Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, a fost numită membru în board-ul European Digital Media Observatory (EDMO), un proiect care își propune să construiască un hub european multidisciplinar, ca răspuns la fenomenul dezinformării online.

European Digital Media Observatory (EDMO) a fost lansat pe 1 iunie 2020 și aduce împreună cercetători din zona academică, experți în alfabetizarea digitală (media literacy) și fact-checkers, alături de organizații media, platforme online și organizații care au în vedere alfabetizarea digitală, cu scopul de a analiza și a înțelege dezinformarea.

Aflat sub conducerea Institutului Universitar European din Florența (Italia), EDMO va sprijini crearea și activitatea unei comunități multidisciplinare compusă din verificatorii de fapte, cercetători academici și alte părți interesate cu expertiză în domeniul dezinformării online.

Acesta va primi finanțare de 2,5 milioane euro prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, programul european de finanțare a infrastructurii. Consorțiul include Centrul Tehnologic din Atena (Grecia), Universitatea Aarhus (Danemarca) și organizația de verificare a veridicității informațiilor Pagella Politica (Italia).

Proiectul are la bază expertiza Școlii Transnaționale de Guvernare (School of Transnational Governance) și a Centrului pentru Pluralismul Media și pentru Libertatatea de Exprimare (Centre for Media Pluralism and Media Freedom).

Alina Bârgăoanu este profesor universitar și decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din Scoala Națională de Studii Politice și Administrative din București, instituție la care a fost rector interimar în perioada 2012 – 2014.

În decembrie 2017, Bârgăoanu a fost numită ca expert în cadrul Grupului la nivel înalt constituit de Comisia Europeană pentru lupta împotriva știrilor false și a dezinformării online.

Totodată, Alina Bârgăoanu este președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România.

În fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită în România și în comunitățile românești din întreaga lume Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească fiind un simbol internațional al culturii române și o piesă emblematică a costumului popular național românesc.

Sărbătoarea “cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia, a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume.

Chiar denumirea comunităţii reprezintă de fapt titlul unui tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care realiza o imortalizare a iei româneşti – “La blouse roumaine”, 1940 – creaţia fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, informează Radio România Cultural.

Anul acesta, sărbătoarea este marcată prin mesaje transmise de instituțiile publice, de misiunile diplomatice ale României în străinătate sau de organizații precum Liga Studenților Români din Străinătate.

Ministerul Apărării Naționale a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de fotografii cu femeile militar din cadrul detașamentului trimis de România în cadrul misiunii ONU din Mali îmbrăcate în ii.

În Japonia, Ambasada României la Tokyo, împreună cu Ambasada Republicii Moldova, marchează această zi prin realizarea unei parade digitale a portului popular.

Liga Studenților Români din Străinătate, prin filiala sa din Italia, sărbătorește Ziua Internațională a Iei cu o expoziție virtuală prin care arată că ia continuă să inspire și peste meleaguri.

Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, aluzie la faptul că în tradiţia noastră populară, acestea erau îmbrăcate în ii.

Termenul „ie” este derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele şi se pare că apariţia ei trebuie căutată undeva în vremea civilizaţiei Cucuteni.

În secolul al VI-lea apar menţiuni în limba latină în “Glossarium mediae et infimae Latinitatis” al lui Du Cange, privind termenul de camisa – împrumutat de la celţi – alături de alte aspecte despre portul românesc.

Arta meşteşugului popular – şi a coaserii iei în special – era moştenită din generaţie în generaţie pentru a nu pierde această tradiţie care ne reprezintă, împreună cu rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor. Însemnele magice cusute cu grijă, cu fiecare împunsătură de ac, aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele, de farmece, ori de soarta rea.

Ia – denumire dată la origini exclusiv piesei vestimentare feminine, cămaşă tradiţională românească de sărbătoare – este considerată cea mai importantă piesă din costumul popular, deoarece determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care e obligatoriu să se acorde ca epocă, vârstă, ornamente şi cromatică.

Matematicianul Adrian Constantin, originar din Timișoara, profesor la Universitatea din Viena, a câștigat Premiul Wittgenstein, cel mai valoros premiu ştiinţific acordat în Austria, considerat echivalentul austriac al Medaliei Fields, informează TVR.

Premiul este însoțit de o finanțare în valoare de 1,5 milioane euro pentru acoperirea costurilor întregii sale echipe de cercetare pe o perioadă de cinci ani.

”Adrian Constantin a adus contribuţii inovatoare la matematica propagării valurilor”, a spus juriul START Wittgenstein în motovarea deciziei de a acorda premiul.

Matematicianul Adrian Constantin este un specialist în valurile şi curenţii din oceane şi atmosferă. Cercetările și metodele dezvoltate au deschis noi direcții de cercetare și au fost aplicate în cazul unei varietăți largi de fenomene naturale, precum tsunami. De asemenea, acesta s-a ocupat de modelarea matematică a curenţilor şi valurilor care joacă un rol important în fenomenul climatic El Niño.

Cercetătorul român s-a născut pe 22 aprilie 1970, la Timişoara, România, unde a urmat Liceul Teoretic Nikolaus Lenau. Potrivit Fondul Științific Austriac, FWF, din 2008, acesta este profesor al Facultății de Matematică a Universității din Viena. Domeniile de expertiză ale matematicianului român sunt ecuațiile diferențiale parțiale neliniare ale fluxurilor de fluide.

Adrian Constantin a primit numeroase premii, precum Premiul Göran Gustafsson, acordat de Academia Regală Suedeză de Științe, dar și Premiul Friedrich Wilhelm Bessel, din partea Fundației Alexander von Humboldt.