Preşedintele Klaus Iohannis, prezent luni la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), a declarat că România este interesată să dezvolte, să utilizeze şi să fabrice tehnologii verzi, contribuind astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale.

Preşedintele a subliniat, în cadrul evenimentului “Sustainable Innovation Forum 2023”, din Dubai, că, pentru a răspunde în mod eficient schimbărilor climatice, guvernele trebuie să dezvolte un parteneriat puternic cu întreprinderile, instituţiile financiare, entităţile de cercetare şi inovare şi ONG-urile.

“România este interesată să dezvolte, să utilizeze, dar şi să fabrice tehnologii verzi şi să contribuie astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale. Analizele publicate de Banca Mondială indică competitivitatea României la export în ceea ce priveşte subcomponentele lanţului valoric eolian, cum ar fi tablourile electrice de control şi de distribuţie. România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru manufactura de tehnologii verzi. Prin intermediul Fondului pentru Tranziţie Justă, ţara mea sprijină în mod activ dezvoltarea producţiei de baterii în regiunile în care economia locală este în prezent încă dependentă de cărbune. De asemenea, marii producători auto din România îşi reorientează producţia către vehiculele electrice”, a spus preşedintele, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, ţara noastră este situată într-o regiune “percepută uneori ca având o amprentă de carbon mare”, dar subliniază că România şi-a redus de fapt emisiile de gaze cu efect de seră cu peste două treimi, în ultimele trei decenii, în timp ce şi-a multiplicat produsul intern brut.

“Pornind de la acest bilanţ, ne angajăm să ne dezvoltăm economia şi să ne reducem în continuare emisiile, în mod simultan. În acest sens, avem nevoie de tehnologii transformatoare şi inovatoare la preţuri accesibile”, a subliniat Iohannis.

Preşedintele a afirmat că “peisajul inovaţiei verzi din România este foarte dinamic” şi marile centre universitare, precum cele din Bucureşti şi Cluj, inovează în domeniul materialelor de construcţie durabile şi al aplicaţiilor pentru eficienţa energetică. Totodată, companiile din România susţin progresul tehnologiei pompelor de căldură, “esenţiale pentru decarbonizarea sectorului încălziri şi răcirii” clădirilor.

“Cercetarea şi inovarea pot ajuta la consolidarea şi la adaptarea superioară a producţiei agricole la schimbările climatice, atât în România, cât şi la nivel mondial. La COP26, la Glasgow, România a fost printre primele ţări care s-au alăturat Misiunii de Inovare Agricolă pentru Climă, o iniţiativă care urmăreşte să abordeze schimbările climatice şi foametea la nivel mondial prin inovaţie la nivelul sistemelor alimentare. Demersurile României fac parte din eforturile mai ample ale UE în materie de inovare. Uniunea Europeana este promotorul celui mai avansat sistem de comercializare a emisiilor din lume”, a spus preşedintele.

Iohannis a subliniat că Uniunea Europeană este “un inovator” în ceea ce priveşte finanţarea combaterii schimbărilor climatice şi stimulentele financiare pentru acţiunea climatică. În acelaşi timp, a adăugat şeful statului, UE este un “lider” în cercetarea şi dezvoltarea de soluţii de stocare a energiei şi de captare a carbonului, ambele esenţiale pentru a ajunge la zero emisii nete.

Klaus Iohannis a evidenţiat că acţiunea globală în domeniul climei se bazează pe dezvoltarea şi transferul de tehnologie, astfel încât ţările din întreaga lume să poată pune în aplicare eficient planurile naţionale privind clima şi să livreze în raport cu Acordul de la Paris.

“Sinergiile dintre tranziţia verde şi cea digitală facilitează o acţiune eficientă în domeniul climei. Pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în a-şi atinge ţintele legate de digitalizare şi sustenabilitate, România s-a alăturat anul acesta Hub-ului Digital pentru Dezvoltare, condus de UE, pentru proiecte în Africa şi America Latină”, a precizat preşedintele.

Potrivit şefului statului, “cel mai important atu” în lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cetăţenii, care trebuie să aibă competenţele necesare pentru a inova şi a participa la tranziţia verde. Acest lucru va asigura o creştere durabilă din punct de vedere economic şi ecologic, a punctat Iohannnis.

“Sistemele educaţionale solide vor genera capacitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare necesară pentru tranziţia verde. De asemenea, trebuie să inovăm în ceea ce priveşte programele şcolare şi practicile de predare. România a făcut paşi în acest sens prin includerea, de exemplu, a Săptămânii Verzi în structura anului şcolar, începând cu 2023. Schimbările climatice constituie o ameninţare extremă pentru planetă şi reprezintă o ameninţare existenţială pentru populaţia acesteia. Numai dacă noi toţi, oamenii din întreaga lume, ne vom aduna şi ne vom uni forţele, vom putea răspunde eficient la aceasta provocare fără precedent”, a conchis Klaus Iohannis.

Ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec a afirmat duminica faptul că parteneriatul strategic dintre Washington și București “nu a fost niciodată mai important decât în prezent, în contextul ameninţărilor cu care ne confruntăm în Europa, din cauza unei Rusii agresive şi a atacului său asupra Ucrainei”.

“România a fost un partener puternic şi a făcut multe eforturi pentru a susţine Ucraina, în special în ceea ce priveşte transportul de cereale, primirea de refugiaţi şi în domeniul asistenţei militare”, a arătat diplomatul, într-o intervenție susținută cu ocazia unei recepții cu românii din SUA a premierului Marcel Ciolacu, aflat în vizită oficială la Washington.

Ea a vorbit şi de achiziţiile militare pe care ţara noastră le-a făcut din Statele Unite ale Americii.

“Noi, partea americană, facem tot ce putem pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a României pe Flancul estic al Alianţei. Eu şi ministrul apărării am avut plăcerea de a vedea unele dintre noile capabilităţi pe care România le-a ales”, a afirmat Kavalec, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte includerea României în programul Visa Waiver, a spus că există progrese.

Marcel Ciolacu este în vizită oficială la Washington D.C. şi la New York până miercuri, împreună cu o delegaţie guvernamentală din care fac parte ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, şi ministrul economiei, Radu Oprea.

Luni, Marcel Ciolacu participă la ceremonia oficială de depunere a unei coroane de flori la Cimitirul Eroilor Arlington din Washington. Ceremonialul include 19 salve de tun şi onorul drapelului.

Ulterior, premierul român se va întâlni, la Pentagon, cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. La finalul zilei, se va întâlni şi cu Jennifer Granholm, secretar pentru energie al SUA.

Românii nu pot fi ţinuţi în ţară decât dezvoltând serviciile publice şi infrastructura, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, duminică, la Washington, în cadrul unei recepţii unde s-a întâlnit cu români stabiliţi în SUA.

“Nu am venit să insist să reveniţi în România, pentru că ştiu că n-o veţi face. Aţi realizat şi aveţi deja o familie în Statele Unite şi sunt ferm convins că vă este foarte greu să reveniţi în acest moment în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună“, a arătat el, citat de Agerpres.

Marcel Ciolacu a spus că speră ca “SUA să devină cel mai important investitor direct în România în toate domeniile şi cel mai important partener comercial non-UE al României”.

În acest fel, a apreciat el, diaspora va găsi calea de a comunica mai bine cu ţara.

“Oricâte start-up nation am face noi pentru diaspora, Guvernul României, la elita care este în ţara aceasta, trebuie ceva mai mult”, a punctat şeful Executivului.

El a mărturisit că la un moment dat şi-a dorit să plece din România.

“Sunt pentru prima oară în Statele Unite mai mult de 24 de ore. Data trecută am fost doar într-un tranzit către America de Sud, într-un demers cu OSCE. Am încercat acum 30 de ani, la fel ca şi dumneavoastră, să fac parte din diaspora românească, undeva în Europa, în Marea Britanie. Nu am reuşit acest lucru. A încercat şi fratele meu. În Germania a stat vreo zece ani şi pe urmă a revenit în ţară împreună cu familia”, a punctat acesta.

Ciolacu a vorbit şi despre situaţia de securitate din ţara noastră.

“Am trecut printr-o pandemie, ca şi dumneavoastră aici, printr-o criză energetică, printr-o inflaţie exagerată şi mai nou trecem în România şi printr-o criză de securitate regională şi, nu în ultimul rând, globală, România având cea mai lungă frontieră cu Ucraina şi adevărul este că România în acest moment ţine spatele frontului din Ucraina. România nu ar fi putut face acest lucru fără partenerul său strategic, Statele Unite ale Americii”, a mai spus premierul.

De asemenea, s-a referit şi la eforturile de a include România în Visa Waiver.

“Sunt ferm convins că, cu ajutorul dumneavoastră, proiectul de suflet al nostru, al tuturor românilor, dar în acest moment şi proiectul de suflet al doamnei ambasador a Statelor Unite în România, renunţarea la vizele şi programul Visa Waiver, va deveni realitate din anul 2025. Nu vom putea depăşi această provocare fără ajutorul dumneavoastră şi fără implicarea dumneavoastră personală”, s-a adresat premierul celor prezenţi.

Marcel Ciolacu este în vizită oficială la Washington D.C. şi la New York până miercuri, împreună cu o delegaţie guvernamentală din care fac parte ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, şi ministrul economiei, Radu Oprea.

Luni, Marcel Ciolacu participă la ceremonia oficială de depunere a unei coroane de flori la Cimitirul Eroilor Arlington din Washington. Ceremonialul include 19 salve de tun şi onorul drapelului.

Ulterior, premierul român se va întâlni, la Pentagon, cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. La finalul zilei, se va întâlni şi cu Jennifer Granholm, secretar pentru energie al SUA.