Connect with us

ROMÂNIA

Românii așteaptă mai mult de doi ani pentru a beneficia de medicamente de ultimă generație. Accesul întârziat înseamnă zile pierdute de viață

Published

on

© European Union, Source: EC - Audiovisual Service

Accesul pacienților români la medicamentele inovatoare rămâne în continuare mult prea limitat și greoi în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii. În Europa, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi în funcție de țară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament. Calea Europeană vă prezintă ultimele evoluții la nivel european privind accesul pacienților la medicamentele inovatoare, dar mai ales situația pacienților români, care potrivit statisticilor, sunt printre cetățenii UE care au acces la cele mai puține tratamente de ultimă generație și care așteaptă cel mai mult pentru aprobarea lor pe piață.

Rapoartele de specialitate au arătat că România trebuie să prioritizeze urgent accesul pacienților români la medicamentele inovatoare de pe piața europeană, ca aceștia să nu fie nevoiți să aștepte cu peste 700 de zile mai mult decât un pacient german pentru a beneficia de un nou tratament.

Conform indicatorului EFPIA PATIENT W.A.I.T. 2020 (publicat în 2021), țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

  • Până la data de 1 ianuarie 2021, în România sunt disponibile 13 tratamente pentru bolile rare, din numărul total de 47 adoptate de Agenția Europeană a Medicamentelor în perioada 2016-2019. Astfel, țara noastră are acces la doar 29% din totalul de medicamente orfane, aflându-se sub media europeană de 41%.


  • Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.

  • Pentru cele 39 medicamente la care pot avea acces gratuit pacienții români, așteaptă în medie 883 de zile, zile), în creștere față de raportul anterior, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 120 zile, Italia 418, Bulgaria 692).

Efectele unui acces deficitar la tratamentele inovatoare

Raportul „Healthcare outcomes and expenditure in Central and Eastern Europe – a review” , publicat de EFPIA, arată că accesul intarziat duce la scăderea speranței de viață. Dacă ne referim la exemplul României vedem că speranța de viață este este 75 ani față de media celor mai dezvoltate 5 state europene, de 82 ani. Pentru a recupera din decalaj în ritmul actual de acces la îngrijire și inovației, 27 de ani îi vor fi necesari României ca să atingă aceeași medie de speranță de viață cu cele mai dezvoltate 5 state Europene. 

De asemene, României îi vor fi necesari între 40 și 50 de ani în ritmul actual pentru scăderea mortalității prevenibile și a celei prin patologii cardiovasculare și cerebrovasculare la nivelul indicatorilor celor mai dezvoltate 5 state europene.

Accesul întârziat la medicamente de ultimă generație înseamnă zile pierdute de viață: o supraviețuire mai redusă pentru pacienții români care suferă de cancer de prostată sau cancer de sân față de media celor mai dezvoltate 5 state europene și 40.000 de ani de viață pierduți din cauza dizabilităților la nivelul României în 2016.

Principalele cauze ale întârzierilor sunt

  • Timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea).
  • Procesul birocratic de publicare a Listei de medicamente rambursate și a protocoalelor terapeutice: (lipsa unor termene clare de publicare a HG și protocoalelor terapeutice în raport cu data publicării raportului de evaluare) – doar aprobarea prețului și obținerea avizului HTA durează împreuna în medie 10-12 luni.
  • Un sistem de Health Technology Assessment (HTA) care nu prevede mecanisme de evaluare a gradului de inovație 
  • O echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
  • Lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de rambursare.
  • Inexistența unui traseu al pacientului cu termene clare de timp și diagnosticarea tardivă (în special pentru oncologie și bolile rare).

De asemenea, potrivit raportului CRA, „Report on root causes of market access delays”, există 10 factori interdependenți care explică lipsa medicamentelor din piețele locale și întârzierile de acces.

Pentru România, principalii 3 factori care influențează negativ accesul sunt 

  1. Nerespectarea termenelor de timp pentru evaluare și lipsa de predictibilitate a actualizării Listei de medicamente compensate.
  2. Inexistența unor proiecții bugetare multi-anuale și buget pentru medicamente inovatoare insuficient.
  3. Disfuncționalități legate de procesul de achiziții a medicamentelor în spitale.

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa, care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să îl facă rezilient pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Pe 28 septembrie 2021, Comisia Europeană a publicat o nouă consultare publică privind revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic. Consultarea va dura până la 21 decembrie și va colecta opiniile atât ale publicului larg, cât și ale părților interesate.

La nivel european se fac eforturi pentru identificare unor soluții de acces cât mai rapide pentru pacienți, dar este necesar un dialog permanent la nivel național între autorități și industrie pentru a putea fructifica roadele acestor proiecte europene. 

De asemenea, COVID-19 a adus noi paradigme din punct de vedere al aprobării, reglementării, dar și al accesului la medicamente. Această experiență reprezintă noi oportunități pentru implementarea pe mai departe a unor politici de sănătate care să răspundă la nevoile societății și pacienților.

Asigurarea accesului pacienților la tratamentele de ultimă generație ar trebui să reprezinte un scop și responsabilitate comună. Este nevoie de autorități de reglementare, parteneri ai sistemului de sănătate, pacienți, guverne și industrie care să stea împreună pentru a găsi noi modalități de finanțare a acestor tratamente inovatoare și pentru a asigura accesul pacienților și durabilitatea sistemelor de sănătate la nivel național.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ENERGIE

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

Published

on

© Guvernul României/ screenshot

Legea offshore este  adoptată astăzi în Parlament, fapt care va crea predictibilitate și posibilitatea ca investițiile în exploatarea resurselor offshore si onshore să poată să demareze, a precizat miercuri premierul Nicolae Ciucă în cadrul Romanian Business Leaders Summit 2022, unde șeful Guvernului a subliniat că sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră care va intra în sistemul de transport național și că într-un termen de cinci ani vom deveni independenți din punct de vedere energetic.

“În privința resurselor de gaze, astăzi se va aproba legea offshore in Parlament. Vom crea astfel predictibilitatea si posibilitatea ca investitiile atat in exploatarea resurselor offshore cat si onshorre sa poată să demareze. De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care Black Sea Oil&Gas le-a facut în Marea Neagră și după întâlnirea de ieri avem certitudinea că la sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care va intra în sistem”, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă, citat de Hotnews.ro, liderul de la Palatul Victoria referindu-se astfel la proiectul de la Media.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri “RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

 

În continuare, premierul Ciucă a mai precizat și ce alte investiții vor avea loc ulterior.

“Sigur urmează celelalte care țin de investiții, de o perioadă de lucru la nivelul companiilor OMV Petrom și Romgaz. Există deja discuțiile și proiectele asigurate astfel încât nu mai târziu de sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească si consumul public cât și pentru a putea să dezvoltăm ramuri in industria petrochimică și, de ce nu, să exportăm gaz”, a spus Ciucă, conchide sursa citată.

De altfel, șeful Guvernului s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas, anunțând că exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național după ce reprezentanții companii Black Sea Oil&Gas au asigurat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007 respectiv 1995. După finalizarea infrastructurii necesare extracției și transportului de gaze naturale, era preconizat ca prima producție de gaze din proiectul MGD să aibă loc în trimestrul 4 al anului 2021, însă aceasta va avea loc în 2022.

Între timp, coaliția de guvernare a depus legea offshore privind gazele din Marea Neagră în Parlament, iar proiectul legislativ a fost aprobat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Legea, care prevede că statul va păstra 60% din profit, iar mediul privat implicat 40%, își urmează circuitul legislativ în Camera Deputaților, for decizional.

De asemenea, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la New York,  la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de Statele Unite ale Americii, ca stat care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) pentru luna în curs, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Participarea ministrului român de externe la evenimentele de la New York vine în continuarea dialogului său cu Secretarul de Stat al SUA pe tema menționată, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Astfel, șeful diplomației române va participa astăzi, 18 mai 2022, la reuniunea ministerială „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală (“Global Food Security Call to Action)”, organizată și găzduită de Secretarul de Stat american Antony Blinken.

De asemenea, la 19 mai 2022 ministrul Bogdan Aurescu va lua parte la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, în calitate de președinte al CS ONU pentru luna mai. 

La cele două reuniuni vor mai lua parte Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, înalți oficiali ai ONU, experți, miniștri și demnitari din statele membre ale Consiliului de Securitate, ale G7 și alte state membre ONU – și anume state care sunt sau ar putea fi impactate de insecuritatea alimentară, cu accent pe țările cele mai afectate de agravarea crizei alimentare la nivel global din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, cum este România. 

Reuniunile de nivel ministerial organizate de SUA pe tematica securității alimentare sunt menite să găsească și să determine implementarea de soluții pentru reducerea efectelor la nivel global ale crizei alimentare.

În cadrul celor două reuniuni, ministrul Bogdan Aurescu va atrage atenția asupra deteriorării situației umanitare din Ucraina și va evidenția implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia împotriva acestui stat, inclusiv din perspectiva securității alimentare. 

Șeful diplomației române va prezenta eforturile susținute, multidimensionale, întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare prin facilitarea și oferirea de rute alternative de transport pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. În acest context, va reitera apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg, din partea cât mai multor state la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusive maritim, cu implicarea rutelor și a porturilor românești amintite, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinațiile lor.  

Totodată, ministrul român de externe va evidenția importanța eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Prezența ministrului afacerilor externe la cele două evenimente organizate la nivelul ONU oferă oportunitatea reafirmării poziției României de stat susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe norme. 

Totodată, prin participarea la aceste reuniuni de nivel înalt, România continuă să se implice în eforturile internaționale de contracarare a impactului negativ al consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul securității alimentare globale.

Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

România a fost, este și va rămâne un partener ”de nădejde” al Statelor Unite, iar relația bilaterală este ”foarte puternică” și a evoluat ”foarte mult” în ultimele decenii, a menționat miercuri, pe Facebook, ministrul de Interne, Lucian Bode, care se află într-o vizită la Washington, cu prilejul celebrării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre țara noastră și SUA.

”Rămân profund angajat să consolidez și să dezvolt în continuare Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, precum și relația noastră transatlantică. Este un moment propice pentru a extinde acțiunile noastre către provocările comune cu care ne confruntăm, având în vedere că traversăm una din cele mai grave crize umanitare și de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a punctat oficialul român.

Acesta a apreciat că ”Parteneriatul Strategic a influențat decisiv evoluția României în acești 25 de ani, iar România este astăzi unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA în lume”.

”Relația bilaterală dintre România și SUA este foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii, iar comunitatea de români de aici a avut o contribuție deosebită în acest sens. Sprijinul oferit de SUA în acești ani a fost definitoriu și a întărit profilul politic, economic și de securitate al României în lume”, a completat Bode.

Ministrul de Interne i-a mulțumit ”ambasadorului României la Washington, Andrei Muraru, și echipei sale care au făcut posibil acest eveniment plin de emoție, dar și celor care au onorat invitația și ne-au fost alături”.

Oficialul român a avut anterior acestui moment o întâlnire cu Kari Johnstone, directorul Biroului de Monitorizare și Combatere a Traficului de Persoane din cadrul Departamentul de Stat.

”Traficul de persoane este un flagel care distruge multe vieți și lasă urme adânci la nivelul societății. Exploatarea persoanelor este de neconceput într-o societate modernă și avem <<toleranță-zero>> față de această formă de criminalitate. Lupta împotriva traficului este de fapt o luptă pentru viață și o responsabilitate comună atât a țărilor sursă, cât și a celor de destinație”, a semnalat Lucian Bode.

În cadrul discuțiilor avute, el a subliniat ”prioritatea pe care o reprezintă problematica traficului de persoane pentru Guvernul României și am evidențiat progresele și rezultatele pozitive înregistrate de către autoritățile române, obținute în strânsă colaborare cu societatea civilă, în prevenirea și combaterea traficului de persoane”.

Cu privire la actualul context de securitate generat de agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei, ministrul a prezentat ”partenerilor americani măsurile speciale luate de România pentru prevenirea traficului de persoane, atât la nivel operativ, cât și în ceea ce privește protecția persoanelor vulnerabile, precum și măsurile luate de România cu privire la furnizarea de asistență personalizată”.

”Oficialii Departamentului de Stat au apreciat în mod deosebit eforturile României în domeniu, precum și progresele evidente reflectate în răspunsurile la chestionarul Departamentului de Stat pentru elaborarea Raportului de anul acesta. Totodată, au încurajat autoritățile române să continue măsurile deja implementate în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Eforturile instituționale pe care le-am depus au ținut cont de recomandările Departamentului de Stat formulate în cadrul Raportului privind traficul de persoane, dar și în alte evaluări internaționale, o atenție deosebită fiind îndreptată spre asistența acordată victimelor traficului de persoane și accesul organizațiilor non-guvernamentale la finanțare. România dispune de instrumentele necesare pentru un răspuns adecvat la provocările generate de acest tip de criminalitate, respectiv structuri, legislație, strategii și planuri de acțiune”, a mai spus ministrul de Interne.

În încheiere, acesta a salutat ”cooperarea foarte bună pe care o avem cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu și sunt încrezător că progresele pe care le-am făcut în ultima perioada la nivelul autorităților române responsabile se vor reflecta pozitiv în raportul privind Traficul de Persoane al Departamentului de Stat de anul acesta, odată cu revenirea României în categoria a II-a a statelor implicate în prevenirea și combaterea acestui flagel”. 

Continue Reading

Facebook

SUA13 mins ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE44 mins ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE52 mins ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA60 mins ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE1 hour ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.1 hour ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE2 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO2 hours ago

Grupul de luptă al NATO condus de Franța în România va avea “centrul de greutate” la Cincu: Vom fi aici pentru o perioadă de 4-5 ani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Rusiei

NATO3 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending