Connect with us

#RO2019EU

România nu va fi reprezentată de ministrul delegat pentru afaceri europene astăzi, la Bruxelles, la o reuniune cu mize cruciale pentru viitoarea Președinție română la Consiliul UE

Published

on

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, reuniune la care participă miniștrii pentru afaceri europene din statele membre ale UE, se întrunește astăzi cu mize cruciale pe agendă – statul de drept din Polonia și Ungaria, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, precum și foaia de parcurs pentru semestrul european 2019 prezentată de președinția austriacă și română – într-o reuniune la care România nu va fi reprezentată de ministrul delegat pentru afaceri europene, o poziție special creată în arhitectura guvernamentală pentru a gestiona pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul UE.

Reprezentarea României la nivelul Consiliului Afaceri Generale, potrivit unor surse guvernamentale citate de CaleaEuropeană.ro, a fost una dintre temele de discuție din Guvern care au condus la demisia ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

Foto: Consilium.europa.eu

Sâmbătă, o informație apărută inițial pe surse și anunțată ulterior public de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și de ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, arătau că, în urma unei dispute la ședința de Guvern, de vineri, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, ar fi demisionat din funcție.

Într-o primă reacție publică, Victor Negrescu a spus că din respect pentru colegii săi din Guvern și din partid nu va exprima în spațiul public nici un punct de vedere cu privire la demisia sa din cadrul Executivului, dar în schimb o va face în cadrul partidului. Apoi, acesta a precizat, într-o postare pe Facebook publicată duminică, că responsabilitatea deținerii acestei poziții în executiv în contextul deținerii de către România a Președinției Consiliului UE nu este una cu ”mize personale”, ci o ”onoare” de a reprezenta România.

Atribuțiile lui Victor Negrescu, delegate către un alt reprezentant al Guvernului

Aceste evoluții politice în prag de preluare a președinției Consiliului Uniunii de către România au fost completate duminică seară, când pe pagina de Facebook MAE – Afaceri Europene a fost anunțată că delegarea atribuțiilor legale ale ministrului delegat pentru afaceri europene.

”Conform dispoziției Prim-ministrului din ședința de Guvern din 09.11.2018, atribuțiile legale ale ministrului delegat pentru afaceri europene referitoare la reprezentarea și gestionarea dosarelor CAG (Consiliul Afaceri Generale, la care participă miniștrii de afaceri europene din statele membre) vor fi îndeplinite și asigurate de acum încolo de un alt reprezentant al Guvernului. În acord cu instrucțiunile primite la nivel ministerial, toată documentația pregătită pentru buna reprezentare a intereselor României a fost deja înaintată celor desemnați să participe”, se arată în textul publicat.

Mize cruciale pe agenda Consiliului Afaceri Generale: președinția austriacă și viitoarea președinției română trebuie să prezinte foaia de parcurs pentru semestrul european 2019

Până la ora publicării acestei știri, niciun oficial al Guvernului nu a anunțat cine va reprezenta România la reniunea CAG – cea mai importantă formațiune a Consiliului în vederea pregătirii tuturor dosarelor pe care instituția le gestionează. Reuniunea are loc luni, la Bruxelles.

Reuniunea va demara cu o discuție privind statul de drept în Polonia. De asemenea, miniștrii vor reveni asupra procedurii în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE cu privire la Ungaria.

Apoi, Consiliul va începe pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din 13-14 decembrie cu discutarea unui proiect adnotat de ordine de zi.

De asemenea, miniștrii vor desfășura dialogul anual privind statul de drept. Tema acestuia va fi „Încrederea în instituțiile publice”.

În cursul sesiunii de după-amiază, Consiliul va desfășura o dezbatere de orientare cu privire la cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Dezbaterea se va desfășura în cadrul unei sesiuni publice.

Miniștrii vor asista la o prezentare cu privire la programul de lucru al Comisiei pentru 2019.

De asemenea, Comisia va prezenta pachetul său privind subsidiaritatea, publicat la 23 octombrie.

În sfârșit, ca parte a pregătirii următorului semestru european, președinția austriacă și viitoarea președinție română vor prezenta foaia de parcurs pentru semestrul european 2019.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE a reușit amendarea definitivă a normelor privind dimensiunea autovehiculelor grele în scopul salvării de vieți omenești și protecției mediului

Published

on

Camioanele cu cabine rotunjite sunt prevăzute să ajungă pe drumurile europene începând cu 1 septembrie 2020, Consiliul aprobând astăzi introducerea mai rapidă modelului mai sigur și mai ecologic și încheind, totodată, procedura legislativă, potrivit unui comunicat.

Decizia adoptată de miniștri modifică normele privind dimensiunea maximă a camioanelor, devansând data care permite o lungime mai mare pentru o parte frontală mai rotunjită, fără a se reduce spațiul pentru încărcătură. La 12 februarie 2019, președinția română și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

,,Această nouă generație de cabine va fi mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al consumului de combustibil și mai confortabilă pentru șoferi. Deci este o veste bună pentru toți participanții la trafic și pentru mediu”, declară Răzvan Cuc, ministrul român al transporturilor

Partea frontală mai alungită a cabinei va reduce unghiurile moarte ale șoferilor, astfel încât aceștia vor avea o mai bună vizibilitate asupra utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii. Aceasta va reduce totodată pagubele sau vătămările corporale ale altor participanți la trafic produse în caz de coliziune. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar putea duce la salvarea a până la 500 de vieți pe an, în principal în rândul pietonilor și al bicicliștilor din zonele urbane.

Se preconizează că rezistența redusă a aerului va scădea consumul de combustibil cu până la 10%. Reducerea emisiilor va contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înainte de a putea fi introduse pe piață, cabinele aerodinamice trebuie să îndeplinească cerințele de omologare de tip necesare. Acestea vor intra în vigoare până la 1 noiembrie 2019.

Lungimea suplimentară permisă poate fi utilizată numai pentru îmbunătățirea aerodinamicii cabinei, și nu pentru a spori capacitatea de încărcare a vehiculului.

Continue Reading

#RO2019EU

România, aflată la cârma Consiliului UE, a facilitat adoptarea ultimelor patru dosare rămase din pachetul legislativ care va contribui la realizarea Uniunii Energetice și la reducerea vulnerabilității europene în relație cu Rusia

Published

on

Președinția română a Consiliului UE a facilitat adoptarea, astăzi, a celor patru dosare rămase din Pachetul „Energie curată pentru toți europenii” care vor contribui la realizarea Uniunii Energetice, proiect lansat de Comisia Juncker în 2015 pentru reducerea vulnerabilității UE în acest sector, potrivit unui comunicat. 

UE a finalizat revizuirea cadrului său de politică energetică, care prevede condițiile prealabile de reglementare pentru tranziția către o energie curată și așază UE pe calea către îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris.

Noile legi adoptate astăzi includ un regulament și o directivă privind energia electrică, care îmbunătățesc interconectarea, flexibilitatea și orientarea către consumator ale pieței energiei electrice a UE.

Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice va garanta siguranța alimentării cu energie electrică în situații de criză. Pachetul include, de asemenea, o revizuire a rolului și a funcționării ACER, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei.

De ce este necesară Uniunea Energetică?

Uniunea Energetică este strategia UE de a asigura alimentarea și producția de energie ieftină, sigură din punct de vedere al surselor și sustenabilă în raport cu obiectivele pentru mediu în interesul cetățenilor și companiilor europene. 

UE, în calitate de mare consumator, este vulnerabilă din punct de vedere al securității energetice în raport cu Federația Rusă, privit din perpectiva heterogenității intereselor statelor membre vis-a-vis de un furnizor care folosește factorul prim, economic, pentru îndeplinirea unor obiective politice. 

Mai exact, UE este cel mai mare importator de energie din lume, cheltuind 350 de miliarde de euro anual pentru aprovizionarea cu energie. În plus, blocul cumpără mai mult de jumătate din energia consumată de la țări terțe, bazându-se pe un număr limitat de furnizori. 

În acest sens, Comisia Europeană a pregătit un cadru legislativ prin care UE să devină mai puțin vulnerabilă în domeniul energiei prin Pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii, lansat în 2016.

Cele 8 acte legislative au următoarele obiective: prioritizarea eficienței energetice, obținerea statutului de lider mondial în producția de energie regenerabilă, îndeplinirea obiectivelor privind diversificarea resurselor energetice până în 2030 și punerea la dispoziție a unor condiții echitabile pentru consumatori. 

Pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii cuprinde 8 dosare legislative care contribuie la conturarea uniunii energetice și la îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris: energie regenerabilă, patru dosare pe electricitate, guvernanța UE, eficiență energetică și clădiri performante din punct de vedere energetic. 

Având în vedere că patru acte legislative au intrat deja în vigoare, adoptarea de astăzi a celor patru dosare rămase reprezintă finalizarea pachetului. Acestea vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial.

Continue Reading

#RO2019EU

România și-a îndeplinit un obiectiv important la nivelul UE: La București a fost adoptată Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră

Published

on

© MAE/ Facebook

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost adoptată marţi în cadrul unei conferinţe ministeriale, găzduită de ministrul pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, şi comisarul european pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Evenimentul, co-organizat şi co-finanţat de Ministerul Afacerilor Externe şi de Comisia Europeană, cu sprijinul Ministerului pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, a reunit înalţi oficiali din statele litorale – Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia, Ucraina – şi Republica Moldova, reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii regionale din zona Mării Negre şi ai unor instituţii financiare internaţionale.

“Agenda maritimă comună adoptată cu prilejul conferinţei ministeriale reflectă priorităţile statelor litorale şi ale Republicii Moldova în domenii subsumate economiei albastre – afaceri maritime, pescuit şi acvacultură, cercetare şi inovare, conectivitate, protecţia mediului, turism, educaţie, formare şi dezvoltare competenţe”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

”Astăzi a fost adoptată, la București ,Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră, obiectiv important al Preşedinţiei române a Consiliului UE”, a scris MAE și pe Facebook.

Potrivit sursei citate, documentul va reprezenta cadrul pentru implementarea, pe baze voluntare, de către actori din mediile public, privat, ştiinţific şi din rândul societăţii civile, de proiecte naţionale şi regionale în domeniile economiei albastre, precum şi pentru atragerea de fonduri europene şi investiţii internaţionale în zona Mării Negre.

“Prin adoptarea Agendei maritime comune, Marea Neagră se alătură celorlalte bazine maritime învecinate cu Uniunea Europeană care au optat pentru o abordare integrată, coerentă în vederea dezvoltării economiei albastre simultan cu păstrarea unei mări cât mai curate, aspecte evidenţiate atât de comisarul european Karmenu Vella, cât şi de ministrul Ştefan-Radu Oprea. În intervenţia sa, ministrul Ştefan-Radu Oprea a subliniat prioritatea acordată de România, îndeosebi în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, intensificării cooperării regionale la Marea Neagră, cu sprijinul activ al Uniunii Europene. Ministrul român a evidenţiat abordarea pragmatică, bottom-up care stă la baza Agendei. A amintit, în acest sens, că documentul a fost elaborat în urma consultărilor cu actorii relevanţi din regiune şi a fost consolidat pe parcursul unui proces intens de negociere între cele şapte state participante – proces care a fost sprijinit activ de Comisia Europeană”, mai menţionează comunicatul.

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost elaborată în urma unui proces de consultări și negocieri care a avut loc pe parcursul a peste 18 luni. Astfel, în cadrul Facilității pentru creşterea albastră în regiunea Mării Negre (inițiativă lansată de Comisia Europeană, în noiembrie 2017), statele litorale și Republica Moldova au organizat ateliere naționale multi-stakeholders, în cadrul cărora au fost cartografiate nevoile, priorităţile şi proiectele fiecărei țări în domeniile subsumate economiei albastre. Atelierul național al României a avut loc la 6 iulie 2018, la București. Acest proces de consultări a culminat cu organizarea, la 19 martie 2019, la Istanbul, a unui atelier regional care a reunit cca. 200 actori din zona Mării Negre.

Statele litorale și Republica Moldova au exprimat, în mod oficial, sprijinul politic pentru lansarea Agendei, prin adoptarea, cu prilejul unei reuniuni ministeriale desfășurate sub patronajul şi în prezența comisarului Karmenu Vella, a Declarației miniștrilor responsabili cu infrastructura privind Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră (Burgas, 31 mai 2018), pe durata Președinției bulgare a Consiliului UE.

Primul proiect al Agendei a fost elaborat pe baza concluziilor atelierelor naționale și a modelelor utilizate în alte bazine maritime ale UE. Proiectul de Agendă a fost completat și dezvoltat ulterior, pe parcursul a peste șase luni de negocieri între cele șapte state participante. La aceste negocieri, România a fost reprezentată de Ministerul Afacerilor Externe, care este punct focal pentru creșterea albastră la Marea Neagră. Mandatul MAE a fost elaborat pe baza contribuțiilor aduse de ministerele și autoritățile relevante din România, în cadrul unui proces constant de coordonare și consultare inter-instituțională.

Adoptarea Agendei maritime comune este subsumată Sinergiei Mării Negre și reprezintă un nou pas în implementarea acesteia.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending