Connect with us

NATO

Secretarul general al NATO prezintă raportul anual al Alianței. Angajamentele României, exemple de bună practică pentru securitatea euro-atlantică în evaluările NATO

Published

on

Corespondență de la NATO – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prezintă joi raportul de activitate al Alianței pentru 2017, un an în care angajamentele privind securitatea euro-atlantică au fost influențate de noua administrație americană și de partajarea echitabilă a responsabilităților privind apărarea, dar și de cooperarea UE-NATO, ținând cont de noile ambiții pentru ”autonomie strategică” ale Uniunii Europene, lansarea cooperării structurate permanente la nivelul apărării europene și noul proiect emblematic de colaborare, cel privind mobilitatea militară și desfășurarea rapidă a forțelor.

CaleaEuropeana.ro relatează, de la Bruxelles, cele mai importante detalii prezentate de secretarul general al NATO și evoluția României în raport cu angajamentele sale de securitate euro-atlantică.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

Efectul ”Trump” sau nu? Trei ani de creștere a cheltuielilor militare în cadrul NATO

Raportul va releva faptul că 2017 a fost cel de-al treilea an consecutiv de creștere a contribuțiilor în materie de apărare pentru țările aliate din Europa și Canada, mai ales în contextul în care agenda președintelui american Donald Trump cu privire la NATO a evidențiat o preocupare consistentă pentru ca aliații europeni să își crească substanțial contribuțiile militare.

Țările aliate din Europa și Canada au înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv de creștere a contribuțiilor în materie de apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari. Un detaliu important începând cu anul 2017, România a devenit al 5 stat european din cadrul NATO care alocă 2% din PIB pentru domeniul apărării. De altfel, și ministrul român al Apărării a anunțat recent că 2018 este al doilea an în care România alocă 2% din PIB pentru Apărare, iar în 2017, din această sumă, aproximativ 40% s-au cheltuit pentru înzestrarea Armatei.

Pe de altă parte, datele furnizate în ultimele trei rapoarte anuale ale Alianței Nord-Atlantice indică faptul că anul 2014, cel în care Rusia a anexat Crimeea și a declanșat o postură agresivă la frontierele estice ale NATO, a fost ultimul an în care bugetele Apărării din țările aliate au cunoscut tăieri bugetare.

Rapoartele pentru anii 2015 și 2016 au evidențiat inversarea trend-ului și demararea ambițiilor politice de a aloca 2% din PIB pentru bugetele Apărării, din care minim 20% pentru dezvoltare militară și echipamente, un angajament asumat de liderii euro-atlantici în urmă cu aproape patru ani.

Astfel, țările NATO au decis în cadrul summitului din Țara Galilor din anul 2014 să pună capăt tăierilor bugetare în dimensiunea apărării și să reia creșterea cheltuielilor militare până la atingerea a 2% din PIB pentru Apărare. 

În 2014, doar 3 aliați au cheltuit 2% din PIB sau mai mult pentru apărare. În acest an, ne așteptăm ca 8 aliați să atingă obiectivul. Și până în 2024, ne așteptăm ca cel puțin 15 aliați să cheltuiască 2% din PIB sau mai mult pentru apărare”, declara Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, înaintea reuniunii miniștrilor Apărării de luna trecută.

România, model de bună practică

România, țara care în aceste zile găzduiește o reuniune-premieră a miniștrilor Apărării din țările NATO de pe flancul estic, este una dintre țările care au înregistrat un trend ascendent în ultimii ani în raport cu angajamentele sale față de securitatea euro-atlantică și construirea profilului de furnizor de securitate în regiune.

În raportul din 2014, România figura cu acordarea aproape 1.4% din PIB pentru apărare în 2014, procent în scădere față de 1.5% în 2007. Cu toate acestea, la capitolul cheltuielilor pentru echipamente militare România a atins standardul NATO – 20%, cu 5% mai mult față de 2007

Raportul pentru anul 2015 numele României se regăsește la capitolul realizări strategice ale Alianței Nord Atlantice. Dintre acestea, amintim activarea facilității Aegis Ashore ce cuprinde elemente ale sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO, dar și chestiuni operaționale ce au vizat măsuri de asigurare strategică sub implementarea Planului de Acțiune Rapidă și consolidarea Forței de Răspuns NATO: consolidarea misiunilor de patrulare aeriană, trimiterea de avioane de luptă, și inaugurarea centrelor de Divizie Multinațională Sud-Est (București), și a Unității de Integrare a Forțelor (București).

În ceea ce privește dimensiunea cifrelor, România era în 2015 al nouălea stat NATO în clasamentul procentului din PIB atribuit bugetului de apărării, în care top 10 din 2015 arăta astfel: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%), Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Marja NATO este de 2%, iar România și-a asumat să îndeplinească acest angajament până în 2017.

La capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România se afla la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare de NATO de minim 20%.

Totodată, în ceea ce privește implicarea efectivelor militare, România era a cincea țară contributoare la misiunea NATO în Afganistan (din 40), cu un efectiv de 650 de trupe.

România în cel mai recent raport NATO (2016). Jens Stoltenberg: “Sunt încurajat de faptul că România și-a asumat să crească bugetul Apărării până la 2% în acest an”

Raportul pentru anul 2016 a plasat România în rândul celor mai apreciate țări din NATO, fiind cuprinse multiple referiri la adresa țării noastre. România s-a aflat pe locul 11 în topul cheltuielilor pentru Apărare în 2016, în creștere față de anul de referință 2009. În 2016, România a alocat 1.41% din PIB pentru bugetul Apărării. În ceea ce privește procentul cheltuielilor pentru echipamente și înzestrare militară (un prag NATO de 20%), România era pe locul al 9-lea cu 20.4%.

Referirile NATO la România din raportul de anul trecut:

– NATO își crește și își consolidează prezența în sud-estul Alianței printr-o brigadă multinațională în România, alături de pachete de măsuri aeriene și navale în Marea Neagră;

– Facilitatea antirachetă Aegis Ashore din România este operațională 24/7, sporind în mod semnificativ capabilitățile de apărare pe teritoriul NATO împotriva atacurilor cu rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune;

FOTO: NATO/ Flickr

– România găzduiește una din cele opt Unități de Integrare a Forțelor NATO și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est

– Printre măsurile de asigurare ale NATO din anul 2016 se numără misiuni cu avioane de luptă în România;

– Prezența înaintată a NATO este consolidată prin intermediul brigăzii multinaționale pentru exerciții condusă de România și care va contribui la eforturile de apărare și descurajare ale Alianței în regiunea Mării Negre;

– România este națiunea-cadru pentru brigada multinațională, care este dezvoltată cu contribuții la nivel de batalion din partea Bulgariei, Poloniei și Turciei. Contribuții semnificative vor exista și din partea Canadei, Germaniei, Olandei și Statelor Unite;

– România a alocat în 2016 un procent de 1.41% din PIB, fiind a 11-a națiunea într-un clasament al contribuțiilor;

– România a alocat anul trecut un procent de 20.4% din bugetul său militar pentru echipamente și înzestrare militare, fiind pe locul 9 într-un clasament aferent;

– Drona Hiruss, fabricată în România, a participat la exercițiul Unified Vision 2016 în care au fost desfășurate operațiuni comune de intelligence, supraveghere și recunoaștere;

– În rândul eforturilor de luptă împotriva terorismului, România sprijină acțiunile NATO și prin intermediului Centrului de Excelență NATO de la Oradea (Humint) – Human Intelligence;

– România a găzduit în iulie 2016 un NATO care a utilizat tehnica realității virtuale;

– România se numără printre cele 39 de națiuni contributoare la misiunea NATO în Afganistan, cu 588 de militari. Topul arată astfel: SUA (6941), Italia (1037), Germania (980), Georgia (870), România (588), Turcia (532) și Marea Britanie (450).

– România se numără printre cele 31 de țări care contribuie la misiunea NATO din Kosovo, cu 56 de militari.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Statele Unite contribuie cu 200 de ventilatoare la rezerva de echipamente medicale a NATO, constituită în eventualitatea unui al doilea val de COVID-19

Published

on

©NATO

Statele Unite au livrat vineri 200 de ventilatoare pentru rezerva de echipamente medicale a Alianței Nord-Atlantice, anunțată de secretarul general al NATO la 19 iunie, în eventualitatea unui al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19.

Potrivit unui comunicat al NATO, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a livrat ventilatoarele la Centrul Operațional Sudic din Taranto, Italia al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții.

Oficiali civili și din cadrul Armatei din Italia, Statele Unite dar și din alte țări aliate au participat la ceremonia de predare a acestor echipamente medicale. 

Amintim că la 19 iunie, miniștrii apărării din statele membre NATO au convenit asupra unui plan de acțiune în eventualitatea unui al doilea val de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2.

Citiți și:
NATO a creat un plan de acțiune pentru valul doi de COVID-19: România s-a oferit să găzduiască rezerva de echipamente medicale a Alianței Nord-Atlantice

Potrivit declarației secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, realizate în cadrul unei conferințe de presă organizate la finalul celor două zile de discuții în sistem de videoconferință cu miniștrii apărării, cele 30 de state membre au agreat asupra constituirii unui stoc comun de echipamente medicale și un fond cu resurse financiare care să fie folosit pentru achiziţia de produse medicale esenţiale.

România, prin ministrul Nicolae Ciucă, a prezentat disponibilitatea țării noaste de a pune la dispoziția Alianței o facilitate de depozitare a materialelor sanitare din rezerva NATO, în contextul în care România este primul stat membru al UE care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale rescEU a Uniunii Europene.

Continue Reading

NATO

IMAGINEA ZILEI România a devenit joi al șaptelea aliat NATO care deține un sistem de rachete Patriot pentru apărare aeriană

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România a devenit joi cea de-a 17-a țară din lume și cea de-a șaptea în rândul țărilor membre NATO care are în dotare un sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, a afirmat ministrul apărării Nicolae Ciucă, la baza militară de la Capu Midia, la ceremonia de recepţie a primului sistem de rachete Patriot.

La ceremonia desfășurată la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia, județul Constanța, au participat prim-ministrul Ludovic Orban, președintele Senatului Robert Cazanciuc, ministrul apărării naționale Nicolae Ciuca, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, dar și ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman.

Anterior ceremoniei, Forțele Aeriene Române au publicat un videoclip cu noul sistem de rachete sol-aer Patriot. Rachetele Patriot sunt deținute de șapte aliați NATO: Statele Unite ale Americii, Olanda, Germania, Grecia, Spania, România și Polonia.

În cadrul ceremoniei, premierul Ludovic Orban a declarat că România este mai sigură cu aceste rachete pe teritoriul ei, iar cetăţenii români sunt mai bine apăraţi.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a mai subliniat că sistemul recepționat joi de România este unul dintre cele mai eficiente și mai bune sisteme de apărare aeriană din lume

Intră în dotarea Armatei României astăzi unul dintre cele mai eficiente și mai bune sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, capabil să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în zona de responsabilitate indiferent de condițiile atmosferice. România a achiziționat cea mai modernă configurație hardware și software a sistemelor de rachete, aceeași cu cea folosită în prezent de forțele armate ale Statelor Unite care permite contracararea tuturor tipurilor de amenințări aeriene actuale. Intrarea în înzestrare a acestor sisteme va crește nivelul cooperării dintre România și Statele Unite ale Americii, transferul de tehnologii și informații sensibile va spori nivelul încrederii dintre cei doi aliați. Această consolidare a parteneriatului strategic dintre țările noastre oferă încă o garanție esențială pentru securitatea națională cu valențe sporite în actualul mediu de securitate regional și internațional”, a completat ministrul Ciucă.

Nu în ultimul rând, ambasadorul Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, a afirmat că suntem martorii începutului unei noi ere în care România poate să se apere și să apere Alianța NATO și în care România își solidifică rolul de garant al securității europene și la Marea Neagră.

Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării: România va fi prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS

Documentul prevedea atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă (noi), respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special.

Promulgarea legii a fost precedată de obţinerea aprobării prealabile a Parlamentului României privind iniţierea achiziţiei, dată fiind valoarea estimată mai mare de 100 milioane de euro, şi obţinerea aprobării Departamentului de Stat al SUA privind posibila vânzare către România a unor sisteme PATRIOT.

România a achiziţionat o configuraţie modernă hardware şi software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de ameninţări aeriene actuale.

Contractorii principali ai pachetului de echipamente şi servicii aferente sistemelor PATRIOT sunt companiile americane Raytheon şi Lockheed-Martin. 

Continue Reading

NATO

Ambasadorul SUA: Prin recepționarea primului sistem de rachete Patriot, suntem martorii unei noi ere în care România își solidifică rolul de garant al securității europene

Published

on

© Fortele Aeriene Române/ Facebook

Ambasadorul Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, a afirmat joi la ceremonia de recepționare în România a primului sistem de rachete Patriot, că suntem martorii începutului unei noi ere în care România poate să se apere și să apere Alianța NATO și în care România își solidifică rolul de garant al securității europene și la Marea Neagră.

“Astăzi, atingem o bornă în Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite. Nu celebrăm doar livrarea unui echipament militar. În schimb, suntem martorii începutului unei noi ere în care România poate să se apere și să apere Alianța NATO, într-un credibil, de amenințările balistice la adresa teritoriului său și a cetățenilor săi.  Suntem, de asemenea, martorii renașterii economice a României și extinderii capacității de cercetare prin intermediul sectorului militar. România va menține rolul său de conducător în Europa, iar renașterea economică a României este vibrantă. Prin recepționarea sistemului Patriot, România își solidifică locul de garant al securității europene și la Marea Neagră. Patriot este un sistem de apărare aeriană modern și testat în luptă și care servește sistemului aerian care trebuie să facă față amenințărilor generate de noua competiție între marile puteri”, a spus Zuckerman, în cadrul unei ceremonii la care au participat premierul Ludovic Orban, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ambasadorul SUA a mai subliniat că România este prima țară din regiunea Mării Negre care găzduiește un sistem Patriot, unul dintre cele puternice scuturi ale Europei împotriva amenințărilor emergente. 

“Generația mea a trăit cu frica rachetelor balistice care ar putea trece deasupra capetelor noastre precum norii întunecați, amenințând cu extincția umanității. Cu sfârșitul Războiului Rece, cursa înarmărilor a părut să se încheie, însă amenințarea balistică nu a dispărut.  Europa se confruntă cu amenințări de securitate nemaivăzute de la sfârșitul Războiului Rece. Constelația de amenințări se abate de la nord la sud și de la est la vest. Rusia și China dezvoltă capabilități balistice pentru a domina Occidentul și pentru a desființa ordinea bazată pe reguli care a susținut pacea și stabilitatea globale pentru mai mult de 50 de ani. (…) Sistemul Patriot pune balanța regională de putere într-o paritate apropiată cu amenințările noastre comune. SUA sunt puternic alături de România, unul dintre cei mai mari și apropiați aliați NATO și transatlantici”, a adăugat el.

 

Ceremonia de recepţie a primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT a avut loc joi, la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu” de la Capu Midia, judeţul Constanţa.

Potrivit sursei citate, echipamentele principale din compunerea primului sistem PATRIOT de rachete sol-aer cu bătaie mare din dotarea Forţelor Aeriene Române au început să sosească în România din luna august şi au fost transportate la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu”, unde se desfăşoară testarea de acceptanţă şi recepţia.

Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării: România va fi prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS

Documentul prevedea atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă (noi), respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special.

Promulgarea legii a fost precedată de obţinerea aprobării prealabile a Parlamentului României privind iniţierea achiziţiei, dată fiind valoarea estimată mai mare de 100 milioane de euro, şi obţinerea aprobării Departamentului de Stat al SUA privind posibila vânzare către România a unor sisteme PATRIOT.

România a achiziţionat o configuraţie modernă hardware şi software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de ameninţări aeriene actuale.

Contractorii principali ai pachetului de echipamente şi servicii aferente sistemelor PATRIOT sunt companiile americane Raytheon şi Lockheed-Martin. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending