Connect with us

NATO

România va primi noi rachete Patriot în 2022 și va deveni prima țară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va primi noi sisteme de rachete Patriot în anul 2022, compania Raytheon aflându-se în discuții cu Guvernul de la București pentru achiziţia sistemelor antiariene cu rază scurtă şi medie de acţiune.

“Livrarea de noi sisteme Patriot în 2022 consolidează strategia de securitate a României. Atunci când România va primi unităţi noi de tragere Patriot în 2022, va deveni prima ţară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem modernizat constant, cu eficienţă dovedită pe câmpul de operaţiuni, sistem fabricat de Raytheon Missiles & Defense, o divizie a Raytheon Technologies,” a anunțat compania într-un comunicat.

România a început utilizarea primului său sistem Patriot în ultima parte a anului 2020, acesta reprezentând o capabilitate de bază pentru întărirea apărării sale aeriene și anti-rachetă – protejându-i granițele și ajutând-o să asigure securitatea flancului estic al NATO.

Achiziția unor noi unități Patriot marchează încă un moment de referință în abordarea de securitate a statului membru NATO, mai arată compania.

Citiți și România a devenit al șaptelea aliat NATO care deține un sistem de rachete Patriot pentru apărare aeriană

Tom Laliberty, vicepreşedinte Land Warfare & Air Defense, o divizie a Raytheon Missiles & Defense, a declarat în comunicatul citat că România trebuie să se bazeze pe mai multe tipuri de sisteme de apărare.

“Nu este practic să te bazezi pe un singur sistem de apărare aeriană pentru a răspunde eficient în faţa acestui spectru extins de ameninţări. În teorie, un sistem poate să îndeplinească acest obiectiv, dar nu este neapărat eficient”, a subliniat el.

Potrivit Raytheon, sistemul Aegis Ashore pe care SUA îl operează de la Deveselu, ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape, contracarează rachetele balistice cu rază lungă de acţiune. Sub acest sistem, Patriot acoperă următorul nivel de apărare şi contracarează rachete balistice tactice, rachete de croazieră şi o gamă largă de aeronave, inclusiv elicoptere.

În viitor, acestora se vor adăuga sistemele de apărare de coastă Naval Strike Missile (NSM CDS), pe care guvernul României a decis de curând să le achiziţioneze, realizate de Raytheon în cooperare cu compania norvegiană Kongsberg Defence & Aerospace (KDA).

Oficialul de la Raytheon a declarat că este în discuţie cu guvernul român pentru achiziţia sistemelor cu rază mică şi foarte mică, un program de peste două miliarde de euro al României.

“În perspectivă, discutăm cu guvernul român pentru a adăuga, poate, sistemul NASAMS (National Advanced Surface-to-Air Missile System), pe care îl construim tot în colaborare cu KDA, pentru a acoperi ameninţările cu rază scurtă şi medie de sub apărarea oferită de Patriot. În acest moment, NASAMS este deţinut de 12 ţări, inclusiv SUA şi alte ţări din NATO. Sistemul cuprinde radarul Sentinel, Centrul de Distribuţie a Tragerii (FDC) dezvoltat de KDA şi o familie de rachete, ce asigură capabilităţi împotriva unei game largi de ameninţări,” a spus Laliberty.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

Published

on

© Administrația Prezidențială

România nu a cheltuit 2,5% din produsul intern brut (PIB) pentru bugetul apărării, așa cum și-a asumat, din motive care țin de inflație, de lipsa lichidităților la momentul achiziției, dar și de lipsa echipamentelor care ar fi trebuit achiziționate, a transmis joi președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a participat la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, acolo unde a fost întrebat care este explicația pentru care România a cheltuit 1,6% din PIB pentru apărare în 2023 dintr-un buget alocat de 2,5%.

“Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu”, a precizat președintele.

 

Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem“, a explicat el.

Potrivit lui Iohannis, al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație și de multe ale probleme pe care le-am avut.

Disponibilitatea, deci banii lichizi, nu a existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil”, a subliniat președintele.

El a indicat că aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.

“Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis Klaus Iohannis.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară, în timp ce 78% dintre cetățenii români susțin creșterea bugetului apărării, relevă datele raportului NATO pentru anul 2023, dat publicității la jumătatea lunii martie de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Raportul de anul acesta plasează România sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oară din 2017 încoace când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare, în timp ce 2023 a fost primul an în care România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

Țări precum România, Olanda, Franța, Norvegia sau Germania nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare.

O evoluție a cheltuielilor bugetare pentru apărare ale României arată un buget de 2,07% din PIB în 2020, de 1,88% în 2021 și de 1,75% în 2022.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat cu omologii din Europa Centrală și de Est despre candidatura sa la șefia NATO: Până nu avem unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic. Mai este cale lungă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, că a discutat, în marja Summitul celor Trei Mări, şi chestiuni legate de NATO şi despre candidatura sa la funcţia de secretar general, menţionând că decizia se ia în consens şi, până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî “absolut nimic”.

“Am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea. Însă vreau să clarific aici o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri şi aşa mai departe. Deci, nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi, până atunci, mai este cale lungă”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe de presă la finalul summitului celor Trei Mări de la Vilnius.

El a fost întrebat la finalul reuniunii de la Vilnius dacă a discutat în întâlnirile pe care le-a avut despre candidatura sa la funcţia de secretar general al NATO şi pe ce sprijin se bazează. Șeful statului a avut, la Vilnius, întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Tot de la Bruxelles, Slovacia a apreciat drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă s-a arătat favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței.

Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.

Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. De asemenea, premierul Sloveniei a anunțat că ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, deși și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

NATO

Rusia este “o amenințare cronică”, afirmă comandantul forțelor NATO și SUA în Europa cerând Congresului să adopte ajutorul pentru Ucraina: Dacă Kievul nu poate riposta, va pierde războiul

Published

on

© NATO/ Flickr

Rusia reprezintă “o amenințare cronică” la adresa lumii, continuarea ajutorului acordat Ucrainei pentru a respinge invazia rusă în această țară este crucială, iar parteneriatele strategice dintre autocrații sunt “profund potrivnice” intereselor naționale ale Statelor Unite, a declarat generalul american Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa și comandantul Comandamentului European al SUA.

Cavoli, care ocupă și funcția de comandant suprem aliat al NATO în Europa, a participat miercuri la o audieere în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților, transmite Departamentul american al Apărării într-un comunicat.

“Ne confruntăm cu vremuri cel puțin dificile în teatrul european”, le-a spus Cavoli reprezentanților. “Războiul brutal și neprovocat al Rusiei face ravagii în Ucraina de peste doi ani. Forțele rusești demolează orașe și distrug vieți nevinovate la o scară pe care nu am mai văzut-o de la cel de-al Doilea Război Mondial.”

De asemenea, este îngrijorătoare dependența Rusiei de China, Iran și Coreea de Nord pentru a-și susține campania din Ucraina, a spus el. “Aceste țări formează parteneriate strategice interconectate, în încercarea de a contesta ordinea existentă”, a spus generalul.

Acest lucru este profund potrivnic intereselor naționale ale SUA“, a adăugat el.

La mai bine de doi ani de la invazie, președintele rus Vladimir Putin nu dă semne de oprire, a spus Cavoli.

“Rusia nu intenționează să se oprească cu Ucraina. Rusia reprezintă o amenințare cronică”, a continuat el.

Citiți și O “alianță de puteri autoritare” este aliniată împotriva democrațiilor occidentale, avertizează secretarul general al NATO, sugerând că Ucraina ar putea fi nevoită să facă concesii

Comandamentul European răspunde la amenințarea la adresa NATO prin consolidarea posturii de descurajare în întreaga Europă. “Ne-am consolidat flancul estic cu desfășurări de forțe rotative, am extins stocurile prepoziționate și ne-am modernizat infrastructura pentru a permite primirea rapidă a forțelor de întărire”, a spus generalul.

Cavoli a mai spus că Comandamentul European a sprijinit eforturile internaționale de susținere a Ucrainei, iar comandamentul a înființat un grup de asistență pentru securitate.

Citiți și Fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina? Descriind drept “gravă” situația de pe câmpul de luptă din Ucraina, Stoltenberg le cere aliaților ca sprijinul pentru Ucraina să transmită “Rusiei mesajul că nu poate câștiga războiul”

Precizările sale au venit după ce ultima tranșă de asistență americană a fost virată la începutul acestui an, iar Congresul încă nu a adoptat legislația pentru a continua finanțarea.

Aliații au suplinit o parte din lipsuri, dar Statele Unite sunt principalul furnizor de apărare antiaeriană terestră și de obuze de artilerie pentru Ucraina în acest moment, a făcut un apel Cavoli.

“Nu pot prezice viitorul, dar pot să fac un calcul simplu”, a spus generalul. “Când mă uit la ratele de aprovizionare, … când mă uit la ratele de consum, dacă nu continuăm să sprijinim Ucraina, Ucraina va rămâne fără obuze de artilerie și va rămâne fără interceptoare de apărare aeriană într-un timp destul de scurt. Pe baza experienței mele în cei peste 37 de ani de activitate în armata americană, dacă o parte poate trage și cealaltă parte nu poate riposta, partea care nu poate riposta pierde”, a continuat el.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CHINA21 mins ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G73 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA4 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

U.E.21 hours ago

Ursula von der Leyen critică dur partidul de extremă dreapta AfD în urma acuzațiilor privind diseminarea propagandei ruse: Nu au făcut un secret că îl admiră pe cel de la Kremlin care disprețuiește democrația

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Consiliul de administrație al FMI a ales-o pe Kristalina Georgieva pentru un al doilea mandat de director general

MAREA BRITANIE23 hours ago

SUA, în coordonare cu Regatul Unit, interzic importul de aluminiu, cupru și nichel din Rusia pentru a limita ”capacitatea lui Putin de a duce războiul ilegal împotriva Ucrainei”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending