Connect with us

U.E.

Integritatea teritorială a Ucrainei: UE reînnoiește sancțiunile pentru încă 6 luni

Published

on

© European Union 2019

Consiliul UE a decis astăzi că sancțiunile actuale cu privire la acțiunile de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei ar trebui prelungite cu încă șase luni până la 15 septembrie 2020, potrivit unui comunicat

Aceste măsuri restrictive nu numai că asigură înghețarea fondurilor, ci și o interdicție de a pune la dispoziția persoanelor enumerate fonduri sau alte resurse economice. În prezent, acestea se aplică pentru 175 de persoane și 44 de entități, în urma eliminării din listă a două persoane decedate.

Alte măsuri UE instituite ca răspuns la criza din Ucraina includ:

  • sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în vigoare în prezent până la 31 iulie 2020;
  • măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului, limitate pe teritoriul Crimeei și Sevastopol, în vigoare în prezent până la 23 iunie 2020.

Actele juridice au fost publicate în Jurnalul Oficial la 13 martie 2020.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RENEW EUROPE

Eurodeputații USR PLUS salută propunerea lui Charles Michel de suplimentare a bugetului EPP condus de Laura Codruţa Kövesi și de condiționare a fondurilor UE de statul de drept

Published

on

© Dacian Ciolos/ Facebook

Președintele Consiliului European Charles Michel a prezentat vineri propunerile sale privind Planul de relansare și viitorul buget al UE pe următorii șapte ani în care a preluat două dintre prioritățile-cheie ale Alianței USR PLUS, și anume angajamentul pentru un buget adecvat pentru instituția Procurorului European (EPPO), precum și condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Europarlamentarii USR PLUS au solicitat suplimentarea bugetului EPPO, condus deLaura Codruţa Kövesi, pentru ca acesta să își poată începe activitatea operațională cât mai curând posibil. De asemenea, condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea regulilor statului de drept este esențială pentru a descuraja comportamente antidemocratice în interiorul UE, aceasta fiind o prioritate atât a USR PLUS, cât și a grupului Renew Europe. De altfel, Charles Michel face parte din familia politică Renew Europe.

„Vrem ca Parchetul European (EPPO) să devină un instrument activ de combatere a fraudei. Pentru aceasta are nevoie de resurse adecvate și de recunoașterea atribuțiilor sale de toate statele membre. Stă în puterea noastră să introducem un criteriu clar pentru a avea acces la resurse europene pentru statele membre: să participe la mecanismul comun de control, creat de EPPO. Nu putem cere respectarea statului de drept și impune MCV doar pentru unele state, iar la protejarea intereselor financiare europene să permitem unor state să se sustragă de la mecanismele care verifică cheltuirea corectă. Voi susține în Comisia de Bugete a Parlamentului European ca accesul la fondurile europene să fie conectat cu aderarea la noul Parchet European“, a declarat Clotilde Armand, membră a Comisiei pentru Buget.

Ramona Strugariu, membră a Comisiei LIBE, a declarat că “mesajul de astăzi al președintelui Consiliului European confirmă eforturile delegației Alianței USR PLUS la un an de mandat”.

“Am susținut în tot acest timp crearea unui mecanism solid pentru monitorizarea statului de drept, importanța libertății presei, precum și realizarea unei legături între  finanțarea europeană și respectarea statului de drept și a valorilor fondatoare ale Uniunii. Charles Michel pune astăzi în fața statelor membre un pachet de negociere care are ca repere fundamentale exact aceste elemente: o condiționalitate fermă privind statul de drept și valorile Uniunii Europene în negocierile pentru următorul Cadru Financiar Multianual și Planul de relansare economică; mobilizarea și ameliorarea tuturor instrumentelor de care dispune Uniunea pentru a proteja aceste valori; intenția clară de a consacra finanțări adiționale pentru Parchetul European, precum și pentru Programele Justiție, Drepturi și Valori și Europa Creativă. Această propunere este o victorie de etapă foarte importantă pentru noi și pentru Romania. Avem în sfârșit o voce relevantă, puternică și care face agenda Europei. Vom continua să susținem aceste priorități până la etapa acordului final și, dincolo de aceasta, spre o implementare reală. Ca raportor Renew Europe pentru o parte importantă dintre aceste priorități, mă voi asigura că ele devin realitate pentru cetățenii europeni“, a conchis ea.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat vineri propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar.

În propunerea lui Michel este inclusă și suplimentarea bugetelor pentru inițiativele din cadrul statului de drept, precum EPPO și Programele Justiție, Drepturi și Valori

Continue Reading

ROMÂNIA

AFIR: 11.325 de tineri fermieri români vor beneficia de fonduri europene în valoare de 434 milioane de euro pentru dezvoltarea propriei ferme

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), potrivit unui comunicat al instituției. 

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge. Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii solicită sprijinirea soluțiilor de stocare, hidrogenul verde, pentru a atinge mai repede neutralitatea climatică

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii au votat un raport prin care au definit strategia pentru stocarea energiei, care va juca un rol crucial pentru a se atinge obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și solicită sprijinirea soluțiilor de stocare, cum ar fi hidrogenul sau bateriile de casnic, se arată în comunicatul oficial. 

Raportul a fost adoptat vineri cu 556 voturi pentru, 22 împotrivă și 110 abțineri.

Autoarea raportului, Claudia Gamon (Renew Europe, Austria), a menționat că ”stocarea energiei va fi esențială pentru tranziția spre o economie decarbonizată, bazată pe surse regenerabile de energie. Cum electricitatea generată de energia eoliană sau solară nu este întotdeauna disponibilă în cantitățile necesare, va trebui să o stocăm în cantități mai mari. Pe lângă tehnicile despre care știm deja că funcționează bine, cum ar fi acumularea hidraulică prin pompare, mai multe tehnologii vor juca un rol crucial în viitor, precum noile tehnologii pentru baterii, stocarea energiei termice sau hidrogenul verde. Ele trebuie să capete acces la piață pentru a asigura aprovizionarea constantă cu energie a cetățenilor europeni.”

Hidrogenul verde

Parlamentul solicită Comisiei Europene și statelor membre să elimine barierele de reglementare care împiedică dezvoltarea proiectelor de stocare de energie, cum ar fi dubla impozitare sau lipsa normelor aferente în codurile de rețea ale Uniunii. Rețelele transeuropene de energie trebuie revizuite și ele pentru a îmbunătăți criteriile de eligibilitate pentru cei care doresc să dezvolte instalații de stocare a energiei, spun eurodeputații.

Aceștia au evidențiat și potențialul hidrogenului produs din surse regenerabile (așa-numitul „hidrogen verde”) și au solicitat Comisiei să sprijine în continuare activitățile de cercetare și dezvoltare legate de dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen. Măsurile de sprijin ar putea ajuta la reducerea costurilor legate de hidrogenul verde și i-ar putea asigura viabilitatea economică, adaugă aceștia. Comisia ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă infrastructura de gaze poate fi modernizată astfel încât să permită transportul hidrogenului, dat fiind că gazele naturale se folosesc doar într-o etapă de tranziție, urmând ca utilizarea lor să scadă treptat.

Bateriile fabricate în Uniune și noile opțiuni de stocare

Parlamentul sprijină și eforturile Comisiei de a crea standarde pentru bateriile europene și de a reduce dependența de fabricarea lor în afara Europei. Uniunea Europeană depinde în mare măsură de importurile de materii prime din surse unde extracția implică degradarea mediului înconjurător. Această situație ar trebui ameliorată prin îmbunătățirea sistemelor de reciclare și prin aprovizionarea durabilă cu materiale prime, eventual din UE.

În fine, eurodeputații propun modalități pentru a sprijini alte opțiuni de stocare, cum ar fi stocarea de energie mecanică și termică, precum și dezvoltarea unor sisteme de stocare descentralizate prin bateriile de uz casnic, stocarea energiei termice în contextul locuințelor, tehnologia de la vehicule la rețea și sistemele energetice casnice inteligente.


Pentru a atinge obiectivele Pactului verde și ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice, sistemul energetic european va trebui să aibă emisii neutre de carbon (adică să emită cel mult atât carbon cât poate absorbi) până în a doua jumătate a secolului. Însă, deși sursele regenerabile de energie sunt fundamentale pentru a putea realiza acest obiectiv, unele dintre cele mai importante surse nu sunt întotdeauna fiabile: producția de energie solară și eoliană depinde de momentul zilei, de anotimpuri și de vreme. Cum ponderea surselor de energie regenerabile și cu producție variabilă crește, capacitatea de stocare a energiei va juca un rol din ce în ce mai important pentru a stoca energia între momentul producerii și cel al consumului.

Comisia Europeană estimează că Uniunea va trebui să poată stoca de șase ori mai multă energie decât în prezent pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending