Connect with us

CONSILIUL UE

Șase ani de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia: România și UE își reafirmă angajamentul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

România își reiterează condamnarea fermă a anexării ilegale a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă, fapt care “încalcă principiile şi normele de drept internaţional şi continuă să afecteze stabilitatea şi securitatea în regiunea Mării Negre şi în spaţiul euro-atlantic”, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) remis CaleaEuropeană.ro la marcarea a şase ani de la acest eveniment.

“România reafirmă sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele recunoscute internaţional”, precizează sursa citată.

Totodată, MAE subliniază că România susţine şi se alătură Declaraţiei Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate la marcarea a şase ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.

Declarația lui Josep Borrell, remisă CaleaEuropeană.ro, arată că ”la șase ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă, Uniunea Europeană rămâne neclintită în angajamentul său față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. Reamintim, în context, faptul că Consiliul UE a decis la 13 martie că sancțiunile actuale cu privire la acțiunile de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei ar trebui prelungite cu încă șase luni până la 15 septembrie 2020.

Uniunea Europeană reiterează că nu recunoaște anexarea și continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional, care rămâne o provocare directă la adresa securității internaționale, cu implicații grave pentru ordinea juridică internațională care protejează integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea tuturor statelor.

Uniunea Europeană își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere, inclusiv prin aplicarea de măsuri restrictive. Uniunea Europeană face din nou apel la statele membre ale ONU să ia în considerare măsuri similare de nerecunoaștere, în conformitate cu Rezoluția 68/262 a Adunării Generale a ONU. Uniunea Europeană nu recunoaște și nu va recunoaște nici pe viitor organizarea de alegeri de către Federația Rusă în peninsula Crimeea.

Procesul de militarizare tot mai accentuată a peninsulei continuă să aibă un efect negativ asupra situației în materie de securitate în regiunea Mării Negre. Cu încălcarea dreptului internațional umanitar, locuitorilor din Crimeea li s-a impus cetățenia rusă și înrolarea în forțele armate ale Federației Ruse. Utilizarea nejustificată a forței de către Rusia împotriva Ucrainei la 25 noiembrie 2018 readuce în atenție efectele negative ale anexării ilegale asupra stabilității regionale. Returnarea navelor și militarilor ucraineni luați în captivitate în mod ilegal, impusă prin ordinul Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării și solicitată de UE, ar fi trebuit să se realizeze deja de mult timp când a avut loc, în cele din urmă, în a doua jumătate a anului 2019.

Uniunea Europeană condamnă construirea podului Kerci fără consimțământul Ucrainei, precum și recenta deschidere a unui tronson de cale ferată. Aceștia sunt noi pași în direcția unei integrări forțate de către Rusia a peninsulei anexate ilegal, precum și noi încălcări ale suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. UE se așteaptă ca Rusia să asigure trecerea liberă și neîngrădită a tuturor navelor prin strâmtoarea Kerci către și dinspre Marea Azov, în conformitate cu dreptul internațional. Restricțiile ilegale ale acestei treceri sunt încă aplicate și au consecințe economice negative pentru porturile ucrainene de la Marea Azov și pentru întreaga regiune.

După anexarea ilegală de către Federația Rusă, situația drepturilor omului în peninsula Crimeea s-a deteriorat în mod semnificativ. Locuitorii peninsulei se confruntă cu limitări sistematice ale libertăților fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de religie sau de convingere, libertatea de asociere și dreptul de întrunire pașnică. În conformitate cu Rezoluția 74/168 a Adunării Generale a ONU din 18 decembrie 2019, este esențial ca mecanismele regionale și internaționale de monitorizare a drepturilor omului, precum și organizațiile neguvernamentale de apărare a drepturilor omului să aibă acces neîngrădit la Crimeea și Sevastopol.

Drepturile tătarilor din Crimeea au fost grav încălcate prin închiderea organelor de presă ale tătarilor din Crimeea, prin interzicerea activităților Mejlis, organismul lor de autoguvernare, precum și prin persecutarea liderilor acestui organism și a membrilor comunității. UE așteaptă din partea Rusiei să anuleze aceste decizii și să pună capăt presiunilor asupra comunității tătarilor din Crimeea. Tătarilor din Crimeea, ucrainenilor și tuturor comunităților etnice și religioase din peninsulă trebuie să li se asigure posibilitatea de a își menține și dezvolta cultura, educația, identitatea și tradițiile înscrise în patrimoniul cultural, care sunt în prezent amenințate din cauza anexării ilegale.

În plus, Federația Rusă ar trebui să înceteze cu schimbarea structurii demografice a populației prin transferarea propriei populații civile către peninsulă. De asemenea, Rusia trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăți situația mediului, care s-a deteriorat considerabil de la anexarea ilegală.

UE își reiterează apelul pentru eliberarea imediată a lui Emir-Usein Kuku și a celor cinci copârâți, a lui Oleh Prikhodko și a tuturor celorlalți care au fost reținuți în peninsula Crimeea și condamnați cu încălcarea dreptului internațional. UE solicită respectarea deplină pe teritoriul peninsulei a standardelor internaționale în materie de drepturi ale omului. Ziariștii, apărătorii drepturilor omului și avocații apărării ar trebui să își poată desfășura activitatea independent, fără ingerințe nejustificate și intimidări. Toate cazurile pendinte de abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi disparițiile forțate, tortura și asasinatele, violența, urmăririle penale motivate politic, discriminarea și hărțuirea, ar trebui anchetate amănunțit. Accesul deplin, liber și neîngrădit al actorilor internaționali din domeniul drepturilor omului pe întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv în Crimeea și Sevastopol, continuă să fie de o importanță capitală. UE reamintește Rezoluția 74/168 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2019, solicitând punerea deplină în aplicare a acesteia, precum și obligațiile ce revin Federației Ruse în temeiul dreptului internațional umanitar aplicabil.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către omologii săi europeni: Comunicarea măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a vineri, prin sistem video-conferință, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, al cărei principal punct de discuție a fost răspunsul internațional la pandemia de COVID-19 și coordonarea concretă la nivelul UE și al statelor membre pentru a putea răspunde adecvat nevoilor directe ale cetățenilor europeni, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Un accent important a căzut pe dimensiunea întăririi eforturilor de comunicare strategică la nivelul UE pentru combaterea mesajelor false.

“În privința întăririi eforturilor de comunicare strategică la nivelul UE pentru combaterea mesajelor false, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția asupra necesității utilizării tuturor instrumentelor UE în domeniu, inclusiv comunicarea dinamică, transparentă și directă cu cetățenii. A accentuat faptul că UE trebuie să promoveze mesaje strategice în susținerea valorilor democratice care stau la baza societăților europene. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat faptul că România s-a alăturat demersului recent cu privire la publicarea unei declarații a miniștrilor de externe UE prin care se reiterează adeziunea fermă față de principiile statului de drept, democrației și libertății de exprimare. A subliniat că o mai bună reflectare în comunicarea publică a măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cu impact direct pentru cetățeni, reprezintă cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false, defăimătoare, care au proliferat în ultima perioadă“, transmite MAE referitor poziția exprimată de șeful diplomației române către omologii săi din UE.

Precizările lui Aurescu au survenit în contextul în care Task force-ul East Stratcom pentru combaterea dezinformării și propagandei al Servicului European pentru Acțiune Externă a depistat peste 150 de cazuri de propagandă și dezinformare venite dinspre Rusia în ultimele săptămâni cu privire la coronavirus. Conform rapoartelor realizat de SEAE, dezinformările care provin din surse pro-Kremlin se referă la faptul că pandemia de coronavirus ar fi o minciună sau că virusul COVID-19 este o armă biologică. Totodată, raportul susține că Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi. De asemenea, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat recent într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Potrivit MAE, în cadrul videoconferinței miniștrilor afacerilor externe au fost trecute în revistă acțiunile europene comune de repatriere, cooperarea în statele terțe și aportul esențial al Serviciului European de Acțiune Externă, al Comisiei Europene și delegațiilor UE din statele non-UE în vederea continuării acestor demersuri.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat convocarea de către Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri externe și Politica de securitate, a acestei video-conferințe, considerând oportună o nouă discuție pe tema crizei generate de pandemia de COVID-19, pentru a urmări îndeaproape implementarea măsurilor de coordonare consulară necesare pentru facilitarea repatrierii cetățenilor statelor membre ale UE din state terțe și depășirea dificultăților ridicate de anumite restricții de circulație, cu accent pe libera circulație a transporturilor de marfă, mobilitatea de muncă transfrontalieră și tranzitul cetățenilor europeni care doresc să revină în statele lor din alte state UE.

Un alt aspect abordat a fost acela al cooperării internaționale, în cadrul ONU sau al altor formate multilaterale, context în care aportul UE și al statelor membre ale UE, reprezentând laolaltă cel mai mare donator internațional, este esențial, în special pentru statele vecine, aflate în situații fragile sau vulnerabile în fața crizei, inclusiv partenerii africani. În privința acestor eforturi conjugate la nivel UE, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijin pentru o abordare solidară și coordonată a crizei, inclusiv prin susținerea activă a rolului ONU și continuarea cooperării cu parteneri precum SUA, Japonia și Coreea de Sud, care dețin expertiză și resurse în privința gestionării crizei de COVID-19, pentru identificarea unor soluții specifice.

În privința statelor partenere, s-a referit cu prioritate la vecinii imediați, în principal statele Balcanilor de Vest și cele din Parteneriatul Estic. Astfel, ministrul român de externe a exprimat apreciere pentru pachetelor de sprijin adresate statelor din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic vizând gestionarea pandemiei, adoptate recent de către Comisia Europeană, și a evidențiat că acestea reprezintă încă o dovadă clară și concretă a implicării UE în vecinătatea sa, în etapele următoare fiind esențială sprijinirea statelor partenere în utilizarea la maximum a pachetului și urmărirea cu atenție a implementării acțiunilor circumscrise acestui cadru, în beneficiul cetățenilor.

În ceea ce privește sprijinul oferit de România ca urmare a unor solicitări punctuale din partea autorităților de la Chișinău, a arătat că facilitarea tranzitului pe teritoriul României a unor cetățeni ai Republicii Moldova, a transporturilor de mărfuri, inclusiv de produse medicale din România, toate acestea sunt parte a angajamentului țării noastre față de cetățenii Republicii Moldova.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE l-a numit pe fostul ministru de externe slovac Miroslav Lajcak în funcția de reprezentant al special UE pentru relația Serbia-Kosovo

Published

on

© European Union 2016

Consiliul Uniunii Europene l-a numit vineri pe fostul ministru de externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák în funcția de reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina și pentru alte probleme regionale din Balcanii de Vest, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Sarcinile noului reprezentant special al UE vor fi realizarea unei normalizări cuprinzătoare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo, îmbunătățirea relațiilor de bună vecinătate și reconcilierea între partenerii din Balcanii de Vest, ajutându-i să depășească moștenirea trecutului și să contribuie la coerența și eficacitatea acțiunilor UE în Balcanii de Vest”, transmite sursa citată.

Lajčák își va prelua îndatoririle imediat, cu un mandat inițial de 12 luni.

Miroslav Lajčák este un diplomat slovac care a fost anterior ministru al Afacerilor Externe al Slovaciei și președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite pentru cea de-a 72-a sesiune (2017-2018).

El a fost reprezentantul special al UE pentru Bosnia și Herțegovina în perioada 2007-2009, în timp ce a acționat și ca Înalt Reprezentant al comunității internaționale de acolo.

În calitate de trimis personal al Înaltului Reprezentant al UE, Lajčák a negociat, organizat și supravegheat referendumul privind independența Muntenegrului din 2006 în numele Uniunii Europene.

Reprezentanții speciali ai UE promovează politicile și interesele UE în anumite regiuni și țări, precum și probleme de interes sau interes deosebit pentru UE. Ei joacă un rol activ în eforturile de consolidare a reformelor, stabilității și statului de drept. Primii reprezentanți speciali ai UE au fost numiți în 1996.

În prezent, nouă reprezentanți speciali ai UE susțin activitatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro intră în vigoare la 1 aprilie. România va putea beneficia de peste 3 miliarde de euro

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, în mod oficial, cele două documente legislative prin care planul de ajutor economic propus de Comisia Europeană, în valoare de 37 de miliarde de euro, și extinderea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene vor intra în vigoare pentru a gestiona criza economică asociată pandemiei cu noul coronavirus. Cele două documente vor intra în vigoare la 1 aprilie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) va pune la dispoziția statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde euro pentru a face față consecințelor crizei.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia propune să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020).

Potrivit Consiliului UE, cheltuielile vor fi disponibile începând cu 1 februarie 2020 pentru a acoperi costurile deja suportate în eforturile de a salva vieți și de a proteja cetățenii. De asemenea, statele membre vor avea o mai mare flexibilitate pentru a efectua transferuri între programele politicii de coeziune, pentru a redirecționa resursele către cele mai necesare.

În ce privește sumele de care ar putea beneficia România din cadrul acestor ample măsuri, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca Europeană de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat.

De asemenea, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde astfel sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro sunt disponibili în 2020 din acest fond.

Ambele documente au fost adoptate joi, într-o sesiune plenară extraordinară, de către Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending