Connect with us

G7

Scholz avertizează împotriva tentativei lui Putin de a “șterge Ucraina de pe hartă” și îi cere liderului rus “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra aliații”

Published

on

© European Union, 2021

Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a atenţionat joi împotriva unei tentative a preşedintelui rus Vladimir Putin de a “şterge Ucraina de pe hartă”, prin invazia pe care a declanşat-o asupra acestei ţări, informează AFP.

“Aceasta este o tentativă de a deplasa prin violenţă frontierele în Europa, poate chiar a şterge o ţară întreagă de pe harta mondială”, a declarat cancelarul Scholz într-o alocuţiune televizată după ce a condus un summit virtual G7.

Trăim începutul unui război cum nu a mai fost de peste 75 de ani în Europa“, a adăugat el, potrivit Agerpres.

Totodată, cancelarul federal german a atenţionat că Occidentul “trebuie să vegheze ca acest conflict să nu se extindă către alte ţări europene”.

“Sunt de acord, alături de preşedintele american şi prietenii noştri europeni, să împiedicăm aceasta prin toate mijloacele de care dispunem”, a spus Olaf Scholz într-un discurs adresat naţiunii germane, cerându-i lui Vladimir Putin “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra toţi membrii săi”.

 

Scholz a făcut apel la Putin să schimbe cursul și să-și retragă forțele din Ucraina.

“Prin atacul asupra Ucrainei, președintele Putin vrea să dea timpul înapoi – dar nu se poate reveni la perioada secolului al XIX-lea, când marile puteri decideau peste capetele statelor mai mici; nu se poate reveni la perioada Războiului Rece, când superputerile au împărțit lumea între ele în sfere de influență; și nu se poate reveni la perioada de dinainte de 1989, când cetățenii din Europa Centrală și de Est au luptat pentru libertatea și democrația lor, inclusiv în țara noastră și în Ucraina”, a spus Scholz.

Cancelarul a reiterat că în curând vor exista sancțiuni dureroase împotriva Rusiei și l-a acuzat pe Putin pentru decizia sa nesăbuită.

Doar el, nu poporul rus, a optat pentru acest război. Doar el poartă întreaga responsabilitate pentru el. Acest război este războiul lui Putin“, a spus el.

Liderii americani și europeni au promis sancțiuni dure, în timp ce Ucraina îndeamnă Occidentul să interzică Rusiei accesul la sistemul internațional de plăți SWIFT.

Liderii țărilor G7, împreună cu președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și secretarul general al NATO, au condamnat joi, într-o declarație comună, atacul militar la scară largă pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina și au denunțat faptul că președintele rus Vladimir Putin a “reintrodus războiul pe continentul european”.

Țările G7 s-au întrunit joi pentru un summit de urgență ca parte a amplei reacții occidentale la faptul că Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării.

Reuniunea G7, precedată de alte reuniuni la nivelul Uniunii Europene și al NATO, este succedată joi seară de un summit de urgență al Consiliului European, instituția care reunește toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, de un summit cu același caracter presant al Alianței Nord-Atlantice, care va avea loc vineri, în format virtual, dar și de un summit al Formatului București 9, la Varșovia, inițiativă care întrunește țările NATO de pe flancul estic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

G7 și UE condamnă extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania: Decizia este ”contraproductivă pentru cauza păcii”

Published

on

© Official State Department photo by Chuck Kennedy/ Flickr

Miniștrii de externe ai statelor membre G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au condamnat joi decizia Israelului de a-și extinde coloniile în Cisiordania ocupată, afirmând că această hotărâre este una ”contraproductivă pentru cauza păcii”, conform Reuters.

”Noi, miniștrii de externe din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii) și Înaltul Reprezentant al UE, ne alăturăm ONU și Uniunii Europene în condamnarea anunțului ministrului de finanțe al Israelului, Smotrich, conform căruia cinci avanposturi urmează să fie legalizate în Cisiordania. Respingem, de asemenea, decizia guvernului Israelului de a declara peste 1 270 de hectare de teren în Cisiordania drept <<terenuri de stat>> – cea mai amplă declarație de acest fel de la Acordurile de la Oslo  – și decizia de a extinde coloniile existente în Cisiordania ocupată cu 5 295 de noi unități de locuit și de a înființa trei noi colonii. Programul de colonizare al guvernului Israelului este incompatibil cu dreptul internațional și contraproductiv pentru cauza păcii”, precizează oficialii într-o declarație comună.

G7 își reafirmă ”angajamentul pentru o pace durabilă și sustenabilă, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, pe baza unei soluții cu două state”, amintind că și-au exprimat și în trecut opoziția față de extinderea coloniilor și, ca și în cazurile anterioare, îndemnăm guvernul Israelului să revină asupra acestei decizii”.

”Menținerea stabilității economice în Cisiordania este esențială pentru securitatea regională. În acest context, luăm act de ultimele transferuri ale unor părți din veniturile din vămuire către Autoritatea Palestiniană, dar îndemnăm Israelul să elibereze toate veniturile din vămuire reținute în conformitate cu Protocoalele de la Paris, să elimine sau să relaxeze măsurile care exacerbează situația economică din Cisiordania și să ia măsurile necesare pentru a se asigura că serviciile bancare corespondente între băncile israeliene și palestiniene rămân în vigoare cu controale adecvate”, conchid miniștrii de externe din G7.

De altfel, Statele Unite au anunțat în aceeași zi sancțiuni împotriva a trei persoane și cinci entități israeliene care au legătură cu acte de violență împotriva civililor din Cisiordania.

Conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, una dintre țintele sancțiunilor este Lehava, o organizație condusă de Ben Zion Gopstein, desemnat de SUA, care a fost implicată în acte de extremism violent. 

Membrii Lehava s-au angajat în acte repetate de violență împotriva palestinienilor, adesea vizând zone sensibile sau volatile. 

În plus, SUA au impus sancțiuni asupra a patru avanposturi care sunt deținute sau controlate de persoane desemnate de SUA, care le-au transformat în baze pentru acțiuni violente de strămutare a palestinienilor.

Continue Reading

G7

Măslinul secular, Papa Francisc, tenorul Andrea Bocelli, sprijinul pentru Ucraina și funcțiile de top din UE – summitul G7 la care Meloni și Italia se simt învingătoare

Published

on

© G7/ Flickr

Premierul italian Giorgia Meloni, președintele în exercițiu al G7, a transformat summitul desfășurat la Borgo Egnazia din regiunea Apulia într-un proiect personal pentru un succes al Italiei, lidera guvernului de la Roma afișându-și “credențialele sale arhi-conservatoare” și dând dovadă de încredere în abilităţile ei de lider internaţional pentru a-și estompa imaginea politician populist de dreapta, relatează Reuters și Deutsche Welle de la fața locului, într-o serie de materiale analiză menite să ofere o concluzie a summitului care i-a reunit pe liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene.

“Italia a decis să găzduiască summitul liderilor în Puglia, iar aceasta nu a fost deloc o alegere întâmplătoare”, a spus ea, joi, în debutul summitului, referindu-se la rolul regiunii Puglia, care a acționat istoric ca punte de legătură între Est și Vest, ca tărâm al “dialogului în centrul Mediteranei, acea mare de mijloc care leagă cele două mari zone maritime ale lumii: Atlanticul, pe de o parte, și Indo-Pacificul, pe de altă parte”.

Ea l-a explicat partenerilor – Justin Trudeau (Canada), Emmanuel Macron (Franța), Olaf Scholz (Germania), Fumio Kishida (Japonia, Rishi Sunak (Marea Britanie), Joe Biden (SUA), Charles Michel (Consiliul European), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană) – și semnificația logo-ului acestui summit.

Măslinul secular cu cele șapte măsline: G7 “nu este o fortăreață închisă”

© G7/ Flickr

“Această mare este, de asemenea, reprezentată în logo-ul pe care Italia l-a ales pentru președinția G7, împreună cu un alt simbol al identității noastre: un măslin secular, cu rădăcini puternice și frunzișul său luxuriant, care privește spre viitor. Printre frunze, se află șapte măsline care reprezintă națiunile noastre și cooperarea lor în ceea ce privește provocările globale majore”, a spus ea.

Meloni, care este șefa partidului populist de dreapta “Frații Italiei” a vrut să arate că, în ciuda unei agende naţionaliste, partidul său poate fi şi cosmopolit. “G7 nu este o fortăreață închisă față de ceilalți, care poate că trebuie să se apere într-un fel; acesta întruchipează valori pe care le deschidem lumii pentru a promova dezvoltarea comună”, le-a spus ea celorlalți lideri.

Ea a fost singura dintre participanţii europeni la reuniune care a reuşit să obţină victoria pentru coaliţia sa de guvernare la alegerile europene, cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz înfrânți sau devansați de extrema-dreaptă, în timp ce nici la nivelul participanților non-UE situația nu este diferită, cu premierul conservator britanic Rishi Sunak aflat în fața unor alegeri legislative care vor aduce laburiștii la putere după 14 ani și cu președintele american Joe Biden aflat în competiție cu rivalul Donald Trump pentru alegerile prezidențiale din noiembrie.

Asset-urile Italiei la această proiecție de putere: Papa Francisc și Andrea Bocelli

Programul liderilor celor şapte mari puteri – SUA, Canada, Japonia, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia – împreună cu 12 invitaţi din ţări precum Brazilia sau Turcia, secretarul general al ONU şi Papa Francisc – a fost încărcat. În afara consfătuirilor au avut loc numeroase întâlniri bilaterale. Fiecare a avut ceva important de discutat cu preşedintele american Joe Biden sau cu Suveranul Pontif. Schimburile bilaterale într-o atmosferă relaxată sunt cele mai importante la summit, spun nişte diplomaţi cu experienţă, care nu doresc să le fie dezvăluite numele.

Mai mult, Meloni s-a prevalat de toate pârghiile pentru a transforma summitul G7 într-un succes personal și al Italiei, inclusiv prin participarea Papei Francisc, o prezență istorică și în premieră pentru un suveran pontif la Grupul celor Șapte.

Papa Francisc a ținut un discurs istoric în fața liderilor G7, îndemnându-i să recunoască faptul că au puterea de a decide dacă inteligența artificială va deveni un instrument terifiant sau creativ și cerându-le să interzică utilizarea armelor autonome în război. În prima alocuțiune a unui papă la un summit al liderilor G7, desfășurat la Puglia, în Italia, el a spus că nu ar trebui să fie niciodată în sarcina mașinilor să decidă dacă ființele umane trăiesc sau mor.

© G7/ Flickr

Cina festivă a lucrărilor a fost încântată acustic de marele tenor italian Andrea Bocelli, care s-a întreținut cu liderii.

Sesiunile de lucru ale G7 de la Borgo Egnazia s-au încheiat cu un concert susținut de Andrea Bocelli, care a cântat celebrul „Nessun dorma” de Giacomo Puccini.

Tenorul, acompaniat de violonista italo-ucraineană Anastasiya Petryshak, a fost întâmpinat aseară de aplauzele liderilor G7 și ale țărilor de proximitate prezente la summit, iar la finalul spectacolului premierul Giorgia Meloni i-a mulțumit.

Prim-ministrul a urmărit concertul cu entuziasm, după cum arată unele imagini difuzate de președinția italiană, stând între președintele american Joe Biden (care a închis ochii pentru câteva secunde în timp ce tenorul cânta “Voi învinge”) și premierul britanic Rishi Sunak.

© G7/ Flickr

Declarația comună: unitatea democrațiilor în fața Rusiei și Chinei și sprijinirea Ucrainei, urmate de un dezacord privind avortul și vaccinarea

© G7/ Flickr

Obligatoria declaraţie a summitului, lungă de 36 de pagini, conţine doar o lungă listă de declaraţii politice de intenţie privind fiecare criză şi domeniu – de la protecţia climei la digitalizarea economiei, la impozite mai mari pentru oamenii bogaţi.

Războiul Rusiei în Ucraina a fost tema principală a summitului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost oaspete în Italia şi a primit promisiunea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari care va fi garantat mai întâi din dobânzile la activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor europene. G7 a transmis un semnal Moscovei, anume că Rusia va trebui să plătească pentru distrugerile şi suferinţa pe care le provoacă atacul trupelor sale asupra Ucrainei.

În același cadru, președintele Zelenski a semnat acorduri bilaterale de securitate cu Japonia și cu Statele Unite.

Atenția s-a concentrat în mod ferm pe obținerea unui acord privind un împrumut de mai multe miliarde de dolari pentru Ucraina, pe utilizarea activelor rusești înghețate și pe crearea unor modalități de a egaliza condițiile de concurență în comerțul cu China.

S-a ajuns la un consens larg asupra ambelor chestiuni și a fost salutat ca o dovadă a unității occidentale în fața provocărilor globale.

Apoi, din senin, diplomații au dezvăluit că Italia a cerut eliminarea referirii specifice la “avortul sigur și legal” din declarația finală a G7 și a vrut, de asemenea, să atenueze limbajul privind finanțarea vaccinării.

© G7/ Flickr

În ciuda faptului că a fost izolată, Meloni a obținut în mare parte ceea ce a vrut în ambele chestiuni, folosind poziția Italiei ca președinte prin rotație al clubului națiunilor bogate pentru a conduce negocierile acolo unde a dorit, au declarat pentru Reuters diplomați care au urmărit discuțiile.

“Meloni este împotriva avortului și a fost întotdeauna, așa că aceasta a fost linia ei roșie și, sincer, am făcut presiuni de la început. Dar când președinția a spus ‘nu’, asta a fost tot”, a declarat un diplomat european, vorbind sub rezerva anonimatului.

Summitul G7, punct de plecare pentru summit-urile de la Bruxelles privind funcțiile de top din UE

În marja summitului, Giorgia Meloni, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au discutat informal cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care doreşte un nou mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene, după alegerile europene.

Premierul italian Giorgia Meloni a încheiat reuniunea celor mai puternici lideri democratici de pe planetă cu gândul la negocierile ce vor urma în perioada următoare pentru pozițiile de top de la nivelul Uniunii Europene, exprimându-și speranţa că Uniunea Europeană va ţine cont în politicile sale de “mesajul” transmis de cetăţenii europeni la recentele alegeri pentru Parlamentul European.

În ceea ce privește funcțiile cheie în conducerea instituțiilor UE, Meloni a lăsat deschisă ușa discuțiilor, fără a uzita o abordare tranșantă.

“Ne vom reuni luni şi vom începe evaluările”, a confirmat ea, amintind că “propunerea” pentru preşedinţia Comisiei “revine Partidului Popular European (PPE), partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”, favorită fiind Ursula von der Leyen, actuala președintă a CE și candidatul oficial al PPE pentru un nou mandat.

“Propunerea ţine de competenţa PPE, iar când va fi gata, vom face evaluările noastre”, a declarat Meloni sâmbătă, la finalul summitului G7 în sudul Italiei. Ea a spus că este important ca Italia să fie luată în considerare în “mod corespunzător” în cadrul noii Comisii.

Înainte de summitul G7 pe care l-a găzduit și după alegerile de la finele săptămânii trecute, Giorgia Meloni nu a garantat susținerea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, asigurând însă că Italia va juca un rol cheie.

Însă, de la summitul G7, atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz, și-au exprimat dorința ca procesul acestor numiri să se desfășoare rapid și să se încheie chiar săptămâna viitoare pentru a arăta capacitatea UE de a acționa.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029. 

Continue Reading

G7

Giorgia Meloni: Împrumutul G7 pentru Ucraina, garantat de activele blocate ale Rusiei, nu implică direct țările UE. Creditul va fi acordat de SUA, Canada, Marea Britanie și Japonia

Published

on

© G7/ Flickr

Statele membre ale Uniunii Europene nu vor fi implicate direct, deocamdată, într-un credit de 50 de miliarde de dolari pe care țările G7 intenționează să îl obțină pentru Ucraina pe baza veniturilor provenite din activele rusești înghețate, a declarat sâmbătă premierul italian Giorgia Meloni, la finalul summitului G7 pe care l-a găzduit la Puglia.

Grupul celor șapte democrații bogate a convenit, în timpul summitului lor anual din sudul Italiei, să ofere împrumuturi care vor fi susținute de dobânzile acumulate din fondurile rusești blocate.

Împrumutul de aproximativ 50 de miliarde a fost deja anunțat (și va fi) acordat de Statele Unite, precum și de Canada, Marea Britanie și, probabil, Japonia, în limitele constrângerilor sale constituționale”, a declarat Meloni într-o conferință de presă, citată de Reuters.

În prezent, națiunile europene nu sunt implicate în acest împrumut, având în vedere, de asemenea, faptul că activele sunt toate mobilizate în Europa”, a spus ea, lăsând să se înțeleagă că contribuția blocului european a constat în furnizarea unui mecanism de garantare pentru rambursarea împrumutului.

Oficialii UE au declarat pentru Reuters la începutul acestei săptămâni că blocul celor 27 de națiuni – care include Franța, Germania și Italia, membre ale G7 – ar putea furniza aproximativ jumătate din sumă, în aparentă contradicție cu ceea ce a spus Meloni.

Aproximativ 260 de miliarde de euro (278 de miliarde de dolari) în active rusești, cum ar fi rezervele băncilor centrale, au fost înghețate în temeiul sancțiunilor impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina în februarie 2022.

Aproximativ 190 de miliarde de euro din aceste active sunt deținute la Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare cu sediul în Belgia, ceea ce face ca UE să fie un actor-cheie în orice plan de utilizare a activelor.

Statele Unite dețin aproximativ 5 miliarde de dolari din aceste active.

Meloni a mai spus că nu este îngrijorată de perspectiva ca activele rusești să fie deblocate înainte ca împrumutul să fie rambursat, deoarece acest lucru s-ar putea întâmpla doar ca urmare a unei negocieri de pace care ar include angajamente privind modul de reconstrucție a Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA17 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE17 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA18 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE19 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației ungare, pregătit pentru confruntarea cu omologii din UE: Criticile Bruxelles-ului sunt motivate de frustrare și invidie

ROMÂNIA20 hours ago

ICI București își propune să redefinească modul în care interacționăm cu lumea digitală, utilizând tehnologii de vârf pentru a construi un metavers integrat și accesibil

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending