Connect with us

U.E.

Șefa diplomației europene, apel către SUA și Rusia înaintea iminentei dizolvări a Tratatului INF: Să nu intrăm pe calea unei noi curse a înarmărilor

Published

on

©️ EEAS

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, a făcut duminică un apel către Statele Unite și Rusia să păstreze integritatea sistemului internațional bazat pe reguli în contextul îngrijorărilor europene privind iminenta dizolvare a Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare dintre Washington și Moscova, acord ce datează din 1987, instituind echilibrul strategic în Europa.

”Suntem îngrijorați că regimul internațional privind dezarmarea și neproliferarea se află sub o mare tensiune. Luând în considerare mediul volatil de securitate, subliniem necesitatea păstrării și consolidării proceselor de controlul asupra armamentului, de dezarmare și de neproliferare”, se arată într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro și semnată de șefa diplomației europene.

Mogherini subliniază, în acest context, ”importanța Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare”, precizând că acesta are o ”contribuție semnificativă la securitatea europeană și la securitatea internațională în ultimii 30 de ani”.

Apelul Înaltului Reprezentant apare după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat retragerea țării sale din Tratatul INF, decret ce a survenit cu 30 de zile înainte să expire să termenul impus de Statele Unite și de NATO pentru ca Rusia să revină la respectarea ”completă și verificabilă a tratatului”, dar și cu două zile înainte de o reuniune a Consiliului NATO-Rusia consacrată acestui aspect.

”Suntem profund îngrijorați de evoluțiile privind Tratatul INF, care ar putea fi anulat la 2 august 2019. Regretăm formalizarea de către Rusia a suspendării obligațiilor sale din Tratatul INF la 3 iulie 2019”, se mai arată în declarația citată.

De asemenea, Federica Mogherini îndeamnă ”Federația Rusă să ia măsuri” în ce privește dezvoltarea, testarea și desfășurarea rachetei 9M729, despre care SUA și NATO spun că încalcă prevederile tratatului.

Trebuie să fim atenți să nu intrăm pe calea unei noi curse a înarmărilor care ar afecta rezultatele epocii post-Război Rece. Încurajăm Statele Unite și Federația Rusă să urmărească reducerea suplimentară a arsenalelor lor, inclusiv a armelor nucleare strategice și nestrategice, dislocate și neexploatate, ținând cont de responsabilitatea specială a acestor state care posedă cele mai mari arsenale nucleare”, încheie declarația Înaltului Reprezentant.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

În acest cadru, miniștrii Apărării din țările NATO au adoptat la finalul lunii iunie o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

Acestea vizează consolidarea apărării antirachetă, programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. 

De asemenea, NATO oferă asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că aceștia nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Germania, Spania și Regatul Unit se distanțează de poziția Franței privind blocarea acordului comercial UE-Mercosur. Acestea resping un blocaj al ratificării acordului care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond

Published

on

Spania ”nu împărtășește poziția de blocare a acordului” comercial de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, exprimată vineri de președintele francez, Emmanuel Macron împotriva Braziliei, a precizat sâmbătă președinția guvernului spaniol într-un comunicat citat de AFP, citat de Agerpres.

”Spania a fost în fruntea ultimului efort de a semna acordul UE-Mercosur care va deschide oportunităţi enorme pentru cele două blocuri regionale”, a indicat Madridul, respingând un ”blocaj al ratificării” controversatului tratat de liber schimb.

”Pentru Spania, obiectivul de combatere a schimbărilor climatice este un obiectiv prioritar, dar considerăm că, prin aplicarea clauzelor de mediu ale acordului, putem avansa şi nu prin propunerea unei blocări a ratificării sale care ar izola ţările Mercosur”, potrivit guvernului spaniol.

Vineri, un purtător de cuvânt al guvernului german a estimat deja că opoziţia faţă de un acord între UE şi Mercosur ”nu este răspunsul potrivit” la incendiile din pădurea amazoniană din Brazilia.

Germaniei i s-a alăturat și Regatul Unit care, prin vocea premierului britanic, Boris Johnson, a criticat decizia liderului francez de a bloca acest acord care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond, informează Reuters.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, în ajunul deschiderii summitului G7 de la Biarritz, că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

U.E.

Regatul Unit nu va desemna un comisar european în noua Comisie Europeană: Părăsim Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe

Published

on

Regatul Unit nu va desemna un comisar europen în noua Comisie Europeană, ce va fi condusă de Ursula von der Leyen, care urmează să-și intre în atribuții la 1 noiembrie 2019, când Comisia Juncker își va fi încheiat mandatul.

Toate statele membre trebuie să trimită nominalizările pentru funcția de comisar european până la 26 august.

Într-o scrisoare înaintată secretarului general al Consiliului Uniunii Europene, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, șefului echipei de tranziție a președintelui ales al Comisiei Europene, Bjoern Seibert, secretarului general în exercițiu al Comisiei Europene, Ilze Juhansone și reprezentantului permanent al Finlandei pe lână Uniunea Europeană, Marja Rislakki, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, reprezentatul permanent al Regatului Unit pe lângă Uniunea Europeană, Tim Barrow a precizat că Regatul Unit nu va mai desemna un nou comisar european în noua Comisie Europeană, deoarece se pregătește să părăsească comunitatea europeană la 31 octombrie.

”Acest lucru respectă angajamentul pe care premierul Boris Johnson și l-a asumat în Camera Comunelor la 25 iulie. Guvernul a fost clar că părăsim Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe. Având în vedere că noua Comisie (n.r. Europeană)  nu-și va prelua mandatul decât după ce vom fi părăsit (n.r. UE) (1 noiembrie), nu vom avea nevoie de un nou comisar”, este scris într-un comunicat al Downing Street prin care se anunță înaintarea scrisorii către oficialii europeni în vederea informării acestora cu privire la decizia adoptată de Londra.

Potrivit documentului, ”Regatul Unit este pregătit pentru o colaborare constructivă astfel încât noul Colegiu al Comisarilor să fi numit la timp pentru a-și prelua mandatul la 1 noimebrie”, ceea ce denotă că Londra nu va bloca aprobarea întregii Comisii Europene în Consiliul European.

Marea Britanie a anunțat la 20 august că nu va mai trimite reprezentanţi la majoritatea reuniunilor la nivelul Uniunii Europene începând de la 1 septembrie, excepţie făcând cele care ”privesc interesul naţional”, în domenii precum securitatea, a anunţat marţi Ministerul pentru Brexit, transmit AFP şi DPA, citate de Agerpres.

Guvernul condus de Boris Johnson consideră că timpul astfel câştigat va fi mai bine folosit pentru pregătirea Brexitului, prevăzut să aibă loc la 31 octombrie.

Prim-ministrul britanic va continua totuşi să participe la reuniunile Consiliului European, precizează comunicatul oficial.

”Multe discuţii la aceste reuniuni ale UE se vor referi la Uniune după ce Marea Britanie va fi ieşit din ea”, a explicat ministerul, potrivit căruia ”degrevarea reprezentanţilor de aceste reuniuni le va permite să-şi concentreze mai bine talentele pe priorităţile noastre naţionale imediate”.

În acelaşi timp, Londra a dat asigurări că decizia nu vizează ”în niciun caz să stânjenească funcţionarea UE”, precizând că ”votul britanic va fi delegat astfel încât să nu blocheze dosarele în curs ale celorlalţi 27 de membri”.

Continue Reading

U.E.

Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov neagă că Sofia și-ar dori portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană: Vă spun clar şi precis. Dorim să păstrăm portofoliul actual, cel privind economia şi societatea digitală, cu atribuții sporite

Published

on

Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a negat că Sofia ar dori să obțină portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană, insistând că țara sa vizează să-l păstreze pe cel actual, cu atribuții sporite, anunță agenția bulgară și de știri Focus, citată de Agerpres.

Mariya Gabriel, propusă de guvernul bulgar să facă parte din viitorul executiv comunitar, ocupă în prezent postul de comisar european pentru economia şi societatea digitale.

”Trebuie să învăţaţi să întrebaţi despre lucruri care contează, nu despre prostiile cuiva”, a replicat vineri Borisov la întrebarea unui jurnalist în ce priveşte portofoliul dorit pentru comisarul bulgar.

”De ce am dori Agricultura, acolo banii sunt clar şi precis distribuiţi între toate statele. Cineva a fabricat această prostie pentru ca mai târziu să se bucure că nu l-am obţinut”, a afirmat premierul bulgar.

”Sunt sătul de fake news”, a adăugat Borisov.

”Ne dorim portofolii moderne – securitatea cibernetică, management IT. Am spus acest lucru Comisiei Europene acum o lună şi jumătate. Vă spun clar şi precis: portofoliul pe care îl avem acum, plus o extindere a acestuia”, a punctat şeful guvernului de la Sofia.

La 4 iunie, Comisarul european Mariya Gabriel, responsabilă pentru economia și societatea digitale, a anunțat că renunță la fotoliul de europarlamentar, câștigat în urma alegerilor europene pe 26 mai, pentru a-și duce la final mandatul de comisar, care se încheie la 31 octombrie, fiind nominalizată pentru un nou mandat.

Gabriel, care a deschis lista partidului GERB, formațiunea premierului Boiko Borissov afiliată Partidului Popular European (PPE) care a obținut 32.8% dintre sufragii, cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare, va fi înlocuită în Parlamentul European de Lilyana Pavlova, fost ministru pentru pregătirea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending