor democratice pe care le-am apărat în toți acești ani, vom construi România puternică și prosperă, și normală pe care ne-o dorim!

Vă mulțumesc mult!


Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019/ Rezultate finale: Klaus Iohannis – 66,09%, Viorica Dăncilă – 33,91%. Președintele participă joi la ședința CCR pentru validarea mandatului său

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

El a precizat că Iohannis a obţinut 6.509.135 de voturi valabil exprimate, iar Dăncilă – 3.339.922, potrivit rezultatului final la alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.

Anunțul BEC a fost urmat de un anunț din partea Administrației Prezidențială, care informează că președintele Klaus Iohannis participă joi, de la ora 16:00, la ședinţa solemnă a plenului Curţii Constituţionale pentru validarea alegerii preşedintelui României.

În ce privește datele furnizate de Biroul Electoral Central, Preoţescu a menţionat că la BEC au fost înregistrate toate procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

Numărul celor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54,86% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

Numărul de voturi valabil exprimate s-a ridicat la 9.849.057, reprezentând 98,18% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Potrivit purtătorului de cuvânt al BEC, numărul total de voturi nule a fost de 182.648, reprezentând 1,82% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. 

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, s-a desfășurat treia zi la urne pentru românii din diaspora. 

Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.

În cea de-a treia zi de vot în diaspora a fost atinsă o prezență la vot de peste 940.000 de români, un record în istoria electorală a României. În țară, au votat peste 9 milioane de cetățeni, reprezentând 49,87% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending