Radu Bălănescu, Mare Maestru al MLN şi Secretar Executiv al Conferintei Mondiale a Marilor Loji Regulare,Thomas W. Jackson, presedintele onorific al Conferinţei Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare şi Rudiger Templin, Mare Maestru al Marilor Loji Unite ale Germaniei,  au discutat la Adevărul Live semnificaţia acestei numiri pentru România.

Potrivit jurnalistului Cristian Unteanu, „dincolo de valoarea evenimentului masonic, România obţine un post simbolic într-o logică foarte specială de sistem, aceea care domină accesul la posturile-cheie din marile organizaţii internaţionale“.

Bucureştiul a devenit între 14 -18 mai centrul masonilor din întreaga lume, găzduind ediţia a XIII-a a Conferinţei Mondiale a Marilor Loje Masonice Regulare, cea mai mare reuniune masonică organizată vreodată în Europa Centrală de Est şi de Sud-Est.

După 16 ani în funcţia de Secretar Executiv al Conferinţei Mondiale a Masonilor, Thomas Jackson a predat ştafeta dr. Radu Bălănescu, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, ales cu o majoritate confortabilă prin votul delegaţiilor masonice prezente la Bucureşti.

Principalele declaraţii din cadrul emisiunii Adevărul Live:

Thomas W. Jackson: Am venit la această întâlnire din Bucureşti, care s-a încheiat ieri. Am venit în România în urmă cu 16 ani şi este uimitoare schimbarea în bine a acestei ţări. Conferinţa de anul acesta a fost una dintre cele mai mari.

Rudiger Templin (foto dreapta): Noi recunoaştem că masoneria română a fost cea mai puternică din blocul de Est a Europei şi exercită o influenţă puternică în lumea masonică. Conferinţa a fost organizată excelent, iar toată lumea a văzut că societatea francmasonă este o societate a secolului XXI, iar România este o parte importantă a acesteia. Masoneria română creşte pas cu pas şi va fi reprezentată de acum la nivel mondial prin dl. Bălănescu.

Radu Bălănescu: Pentru orice lojă regulară din lume, organizarea acestei conferinţe este cea mai mare onoare, deoarece reuneşte figuri proeminente ale masonilor din lume. A fost cel mai mare moment de lobby pentru România. Toţi oaspeţii, veniţi din 106 ţări, au putut să vadă cât este de ospitalier, cald şi educat poporul român. S-au întâlnit cu multă lume, nu numai din cadrul organizaţiei. Toţi au exprimat opinia că avem o ţară minunată cu posibilităţi de dezvoltare fantastice pentru viitorul apropiat şi pe termen lung.

Cristian Unteanu: Ce înseamnă masoneria?

Thomas W. Jackson (foto dreapta): Una din cele mai mari dificultăţi este în a înţelege ce înseamnă masoneria, deci trebuie să ne întoarcem în istorie şi să vedem contribuţiile organizaţiei noastre. Nu a fost o altă organizaţie în istorie cu un impact mai mare asupra civilizaţiei decât masoneria. Am fost acuzaţi că vrem să dominăm lumea. Dar oamenii trebuie să se întrebe ce am făcut 300 de ani, când nici nu se ştia ce este masoneria. Masoneria nu vrea să conducă societatea, ci să facă un om mai bun, pentru a influenţa pozitiv civilizaţia. Dacă ne uităm la exemple ca George Washington şi alţi oameni din istorie, toţi masoni, sunt recunoscuţi pentru obţinerea libertăţii ţării lor. Vrem să schimbăm omul şi să-l facem mai bun. Este unul dintre motivele pentru care istoricii au scris despre oamenii, masonii care au schimbat istoria. Omul a obţinut laudele, nu francmasoneria.

Rudiger Templin: Nu pot decât să fiu de acord cu ceea ce a spus T. Jackson. Masoneria este o educaţie a personalităţii. Numai educat de acest stil poţi avea o poziţie mai puternică în lumea de azi, în activităţile tale, pentru că faci lucruri bune. Să ne gândim la Ataturk, cum a schimbat el sistemul otoman într-un sistem democrat. Asta înseamnă persoane educate în francmasonerie. Opinia mea este că în secolul XXI, masonii pot avea aceeaşi poziţie ca acum 250 ani, când au introdus noi concepte în societate. Suntem o parte importantă a societăţii, în fiecare din ţările în care ne aflăm. În România este cazul, dar sunt alte ţări chiar şi în Europa, unde nu este aşa. Trebuie să luăm măsuri pentru a echilibra balanţa. Francmasoneria este o metodă foarte bună pentru a educa persoanele care contează într-o societate.

Radu Bălănescu: Să ne amintim şi de paşoptişti, de Bălcescu şi Kogălniceanu, oameni cu care ne mândrim şi care au contribuit la crearea statului nostru. Suntem într-o etapă nouă: multe mari loje regulare au adoptat o mult mai mare transparenţă în faţa societăţii. Este bine ca societatea civilă să ne cunoască intenţiile, să ştie ce facem pentru ţările noatre. MLN are o strategie foarte clară pe trei domenii deficitare: cultură, educaţie şi sistem sanitar. Avem multe programe în acest sens. Ne preocupăm permanent să promovăm excelenţa, valorile mari ale României, în ţară şi în afară. Sunt obiective pe care ni le-am propus şi cred că suntem pe un drum bun. Cea mai mare mulţumire pentru noi este să fim apreciaţi pentru ceea ce facem. A fi patriot înseamnă a avea grijă de imaginea ţării tale în afara graniţelor.

Thomas W. Jackson: Francmasoneria nu trăieşte în trecut, trebuie să avem scopul ca noi să răspundem nevoilor actuale ale oamenilor. Realizăm schimbările societăţii moderne. Ne-am coborât standardele pentru a răspunde societăţii în care ne aflăm, dar asta nu înseamnă că am schimbat etica. Mă uit la cum se adaptează masoneria din Estul Europei. Nu ar fi în beneficiul niciunei societăţi civile dacă masonarie nu s-ar adapta societăţii în care trăieşti.

Rudiger Templin: Tom are dreptate. A experimentat în ultimele decenii diferite dezvoltări şi evoluţii, iar în Europa am avut parte de schimbări majore după 1989. Există o tendinţă de a avea un stil mai democratic. Una dintre valorile principale este să inducă toleranţă în lume. Este important să studiem trecutul pentru a înţelege cauzele problemelor. Dezvoltarea diferită între Est şi Vest face ca activitatea dintre popoare să fie dificilă uneori. Dacă ne uităm la Africa sau estul Europei vedem că societatea se dezvoltă şi ni se cere ca fiecare persoană educată în francmasonerie să ajute altă societatea din alte regiuni să se dezvolte mai bine. Trebuie să avem societăţi mai umaniste.

Radu Bălănescu: Alegerea în această poziţie de Secretar Executiv nu se face în funcţie de regiune. În ultimii ani, masoneria est-europeană şi din Africa sunt nişte motoare ale masoneriei mondiale, de veche tradiţie ca în Vest. Sunt multe moduri de a prezenta masoneria regulară. Dar principiile noastre sunt aceleaşi şi nu le vom schimba niciodată. MLN a fost unul din co-organizatorii Zilei Culturii . MLN organizează Gala Premiilor franc-masoneriei în parteneriat cu 16 universităţi şi Academia Naţională. Oferim 7 premii de câte 10.000 de euro, pentru 7 români care au făcut ceva în domeniul excelenţei. Avem un program în MLN, pentru toţi membrii acesteia şi familiilor lor, în care le oferim posibilitatea să se trateze, inclusiv în străinătate, dacă nu îşi permit. Acordăm burse pentru copii excepţionali, în ţară şi în lume. Le recomandăm celor care studiază afară să vină după terminarea studiilor şi să lucreze în România pentru a contribui la ridicarea societăţii româneşti. Dar ne caracterizează un soi de discreţie şi doar uneori facem publice unele acte de caritate.

Thomas W. Jackson: Obiectivul principal pentru un francmason este să iei un om bun şi să-l îmbunătăţeşti. Nu putem schimba acea parte. Dar ce face de exemplu un mason român la nivel mondial trebuie într-adevăr dezvoltat prin acte caritabile. Radu Bălănescu: Prioritatea este una clară: orice francmason are ca prioritate interesul naţional. Nu există niciun mare maestru în lume care să le spună masonilor să asculte de el sau să facă ceva împotriva interesului naţional. Prima frază din jurământ este să respecţi Constituţia şi legile ţării. Nu se poate face nimic împotriva legilor ţării şi a interesului naţional. Thomas W. Jackson: În fiecare ţară, masonii sunt angajaţi, sunt dedicaţi să ajute ţară. Există o obligaţie faţă de ţară, mai ales dacă statul este dominat de ceva rău, noi trebuie să îmbunătăţim acest lucru. Dar nu impunem ideea de a fi patriot. Rudiger Templin: Comparată cu alte ţări din Europa de Est, recunoaştem că în România există o organizaţie bine structurată, care îşi asumă responsabilităţilor faţă de ţară. În România avem membri mai tineri, deci aici avem mai multe speranţe, decât în state care au avut francmasonerie şi în timpul Războiului Rece. Eu am văzut dezvoltare a între Est şi Vest în Germania, pentru că vin din RDG. Ştiu cum aţi trăit aici. Tinerii masoni au un interes mare pentru temele societăţii, lumea se uită spre viitor. Sunt optimist.

In continuare, puteti citi transcrierea intregii dezbateri:

Cristian Unteanu: Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bun găsit la o întâlnire de excepție la Adevărul LIVE, cea pe care v-o propunem în ora următoare cu liderii masoneriei mondiale. Înainte de a-i prezenta, am bucuria să vă spun că, în centrul acestei construcții mondiale se află începând de sâmbătă un român, Radu Bălănescu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale, secretarul executiv al Conferinței Mondiale al Marilor Loji Masonice Regulare. În dreapta domniei sale se află domnul Rudiger Templin, Mare Maestru al Marilor Loji Unite ale Germaniei, și în stânga domniei sale se află domnul Thomas W. Jackson, presedintele onorific al Conferinţei Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare. Vă mulțumesc tuturor pentru prezență. Este o plăcere să vă avem un studioul Adevărul și prima mea întrebare comună este rugămintea de a defini evenimentul de săptămâna trecută din București, această conferință mondială, rezultatele sale, dar nu numai pentru lumea masonică, ci și pentru ceea ce se numește România, în circuitul mondial valorilor în acest an 2014.

Thomas Jackson: La această întâlnire din București, cea de-a 13 a Conferință Mondială a Marilor Loji Regulare. Am venit pentru prima dată în România acum 16 ani și este uimitoare schimbarea care a avut loc și evoluția francmasonieriei din România. Leadership-ul i-a adus României un loc aparte iar anul acesta a organizat una dintre cele mai mari conferințe mondiale pe care le-am avut și avem încredere în leadership-ul noului secretar executiv, Radu Bălănescu.

Rudiger Templin: Din punctul de vedere al francmasonilor germani, noi recunoaștem că francmasoneria română a fost cea mai puternică din blocul de est al Europei și exercită din ce în ce mai multă influență nu numai în lumea francmasonică. Având rolul de secretar executiv al masonieriei, organizarea excelentă a evenimentul și am putut vedea peste tot în lume că societatea francmasonieriei este o societate a secolului XXI, iar România este parte a rețelei sociale și culturale francmasone. Acest lucru a fost declarat de secretarul Parlamentului care a vizitat Conferința Mondială și a spus că francmasoneria română este o parte importantă a societății, crește pas cu pas și va fi exprimată și prin alegerea în rolul de secretarul executiv a domnului Bălănescu. Se vede că România are o organizare bine structurată.

Cristian Unteanu: Domnule Radu Bălănescu, din punctul de vedere al unui român, al intereselor și valorilor naționale ale României, ce înseamnă această conferință mondială organizată în România. Am înțeles din ceea ce au spus cei doi interlocutori până acum care este valoarea în continuitatea viața masonice mondiale. Cei care ne urmăresc acum își pun probabil o întrebare: Care este valoarea adăugată pentru România, dacă ea există, argumentați-o, și ce a făcut masoneria română pentru a fi recunoscută în interiorul societății românești și pe plan internațional?

Radu Bălănescu: Pentru a vă răspunde corect la întrebare trebuie să precizez ce înseamnă organizarea unei astfel de conferințe pentru orice țară din lume. Este cea mai mare onoare posibilă, reprezintă cel mai mare eveniment masonic mondial, care reunește figuri extraordinar de reprezentative din toate țările lumii unde masoneria regulară există. Pentru România organizarea acestui eveniment a reprezentat cel mai mare moment de lobby pe care masoneria din țara noastră l-a făcut. Aceasta este explicația organizării Conferinței Mondiale. În plus, toți invitați din 106 țări ale lumii au putut să vadă ce înseamnă România, ce înseamnă valorile naționale ale României, ce înseamnă poporul român, cât este de cald și de inteligent. Ei au avut posibilitatea să se întâlnească cu foarte multe lume, atât din cadrul organizației noastre cât și din afara acesteia. Invitații au putut discuta cu oameni pe stradă și toți și-au exprimat aceeași opinie, că avem o țară cu posibilități de dezvoltare fantastice pentru viitorul apropiat și pentru cel îndepărtat.

Cristian Unteanu: Ar fi foarte simplu ca emisiunea să se oprească aici, însă nu se poate opri pentru că întrebarea logică a tuturor este de ce se știe atât de puțin despre masonerie? De ce este lăsată într-o zonă atât de mare de întrebări asupra a ceea ce este masoneria? Există o valoare pe care masoneria o adaugă în sensul a ceea ce sunt spuse că ar fi idealurile masoneriei „A lua un om bun și a-l face și mai bun”. Este o declarație de principii, dar în realitate, ce înseamnă masoneria? Vă reamintesc tuturor că există acuzații că masoneria face parte din oculta mondială, este o forță care se ascunde pentru a domina cât mai bine lume și a-și impune liderii, că grupează diverse forțe care se ascund în societate tocmai pentru a acapara pârghiile puterii. Ce înseamnă din punctul dumneavoastră de vedere masoneria și dacă puteți răspunde acestor întrebări?

Thomas Jackson: Aș spune că una dintre cele mai mari dificultăți este de a înțelege ce înseamnă masonerie. Pentru asta trebuie să mergem în istorie, să înțelegem structurat, să mergem în anul 1717 când Marea Lojă s-a format. E păcat că lumea nu cunoaște contribuțiile organizației noastre. Nu a existat o organizație cu o unitate mai mare asupra evoluției societății ca cea a francmasoneriei. Întotdeauna au existat acuzații că noi încercăm să dominăm lume, de ce am face-o. 300 de ani oamenii nici măcar nu au știut că existăm Ca să înțelegem presupunerea ilogică că noi dominăm lumea, trebuie ca oamenii să se întrebe ce au făcut francmasonii timp de 300 de ani când nici nu se știa că existăm. Ați pus punctul pe i când ați spus că principiul nostru este să luăm un om și să-l facem mai bun. Organizația noastră nu-și dorește să conducă lumea, ci să facă omul mai bun, să aibă o implicare morală mai mare, să influențeze societatea. Dacă ne uităm la cei care au luptat pentru obținerea libertății și a egalității, George Washington în America de Nord, vedem cum aceștia sunt recunoscuți pentru obținerea acestor drepturi. Asta încearcă francmasoneria să facă, noi nu încercăm să devenim o forță dominantă în lume, încercăm să schimbăm omul și să-l facem mai bun. Acesta a fost este și va fi scopul nostru. Dacă ne uităm la istoricii care au scris despre francmasonerie, spre exemplu, Benito Juarez din Mexic, fiecare dintre aceștia au scris despre oameni. Omul a obținut laudele pentru că a încercat să facă o societate mai bună, nu masoneria.

Cristian Unteanu: Ce este adevărat și ce nu este în această serie de critici adresate francmasoneriei, și mai ales din punctul dumneavoastră de vedere, în Europa, în lume, ce adaugă ca element vizibil francmasoneria?

Rudiger Templin: Eu sunt de acord cu ce a spus TJ. Francmasoneria este educație a personalității. Educat în acest stil poți avea o poziție mai puternică în societatea de astăzi, devii un tată mai bun, un lider mai bun, ai o poziție mai bună în activitățile tale, deoarece faci lucruri mai bune. De exemplu, Ataturk a schimbat complet sistemul otoman, într-un sistem democratic. Sau Gustav Stressemann în Germania, care împreună cu Aristide Briand din Franța au luptat pentru prevenirea unui război. Asta înseamnă persoane educate în francmasonerie. Oamenii sunt educați în sistemul nostru francmason, și opinia mea este că în secolul XXI, francmasonii pot avea aceeași poziție pe care o aveau acum 250 de ani. Suntem o parte importantă a societății în fiecare țară în care ne aflăm, iar în România avem un statut bine cunoscut. Cred că francmasoneria este o metodă bună de a educa personalități pentru a preveni dezechilibre.

Cristian Unteanu: Dacă aceasta este baza discuției haideți să o transferăm spre istoria României dar și spre realitatea recentă. Expunerile de până acum mi se par istorice. Vorbim despre o realitate scrisă în cărți, vorbim despre mari personalități ale trecutului. În ziua de azi, masoneria de astăzi, în societățile de astăzi, ce adaugă ce poate să adauge și ce vrea să adauge francmasoneria?

Radu Bălănescu: Înainte de răspunde foarte pragmatic la întrebarea dumnevoastră aș vrea să vă spun că din galeria de nume ilustre ale francmasoneriei nu pot lipsi Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti și mulți alții din generația pașoptistă cu care cu toții ne mândrim. Sunt cei care au luptat pentru crearea statului român. În interiorul organizației noastre fiecare luptă pentru propria-i perfecționare. Suntem într-o etapă nouă și cred că s-au facut pași importanți în sensul că în cadrul Mari Loji Masonice Regulare, unde România este undeva în rândul I din acest punct de vedere, s-a hotărât exprimarea unei mai mari transparențe spre societate, respectând tot ceea ce definește francmasoneria. S-a constatat că este bine ca francmasoneria să fie cunoscută de societatea civilă, să se știe ce facem noi pentru țările noastre și vă pot da un exemplu. Marea Lojă Națională a României are un plan de acțiune pe trei domenii pe care le-am considerat deficitare, și anume: cultura, educație și sistem medical. Avem proiecte și programe dedicate în acest sens, proiecte cunoscute de către membrii societății civile și apreciate ca atare. Avem permanenta preocupare de a promova excelența și valorile. Avem oameni valoroși și în țară și peste hotare, iar acesta este unul dintre obiectivele noastre prioritare. Atunci când spui că ești patriot, trebuie să fii preocupat de ceea ce poți să faci pentru poporul tău și trebuie să fii preocupat de imaginea pe care țara ta o are. Eu consider că suntem pe un drum foarte bun, iar cea mai mare mulțumire este să fim apreciați pentru ceea ce facem de către cei din jurul nostru.

Cristian Unteanu: Există o masonerie adaptată secolului XXI sau ea este o organizație, aceea care încă rămâne un mister total care trăiește în regulamentele și structurile acelui început din anii 1700?

Thomas Jackson: Francmasoneria nu trăiește în trecut, ci este implicată începând cu anul 1717 în nevoile societății. Trebuie să avem scopul ca noi să întâlnim și să răspundem nevoilor oamenilor. Constituenții societății de acum 50 și 100 de ani s-au schimbat, societatea s-a schimbat, iar noi realizăm asta. Noi ne-am coborât standardele pentru a putea fi pe același plan cu necesitățile societății, dar asta nu înseamnă că am schimbat etica. Francmasoneria întotdeauna s-a adaptat societății în care există. În România în prezent și-a schimbat stilul, iar stilul francmasoneriei din Europa de Est s-a schimbat față de cel din Europa de Vest pentru că are nevoie de alt tip de conduită, de linii directoare. Eu sunt foarte interesat să mă uit la evoluția francmasoneriei din estul Europei. Dacă nu ne-am adapta nu am fi în beneficiul societății civile.

Cristian Unteanu: Cu siguranță că există un adevăr, dar întrebarea mea rămâne în continuare. Dacă francmasoneria este adaptată și care sunt punctele de adaptare cu ceea ce se întâmplă în secolul XXI, care ne arată tensiuni enorme în prezent, apar discursuri de non-toleranță. Discursurile pe care le auzim sunt motivate de ură, antisemitism, xenofobie, în general de intoleranță. Vorbim de aceeași lume sau despre o organizație care devine organizație în secolul XXI?

Rudiger Templin: Tom are dreptate. A experimentat în ultimii 60 ani diferite tipuri de societăți, iar în Europa am avut o situație specială începând cu 1989. Ne-am schimbat complet ca societăți. În Vest și în Est există tendința de a avea un stil mai democratic influențat de puterea economică a statelor. Una dintre valorile importante ale masoneriei este să inducă toleranță în lume. De aceea mă refeream la un echilibru. Misterul masoneriei se referă la rolul jucat de aceasta în societate, nu la problemele apărute. Este important să studiem trecutul pentru a înțelege prezentul, dar scopul nostru este viitorul. Africa sau estul Europei ne demonstrează că societatea se dezvoltă, iar noi trebuie să ajutăm societatea din diferite regiuni pentru a se dezvolta. Secolul XXI este un secol al unor mișcări mult mai ample, este secolul unor oportunități și trebuie să avem societăți mult mai umaniste.

Cristian Unteanu: Domnule Bălănescu, restrâng zona geografică a întrebării. Dacă ați fost ales în această funcție, fiind o recunoaștere a Marii Loji Naționale a României și a rolului său, înseamnă că în estul Europei s-a produs ceva. Care au fost aceste schimbări care s-au produs în lume și ce a adus masoneria română? Și fiindcă ați vorbit despre domeniile pe care le considerați importante aș dori să știm ce face concret masoneria română pentru o societate marcată de discrepanțe sociale, de apariția unor focare de sărăcie. Ce exemple ne puteți da pentru rolul social al francmasoneriei?

Radu Bălănescu: Alegerea în acest post de secretar executiv nu se face printr-un principiu geografic sau ținând cont că este sau nu este o masonerie est sau vest-europeană. Această poziție înseamnă a te preocupa în egală măsură de masoneria din toată lumea. Fără îndoială, în ultimii ani, masoneria est-europeană și cea africană se pot constitui în motoarea universală pentru masoneria mondială pentru că ele se dezvoltă și completează ceea ce este o masonerie de veche tradiție din Europa de Vest, America de Nord și America Latină. Principiile noastre sunt aceleași, dar modul de exprimare diferă de la țară la țară. Marea Lojă Națională (MLN) din România după cum v-am spus are ca domenii cheie: cultura, educația și sistem medical. MLN a fost unul dintre co-organizatorii Zilei Culturii din România. MLN organizează un eveniment – gala premiilor Mari Loji Naționale adresându-se acestor domenii (cultura, educație, sistem medical). Evenimentul este organizat în parteneriat cu cel mai prestigios for științific din țară, Academia Română, 16 universități de stat și particulare aflate la cel mai înalt nivel, în care oferim șapte premii pentru șapte români, 10.000 euro pentru fiecare din cei șapte care a făcut ceva extrem de important în domeniul lor și pentru țara lor. Asta înseamnă că promovăm valoarea, că promovăm excelența și ceea ce este extrem de important, reunim reprezentanții societății civile din România. Pentru sistemul medical avem un program al MLN care funcționează pentru membrii noștri și familiile lor, adică 30000-40000 de oameni. Asta înseamnă un sistem în care le acordăm posibilitatea prin ajutor financiar să se trateze în străinătate, dacă nu o pot face în țară. Este un pas, este un exemplu. Revenind la educație, acordăm burse pentru copii extrem de valoroși care intră în universități de stat din țară și avem burse pentru copii excepționali care învață în străinătate. Le recomandăm celor care învață în străinătate să vină să contribuie la dezvoltarea României după ce își finalizează studiile. Las la o parte contribuțiile caritabile, sprijinul pentru români care au fost loviți de calamitate. Există o doză de discreție care pe noi ne caracterizează peste tot în lume. De asemenea, MLN prin membrii ei contribuie foarte mult la dezvoltarea acestui concept de diplomație publică – astfel toți membrii noștri au datoria oriunde merg în lume să vorbească de bine despre țara lor, aceasta fiind datoria lor. Să nu uităm că în MLN avem ca membri vârfuri profesionale în domeniul lor de actualitate care nu se substituie vreunei politici a statului român, dimpotrivă, încercăm să ajutăm oricât este nevoie.

Cristian Unteanu: Am o întrebare pentru lămurirea a ceea ce înseamnă francmasoneria. Pentru un francmason, fie că este român, fie că este din Germania sau SUA, ce este prioritar – ceea ce îi spune MLN sau ceea ce înseamnă interesul național? Care este ordinea importanței între jurământul pe care îl fac masonii și datoria lui de cetățean al unei țări? Cui îi este loial?

Thomas Jackson: Obiectivul principal pentru un francmason rămâne același: să îmbunătățești omul. Ce spunea Radu Bălănescu referitor la proiectele lor de îmbunătățire a societății se extinde la nivel mondial. Am fost în India, la orfelinate, școli și spitale din America Latina conduse de francmasoni. Contribuim pentru a-l face pe om mai bun.

Cristian Unteanu: Dar până la urmă cui îi este loial un francmason? Ce intervine mai întâi: jurământul francmason sau interesul național?

Rudiger Templin: Depinde de conducerea fiecăror Mari Loji, care este activitatea lor în societatea. Un Mare Maestru are lângâ el un personal, iar în acest caz al calităților vorbim despre o organizație, deoarece un lider nu poate contribui singur la rezolvarea unor probleme, de exemplu inundațiile din Balcani, dezastrele din Pakistan și din Filipine. Direcția acțiunilor Marilor Loji depinde și de puterea economică. În America de Nord domină partea caritabilă, în Europa partea morală.

Cristian Unteanu: Sunt foarte importante aspectele sociale ale francmasoneriei, dar nu pot să uit întrebarea mea pe care nu o adresez Marelui Maestru al MLN, ci secretarului executiv al Conferinței Mondiale.

Radu Bălănescu: Părerea mea este una foarte clară. Orice francmason are ca prioritate interesul național. Nu există vreun Mare Maestru care să ceară membrilor lojii lor să facă ceva împotriva interesului național. Principiile morale care ne ghidează activitatea nu ne dau voie să facem acest lucru. Acel jurământ pe care îl facem ne impune în prima frază să respectăm Constituția și legile țării. Nu este nimic mai presus de așa ceva. Nimeni nu se substituie legilor, nimeni nu lucrează împotriva interesului național. Francmasonii sunt mari patrioți și promovează toate aceste principii. Cred că ordinea pe care dumneavoastră ați întrebat-o este una extrem de clară acum.

Cristian Unteanu: Aveți ceva de adăugat?

Thomas Jackson: Aș dori să adaug că nu cred că trebuie să decidem dacă să respectăm jurământul sau interesul național.

Cristian Unteanu: Domnule Templin, mai aveți ceva de adăugat pe acest subiect?

Rudiger Templin: Sunt de acord cu ce a spus Thomas. A existat întotdeauna interesul să educăm omul și nu un interes național. Trebuie să ai o organizație in fiecare țară, una stabilă, care să educe și se influențeze liderii din societate și ar trebui să adăugăm responsabilitatea noastră.

Cristian Unteanu: Care este din punctul dumneavoastră de vedere responsabilitatea fiecărie instituții masonice dintr-o țară față de statul național în care există?

Thomas Jackson: Cred că în fiecare țară există o dedicație, un sentiment patriotic în cadrul organizației față de țara în care trăim. Dacă acea țară este dominată de un rău avem o datorie morală să îmbunătățim acest lucru, dar nu impunem ideea de a fi patriot.

Cristian Unteanu: În toți acești ani de când cunoașteți România, care ați putea spune că este schimbarea relevantă pe care ați observat-o? Ce vi s-a părut cel mai important?

Rudiger Templin: Comparată cu alte state din Europa de Est, recunoaștem că există o organizație bine-structurată în cadrul structurilor masonice și are influență asupra societății. Își asumă responsabilitate față de țară și există o creștere a acceptării în rândurile francmasonilor. Comparată cu Europa de Vest, în România avem membri mai tineri. Uitându-ne către viitor, aici în România avem mai multe speranțe în comparație cu alte state care au avut francmasonerie și pe timpul comunismului. Eu vin din fosta Germanie de Est și trăiam în aceleași condiții în care voi ați trăit în România. Am văzut dezvoltarea în Germania, diferența dintre est și vest și există asemănare cu privire la dezvoltarea pe care o vedem în vestul și în estul Europei. Incidența în partea de est este mai mare, crește numărul tinerilor masoni și au un interes pentru temele din societate. În partea de est lumea se uită către viitor și către responsabilități pe care le avem față de societate. Trebuie să avem o poziție bună față de societatea civilă. Asta nu înseamnă acceptarea influențelor politice sau religioase. Avem o responsabilitate față de Biserica Ortodoxă din România.

Cristian Unteanu: Sunteți cunoscător al României, ați venit de foarte multe ori aici. Ce s-a schimbat în România? Dați-mi un exemplu în care considerați că România s-a schimbat fundamental, dar un exemplu în afara masoneriei.

Thomas Jackson: Sunt foarte impresionat de ceea ce am văzut în cei 15 ani în care vin cu regularitate aici. Primul lucru pe care l-am observat este dificultatea de a călători în România din cauza lipsei unei infrastructuri rutiere. Am văzut o atitudine diferită la oameni. Acum am descoperit mai multă inteligență, mai multă capabilitate. Nivelul educațional al oamenilor este extraordinar. De când am venit aici am spus că dacă vreodată România va construi o infrastructură va deveni unul din pilonii Europei. Ca țară are un potențial extraordinar, istorie străveche, ruine din antichitate. Toate acestea ar atrage turiștii în țară. Dedicarea țării spre promovarea turismului va spori nivelul economic. Din aceste motive și francmasoneria s-a dezvoltat diferit, mediul vostru este diferit și este o provocare mare. România s-a dezvoltat, a mers înainte și faptul că a reușit să organizeze Conferința Mondială este un exemplu în acest sens.

Cristian Unteanu: Domnule Bălănescu, cam așa ar putea să sune tipul de lobby și de discurs pe care masoneria românească să-l promoveze în ceea ce privește diplomația publică?

Radu Bălănescu: Da, așa ar trebui să sune și așa sună. Extrem de mulți din cei care ne-au vizitat săptămâna trecută dar și în ultimii ani au avut același tip de discurs. Este exact ce vă spuneam la începutul discuției noastre. Eu consider, ca român, că este cel mai mare câștig al nostru după această Conferință Mondială.

Cristian Unteanu: Mulțumesc tuturor pentru prezență. Doamnelor și domnilor vă mulțumim pentru atenție. Sper că ceea ce ați văzut până acum a adus o parte din răspunsurile pe care le așteptați aici la Adevărul LIVE.

.