Connect with us

CONSILIUL UE

Șase ani de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia: România și UE își reafirmă angajamentul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

România își reiterează condamnarea fermă a anexării ilegale a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă, fapt care “încalcă principiile şi normele de drept internaţional şi continuă să afecteze stabilitatea şi securitatea în regiunea Mării Negre şi în spaţiul euro-atlantic”, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) remis CaleaEuropeană.ro la marcarea a şase ani de la acest eveniment.

“România reafirmă sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele recunoscute internaţional”, precizează sursa citată.

Totodată, MAE subliniază că România susţine şi se alătură Declaraţiei Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate la marcarea a şase ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.

Declarația lui Josep Borrell, remisă CaleaEuropeană.ro, arată că ”la șase ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă, Uniunea Europeană rămâne neclintită în angajamentul său față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. Reamintim, în context, faptul că Consiliul UE a decis la 13 martie că sancțiunile actuale cu privire la acțiunile de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei ar trebui prelungite cu încă șase luni până la 15 septembrie 2020.

Uniunea Europeană reiterează că nu recunoaște anexarea și continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional, care rămâne o provocare directă la adresa securității internaționale, cu implicații grave pentru ordinea juridică internațională care protejează integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea tuturor statelor.

Uniunea Europeană își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere, inclusiv prin aplicarea de măsuri restrictive. Uniunea Europeană face din nou apel la statele membre ale ONU să ia în considerare măsuri similare de nerecunoaștere, în conformitate cu Rezoluția 68/262 a Adunării Generale a ONU. Uniunea Europeană nu recunoaște și nu va recunoaște nici pe viitor organizarea de alegeri de către Federația Rusă în peninsula Crimeea.

Procesul de militarizare tot mai accentuată a peninsulei continuă să aibă un efect negativ asupra situației în materie de securitate în regiunea Mării Negre. Cu încălcarea dreptului internațional umanitar, locuitorilor din Crimeea li s-a impus cetățenia rusă și înrolarea în forțele armate ale Federației Ruse. Utilizarea nejustificată a forței de către Rusia împotriva Ucrainei la 25 noiembrie 2018 readuce în atenție efectele negative ale anexării ilegale asupra stabilității regionale. Returnarea navelor și militarilor ucraineni luați în captivitate în mod ilegal, impusă prin ordinul Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării și solicitată de UE, ar fi trebuit să se realizeze deja de mult timp când a avut loc, în cele din urmă, în a doua jumătate a anului 2019.

Uniunea Europeană condamnă construirea podului Kerci fără consimțământul Ucrainei, precum și recenta deschidere a unui tronson de cale ferată. Aceștia sunt noi pași în direcția unei integrări forțate de către Rusia a peninsulei anexate ilegal, precum și noi încălcări ale suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. UE se așteaptă ca Rusia să asigure trecerea liberă și neîngrădită a tuturor navelor prin strâmtoarea Kerci către și dinspre Marea Azov, în conformitate cu dreptul internațional. Restricțiile ilegale ale acestei treceri sunt încă aplicate și au consecințe economice negative pentru porturile ucrainene de la Marea Azov și pentru întreaga regiune.

După anexarea ilegală de către Federația Rusă, situația drepturilor omului în peninsula Crimeea s-a deteriorat în mod semnificativ. Locuitorii peninsulei se confruntă cu limitări sistematice ale libertăților fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de religie sau de convingere, libertatea de asociere și dreptul de întrunire pașnică. În conformitate cu Rezoluția 74/168 a Adunării Generale a ONU din 18 decembrie 2019, este esențial ca mecanismele regionale și internaționale de monitorizare a drepturilor omului, precum și organizațiile neguvernamentale de apărare a drepturilor omului să aibă acces neîngrădit la Crimeea și Sevastopol.

Drepturile tătarilor din Crimeea au fost grav încălcate prin închiderea organelor de presă ale tătarilor din Crimeea, prin interzicerea activităților Mejlis, organismul lor de autoguvernare, precum și prin persecutarea liderilor acestui organism și a membrilor comunității. UE așteaptă din partea Rusiei să anuleze aceste decizii și să pună capăt presiunilor asupra comunității tătarilor din Crimeea. Tătarilor din Crimeea, ucrainenilor și tuturor comunităților etnice și religioase din peninsulă trebuie să li se asigure posibilitatea de a își menține și dezvolta cultura, educația, identitatea și tradițiile înscrise în patrimoniul cultural, care sunt în prezent amenințate din cauza anexării ilegale.

În plus, Federația Rusă ar trebui să înceteze cu schimbarea structurii demografice a populației prin transferarea propriei populații civile către peninsulă. De asemenea, Rusia trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăți situația mediului, care s-a deteriorat considerabil de la anexarea ilegală.

UE își reiterează apelul pentru eliberarea imediată a lui Emir-Usein Kuku și a celor cinci copârâți, a lui Oleh Prikhodko și a tuturor celorlalți care au fost reținuți în peninsula Crimeea și condamnați cu încălcarea dreptului internațional. UE solicită respectarea deplină pe teritoriul peninsulei a standardelor internaționale în materie de drepturi ale omului. Ziariștii, apărătorii drepturilor omului și avocații apărării ar trebui să își poată desfășura activitatea independent, fără ingerințe nejustificate și intimidări. Toate cazurile pendinte de abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi disparițiile forțate, tortura și asasinatele, violența, urmăririle penale motivate politic, discriminarea și hărțuirea, ar trebui anchetate amănunțit. Accesul deplin, liber și neîngrădit al actorilor internaționali din domeniul drepturilor omului pe întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv în Crimeea și Sevastopol, continuă să fie de o importanță capitală. UE reamintește Rezoluția 74/168 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2019, solicitând punerea deplină în aplicare a acesteia, precum și obligațiile ce revin Federației Ruse în temeiul dreptului internațional umanitar aplicabil.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Prim-ministrul olandez Mark Rutte, către Angela Merkel: Fondul de redresare și bugetul UE trebuie cheltuite cu “moderație”

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat joi că liderii statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să decidă în unanimitate asupra planului de redresare economică și asupra Cadrului Financiar Multianual, înaintea unei întâlniri pe care a avut-o la Berlin cu prim-ministrul olandez Mark Rutte, unul dintre liderii care își mențin rezervele cu privire la propunerea Comisiei Europene, bazată mai mult pe subvenții și nu pe granturi.

Întâlnirea Merkel – Rutte a avut loc înaintea summitului extraordinar de săptămâna viitoare și înainte ca președintele Consiliului European, Charles Michel, să vină cu propunerea sa privind fondul de redresare post-COVID-19 și Cadrul Financiar Multianual. 

“Trebuie să votăm în unanimitate, așa că, din această cauză, cred că întâlnirea din această seară (n.r.- joi) este foarte importantă”, a spus Merkel, într-o scurtă declarație de presă alături de Mark Rutte, citată de Politico Europe.

De cealaltă parte, premierul Țărilor de Jos a subliniat că UE trebuie să își utilizeze cu “moderație” bugetul și fondul de redresare, cunoscut fiind faptul că Olanda face parte, alături de Austria, Danemarca și Suedia, din grupul statelor frugale care doresc un buget mai mic și o recuperare economică bazată pe mai multe împrumuturi.

“Este important ca un asemenea fond să fie implementat alături de reforme structurale pentru ca toate statele membre să fie puternice. Subliniem clar că UE trebuie să cheltuiască banii cu moderație”, a spus Rutte, care alături de Angela Merkel și Viktor Orban este cel mai longeviv lider din Consiliul European.

Acesta a fost completat de cancelarul german, care a spus că un ajutor care nu este condiționat de reforme și de o orientare către viitor nu va ajuta în cele din urmă.

”Lumea nu doarme. Iar după această criză, lucrurile se vor schimba cu siguranță”, a spus ea.

Atât Rutte, cât și Merkel au susținut astfel afirmațiile făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE

Întâlnirea dintre Mark Rutte și Angela Merkel a avut loc în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie președinția Consiliului UE și are ca obiectiv convenirea rapidă a unui acord privind planul de relansare economică. Anterior, Rutte a primit la Haga și vizita lui Emmanuel Macron, președintele francez încercând să-l convingă pe prim-ministrul olandez să renunțe la obiecțiile sale în calea unui acord.

Șefii de stat sau de guvern din UE se reunesc pe 17-18 iulie pentru un summit extraordinar consacrat planului de redresare, prima reuniune în format fizic a liderilor europeni, iar liderii instituțiilor UE solicită acestora un acord rapid înainte de vacanța de vară.

Propunerea lui Charles Michel, anunțată vineri, păstrează volumul total al instrumentului de redresare Next Generation EU la 750 miliarde, așa cum a propus Comisia Europeană, însă cuprinde o diminuare cu aproximativ 26 de miliarde de euro a propunerii privind bugetul multianual 2021-2027. Astfel, președintele Consiliului European propune un Cadru Financiar Multianual de 1.074 miliarde de euro, față de cele 1.100 de miliarde propuse de Comisia Europeană la 27 mai.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

PPE revine la șefia Eurogrupului la șapte ani după plecarea lui Jean-Claude Juncker: Ministrul de finanțe irlandez Paschal Donohoe a fost ales președinte al Eurogrupului

Published

on

© European Union

Paschal Donohoe, ministrul finanțelor publice și al reformei din Irlanda, a fost ales joi președinte al Eurogrupului, organismul UE care îi reunește pe cei 19 miniștri de finanțe din zona euro, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Donohoe, membru al Partidului Popular European, a obținut susținerea majorității miniștrilor de finanțe din zona euro într-o competiție cu omologii săi Nadia Calvino (Spania) și Pierre Gramegna (Luxemburg). De altfel, socialista Nadia Calvino a fost considerată marea favorită în cursa pentru înlocuirea fostului ministru de finanțe portughez Mario Centeno.

Donohoe va prelua mandatul de la Centeno la 13 iulie, iar prima reuniune a Eurogrupului pe care o va conduce va avea loc la 11 septembrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Victoria lui Paschal Donohoe, puternic susținut de Partidul Popular European, reprezintă o consolidare a PPE în arhitectura instituțională a Uniunii Europene, după ce în cadrul negocierilor de anul trecut a obținut doar președinția Comisiei Europene, iar anul acesta a preluat și președinția Comitetului European al Regiunilor.

Pe de altă parte, Paschal Donohoe este primul președinte al Eurogrupului care aparține PPE după Jean-Claude Juncker, cel care a inaugurat această funcție în 2005 și a deținut-o până în 2013. Ulterior, atât Jeroen Dijselboem, cât și Mario Centeno au ocupat această funcție fiind membri ai Partidului Socialiștilor Europeni.

Paschal Donohoe a fost numit ministru finanțelor în Irlanda în anul 2017.

Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

De asemenea, Eurogrupului va juca un rol crucial și în arhitectura de consolidare a zonei euro, mai ales că Franța și Germania susțin un instrument bugetar al acestei zone, iar fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, actual președinte al Bundestagului, a făcut recent un apel la realizarea Uniunii economice și monetare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Germania avertizează din nou: Europa trebuie să își dezvolte apărarea, chiar dacă Joe Biden câștigă alegerile prezidențiale din SUA

Published

on

© US Botschaft Berlin/ Flickr

O eventuală victorie a lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din SUA nu înseamnă că Europa se va putea baza pe Statele Unite în privința securității ca înainte, a declarat ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, într-un interviu citat de Politico Europe.

Ministrul apărării din Germania a argumentat că Statele Unite vor rămâne concentrate pe provocările reprezentate de China chiar dacă un candidat democrat îl va învinge pe Donald Trump la alegerile prezidențiale din noiembrie, iar în acest context Europa trebuie să continue să își dezvolte propria politică externă și de securitate.

Chiar dacă Joe Biden câștigă – ceea ce înseamnă că ne vom interacționa diferit unii cu ceilalți – nu trebuie să uităm că există anumită viziuni care sunt împărtășite de o mare parte a clasei politice americane, cu privire la China sau Rusia, unde aș menționa Nord Stream 2“, a spus Kramp-Karrenbauer, referindu-se la gazoductul prin care Rusia va transporta gaz către Europa prin Germania, un proiect intens criticat de SUA și obiect al unor sancțiuni din partea administrației americane.

Kramp-Karrenbauer a spus că, pe baza declarațiilor date de Biden până în prezent, rivalitatea economică și geopolitică dintre Statele Unite și China va continua dacă acesta ar deveni președinte. De altfel, ea a dublat un mesaj similar pe care l-a transmis și ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas declarând că schimbările structurale pe plan global sunt prea profunde pentru ca o înfrângere a lui Donald Trump în SUA să fie suficientă pentru redresarea relațiilor transatlantice.

“Și asta va conduce inevitabil la întrebarea, având în vedere și capacitățile Statelor Unite și sarcinile pe care trebuie să și le asume, dacă este în măsură să aibă o prezență la fel de mare în două zone și să suporte costurile implicate. – cu alte cuvinte, atât în spațiul european, cât și în zona Indo-Pacific”, a spus Kramp-Karrenbauer, făcând astfel trimitere la decizia recentă a președintelui SUA de a retrage 9.500 de militari din contingentul american staționat în Germania și posibilitatea desfășurării acestuia în alte zone din Europa, dar și în zona Indo-Pacific.

Ea a mai spus că președinția germană a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută, “lucrează foarte mult” pentru a finaliza lucrările în următoarele șase luni la o propunere care să permită țărilor din afara UE să participe la proiecte militare derulate în cadrul Programul de cooperare structurată permanentă (PESCO) al Uniunii Europene

“Acest lucru este important pentru cooperarea viitoare cu Regatul Unit, dar și pentru cooperarea cu Statele Unite”, a spus ea. De altfel, SUA au criticat în ultimii ani eforturile europene în cadrul PESCO întrucât nu facilitează implicarea altor state terțe.

Kramp-Karrenbauer a mai precizat că o orientare a atenției SUA către Asia înseamnă că “este în interesul nostru real să facem progrese mai rapide și mai bune în Europa” în consolidarea politiciii externe și de apărare.

Programul președinției Germaniei la Consiliul UE subliniază că relația cu Statele Unite rămâne cea mai importantă pe plan extern pentru Uniunea Europeană, cancelarul Angela Merkel exprimându-și susținerea pentru comunitatea transatlantică de apărare și pentru umbrela de securitate nucleară. În egală măsură, Germania urmărește să abordeze și relațiile UE cu Rusia și cu China, cu aceasta din urmă Berlinul solicitând reciprocitate și dorind un acord de protejare a investițiilor.

Relația transatlantică este tensionată în mare parte pe axa Berlin – Washington, având în vedere că președintele Donald Trump este un critic de lungă durată al faptului că Germania nu contribuie suficient din punct de vedere financiar în cadrul NATO, dar în schimb dezvoltă o cooperare energetică cu Rusia, țară care este percepută ca amenințare pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending