Connect with us

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american Mike Pompeo, întâlnire cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis la Atena: Grecia poate fi un pilon al stabilității și poate juca un rol strategic important în regiune

Published

on

© Secretary Pompeo/ Twitter

Secretarul de stat american Mike Pompeo a apreciat sâmbătă, la Atena, că Grecia ar putea fi un ”pilon al stabilității în regiune”, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Grecia poate juca un rol strategic important în regiune şi poate fi un pilon al stabilităţii în regiune”, a declarat Pompeo, într-o conferinţă de presă alături de premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

În timpul acestei vizite este prevăzută semnarea unui acord care vizează ”actualizarea cooperării în materie de apărare” între SUA şi Grecia.

La rândul său, premierul grec a evocat situația tensionată din zona Mării Mediterane Occidentale, unde Ciprul, țară membră a Uniunii Europene, acuză Turcia că desfășoară operaţiuni de foraj ilegale. ”Ciprul a cerut aplicarea dreptului internaţional şi aştept contribuţia pozitivă a SUA pentru a ajuta la un climat mai bun în regiune”, a subliniat Mitsotakis.

Uniunea Europeană a criticat în repetare rânduri forajele ”ilegale” ale Turciei în zona în cauză. În pofida acestei opoziții, Ankara a trimis recent nava Yavuz în blocul 7 al zonei economice exclusive cipriote. Or, licenţele de exploatare a acestei zone au fost atribuite giganţilor energetici francez şi italian Total şi Eni, în luna septembrie.

Mike Pompeo urmează să se întâlnească, de asemenea, cu ministrul grec de externe, Nikos Dendias și cu ministrul apărării, Nikos Panagiotopoulos.

Atena este cea de-a doua oprire a secretarului de stat american în zonă.

Vineri, acesta a avut o întrevedere cu premierul macedonean, Zoran Zaev. În cadrul unei conferințe de presă cu acesta, Mike Pompeo a criticat influența ”nefastă” a ”trollilor ruși” și a ”mitei chineze”.

Macedonia de Nord trebuie ”să reziste ferm şi să se apere de influenţele nefaste”, a declarat secretarul de stat american într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul macedonean Zoran Zaev.

”Ţara dumneavoastră trebuie să avanseze ghidându-se după inimile şi sufletele cetăţenilor Macedoniei de Nord, nu după serverele şi trollii ruşi pe reţelele de socializare”, a precizat acesta.

Macedonia de Nord este cunoscută pentru faptul că a fost ea însăşi un centru important de producere a ”ştirilor false” (fake news) destinate pieţei americane în timpul alegerilor prezidenţiale din 2016, câştigate de Donald Trump.

În acelaşi timp, Milke Pompeo a avertizat împotriva ”strategiei de mită masivă a Chinei în contractele de infrastructură”.

Potrivit cifrelor Comisiei Europene, circa 70% din totalul investiţiilor străine în Balcanii occidentali provin din Uniunea Europeană faţă de 1%, cât îi revine Chinei.

Dar de şase ani chinezii au angajat o strategie de investiţii masive în infrastructură, domeniu în care ei rivalizează de acum cu europenii.

În plus, Mike Pompeo și-a arătat încrederea că Senatul american va ratifica protocolul de aderare al Republicii Macedonia de Nord la NATO, pavând astfel drumul său spre a deveni cel de-al 30-lea membru al Alianței,

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Presa germană: Cheltuielile militare ale Germaniei se apropie de ținta NATO, parțial ca rezultat al pandemiei de coronavirus

Published

on

© Bundeswehr

Cheltuielile Germaniei pentru apărare par să se apropie de ţinta stabilită de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), parţial ca rezultat al pandemiei de coronavirus, informează miercuri cotidianul Rheinische Post, preluat de dpa, informează Agerpres.

Plecând de la ultimul său pronostic economic, Institutul Economic German (IW) estimează că procentul din PIB alocat pentru cheltuielile de apărare este posibil să crească la 1,58% în acest an, scrie cotidianul.

Anul trecut, Germania a cheltuit pentru apărare 1,36% din PIB.

Toate statele membre ale NATO, inclusiv Germania, au promis în urmă cu cinci ani că vor creşte până în 2024 nivelul cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.

În noiembrie, Germania a raportat cheltuirea pentru sistemul de apărare al NATO a mai mult de 50 de miliarde de euro pentru anul 2020.

Potrivit Ministerului Apărării german, într-un răspuns la întrebări formulate în scris de parlamentara Sevim Dagdelen de la partidul Linke (stânga), cheltuielile militare ale Germaniei ar urma să crească până la 50,4 miliarde de euro în acest an, informează Rheinische Post.

Producţia economică este de aşteptat să se reducă puternic pe fondul pandemiei de coronavirus, ceea ce va duce la creşterea cheltuielilor militare din punct de vedere procentual. Germania a fost criticată de SUA în trecut pentru că nu alocă mai mult pentru cheltuieli militare. 

Citiți și Raport SIPRI: Cheltuielile militare globale, la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Statele NATO însumează peste jumătate din bugetele alocate apărării în lume

Raportul anual al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat luna trecută, a indicat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15 țări, din perspectiva bugetelor alocate apărării. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parteneriatul Strategic UE-Japonia: Liderii europeni și premierul nipon Shinzo Abe s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus

Published

on

© European Union, 2020

Liderii Uniunii Europene și Japoniei s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus și și-au reiterat angajamentul de a-și îmbunătăți parteneriatul strategic, cu prilejul unei reuniuni virtuale, la 26 mai, potrivit unui comunicat de presă comun emis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și premierul Japoniei, Shinzō Abe.

În discuțiile lor, liderii au abordat răspunsul la pandemia de coronavirus, subliniind importanța solidarității globale, a cooperării și a multilateralismului eficient. Liderii au discutat despre necesitatea extragerii lecțiilor din situația actuală pentru a preveni viitoarele pandemii și pașii care trebuie făcuți în acest sens.

Bazându-se pe inițiativa de succes „Global Coronavirus Response”, lansată la 4 mai, liderii și-au reafirmat angajamentul pentru colaborare globală și finanțare susținută pentru dezvoltarea și producerea de medicamente antivirale, diagnostice, tratamente și vaccinuri pentru a le pune la dispoziția tuturor la un preț accesibil.

Ilustrând angajamentul UE și al Japoniei de a accelera cooperarea în domeniul cercetării și sănătății, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel și ministrul de stat al Japoniei pentru politica științifică și tehnologică, Naokazu Takemoto, au semnat în marja conferinței video, o scrisoare de intenție privind consolidarea cooperării științifice, tehnologice și pentru inovare. Aceasta include colaborarea dintre Programul de cercetare și dezvoltare japonez Moonshot și Programul Horizon Europe al UE.

Mai departe, președinții von der Leyen și Michel și premierul Abe au subliniat hotărârea lor de a asigura o redresare economică robustă și de a reconstrui economii mai durabile, inclusive și rezistente, în conformitate cu Agenda 2030, Obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris. În acest sens, liderii au subliniat necesitatea de a ajuta țările în curs de dezvoltare cu răspunsul lor la coronavirus, de exemplu prin pachetul de sprijin „Team Europe” de peste 20 de miliarde de euro.

Liderii au discutat, de asemenea, despre consecințele geopolitice ale pandemiei de coronavirus și au reiterat angajamentul lor de a respecta ordinea internațională bazată pe reguli și de a consolida cooperarea practică. În cele din urmă, cei trei și-au reafirmat angajamentul față de parteneriatul strategic UE-Japonia, care a fost consolidat prin Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia și Acordul de parteneriat economic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Crucea Roșie face apel la încetarea atacurilor cibernetice asupra facilităților medicale în timpul pandemiei de COVID-19: Cerem guvernelor să ia ”măsuri imediate şi decisive” pentru a le opri

Published

on

Crucea Roșie a făcut apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităților medicale și de cercetare medicale în timpul pandemiei de coronavirus, în cadrul unei scrisori publicate marți și semnată de reprezentanți ai lumii politice și de afaceri, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Semnatarii au punctat că astfel de atacuri pun în pericol viețile oamenilor și guvernele trebuie să ia ”măsuri imediate și decisive” pentru a le opri.

”Sperăm că guvernele lumii vor lua atitudine şi vor reafirma angajamentele faţă de regulile internaţionale care interzic astfel de acţiuni”, a notat în scrisoare preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii, Peter Maurer.

Între cei 42 de cosemnatari se numără preşedintele Microsoft Corp, Brad Smith, şi fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright. Iniţiativa scrisorii îi aparţine Institutului Cyberpeace, organizaţie neguvernamentală a cărei misiune este de a împiedica folosirea internetului pentru a lansa atacuri.

Apelul vine la o lună după ce Republica Cehă a denunțat un atac informatic asupra sectorului său medical, lucru care a atras o reacție virulentă din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a calificat atacul drept ”profund iresponsabil și periculos” și a atenționat că vinovații trebuie să se ”aștepte la consecințe”. Nici Republica Cehă, nici SUA nu au indicat deocamdată a cui a fost responsabilitatea atacului.

Pe parcursul ultimelor luni, hackerii au luat în vizor mai multe spitale, lansând atacuri cu viruşi informatici, de obicei cu scopul de a cere bani. Alte grupări de piraterie informatică, mai sofisticate, cum sunt cele asociate cu o serie de guverne, au vizat centre de cercetare medicală, cu scopul de a fura date legate de tratamentele pentru COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending