Connect with us

NATO

NATO își întărește apărarea împotriva noilor rachete rusești și face apel la Rusia să revină la respectarea Tratatului INF până la termenul limită din data de 2 august

Published

on

© NATO

Miniștrii Apărării din statele membre ale NATO au aprobat miercuri o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a anunțat secretarul general al NATO, dar care nu a furnizat amănunte și detalii specifice în contextul în care aliații urmează să aibă o întâlnire cu Rusia pentru a determina Moscova să revină la respectarea Tratatului din 1987.

Ţările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă (…) dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa“, a explicat Jens Stoltenberg, dând asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că NATO nu dorește ”o nouă cursă a înarmărilor.

Referitor la potențialele măsuri ale NATO, Stoltenberg a spus că acestea vizează programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere, însă nu a intrat în detalii în contextul în care o reuniune a Consiliului NATO-Rusia urmează să aibă loc săptămâna viitoare pentru a salva acest acord.

Secretarul general al NATO a mai spus că retragerea Statelor Unite din Tratatul INF va intra în vigoare la 2 august, iar până atunci Rusia are șansa de a salva acordul.

”Opțiunea Rusiei este simplu: să se întoarcă la respectarea obligațiilor și angajamentelor privind controlul armamentului sau să continue comportamentul său iresponsabil și periculos și să poarte întreaga responsabilitate pentru terminarea tratatului”, a mai adăugat acesta.

Cu cinci săptămâni înainte de expirarea termenului impus de SUA și de NATO la 2 februarie 2019 pentru ca Rusia să revină la respectarea acordului din 1987 este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, în condițiile în care atât Senatul, cât și Duma de Stat a Federației Ruse au votat proiectul de lege privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), iar Ministerul de Externe de la Moscova a comparat situația actuală cu criza rachetelor din Cuba.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ambasada SUA la București a inaugurat expoziția “Suntem împreună: România şi Statele Unite – 15 ani în NATO”, dedicată și aniversării a 70 de ani de existență a NATO

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Ambasadorul american Hans Klemm a vernisat joi, la Biblioteca Națională a României, expoziția “We Stand Together. Romania and the United States – 15 Years in NATO”, dedicată aniversării a 70 de ani de existență a NATO și a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, informează Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook.

La evenimentul la care au participat prim-ministrul Viorica Dăncilă și vicepremierul Mihai Fifor, el a mulțumit României pentru contribuția la misiunile NATO din întreaga lume și pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.

“România a vărsat sânge pe câmpurile de luptă din Afganistan. (…) Acum trei sau patru săptămâni, am avut trista responsabilitate de a contacta lideri ai Guvernului român, inclusiv pe premierul Dăncilă, pentru a transmite condoleanţele Ambasadei mele şi ale mele la moartea unui diplomat român şi a unui soldat român în Kabul”, a spus diplomatul, potrivit Agerpres.

El a menţionat că România este a patra ţară ca număr de militari trimişi în Afganistan.

“Acum 15 ani, România a devenit un membru foarte important al NATO, pe lângă faptul că a devenit un partener strategic de valoare pentru SUA. (…) România este unul din puţinii membri ai NATO care ating ţelul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. SUA sunt foarte recunoscătoare”, a mai spus Hans Klemm.

În context, premierul Viorica Dăncilă a spus că România rămâne ferm angajată promisiunii de a aloca 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare.

Expoziţia “Suntem împreună: România şi Statele Unite – 15 ani în NATO” este deschisă până la jumătatea lunii viitoare, la Biblioteca Naţională, şi prezintă fotografii din misiunile militarilor români în Afganistan, dar şi din exerciţii militare şi medicale comune. În cadrul expoziţiei este prezentată şi o placă pe care sunt scrise numele militarilor români care au murit în teatre de operaţii şi data la care aceştia au decedat. 

Puteți citi, pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

În București va fi inaugurată Piața NATO, un spațiu public unde vor fi amplasate steagurile țărilor aliate și simbolul Alianței Nord-Atlantice

Published

on

©️ NATO

Denumirea de Piaţa NATO va fi atribuită spaţiului public situat la intersecţia dintre str. Izvor cu str. Nicolae D. Staicovici (Sectorul 5), potrivit unui proiect adoptat, marţi, de Consiliul General al Capitalei.

Proiectul, propus de primarul general, Gabriela Firea, a fost adoptat cu 43 de voturi pentru şi 2 abţineri, scrie Agerpres.

În acest loc, Ministerul Apărării Naţionale urmează să realizeze un postament pentru amplasarea drapelelor statelor membre ale NATO şi a simbolului Alianţei.

În raportul de specialitate se arată că în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, se sărbătoreşte Ziua NATO în România, marcată prin organizarea de ceremonialuri militare şi manifestări publice, iar atribuirea denumirii de Piaţa NATO ar avea ca scop consolidarea semnificaţiei acestei zile.

De altfel, în luna aprilie, cu prilejul Zilei NATO în România, Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, a declarat, că în curând, în Capitală, în zona în Hotelului Marriott, vor fi demarate procedurile pentru amenajarea Pieţei Arsenalului în Piaţa NATO.

Decizia CGMB se suprapune peste două aniversări importante ale comunității euro-atlantice din luna aprilie. Prima marchează 70 de ani de la înfiinţarea NATO, în aprilie 1949, când 12 state din Europa Occidentală şi America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord, cu scopul de a menține pacea şi apărarea propriei independente, prin solidaritate politică şi printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Al doilea moment aniversar este marcat de împlinirea a 15 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice.

Puteți citi, pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

Forțele aeriene canadiene au revenit în România: Cinci avioane supersonice CF-188 Hornet vor apăra spațiul aerian la Marea Neagră ca parte a misiunilor NATO

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Forțele Aeriene Canadiene au revenit vineri în România, ca parte a misiunilor de poliție ale NATO la Marea Neagră, cinci avioane supersonice și un detașament de peste 100 de militari urmând a asigura securitatea spațiului aerian al României și în regiunea Mării Negre în următoarele luni.

Detașamentul canadian format din aproximativ 135 de militari (piloți și personal tehnic) cu cinci aeronave CF-188 Hornet, vor executa misiuni de Poliție Aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române și aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR”, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Aceasta reprezintă a treia rotație a Forțelor Aeriene Regale Canadiene în România, în vederea executării misiunii de Poliție Aeriană Întărită alături de Forțele Aeriene Române, după ce în ultimele patru luni aceste misiuni au fost executate alături de Forțele Aeriene Italiene, prezente la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu cu patru avioane Typhoon.

Anterior, Forțele Aeriene Canadiene și-au încheiat misiunea de poliție aeriană a NATO în România și la Marea Neagră în ianuarie 2019, misiune pe care au executat-o începând cu luna septembrie a anului 2018.

Misiunea face parte din operaţiunea REASURANCE din Europa Centrală şi de Est, iar aceasta a fost desfășurată în premieră la o lună după anexarea Crimeei, în aprilie 2014. Atunci, forţele aeriene canadiene au desfăşurat prima dată o misiune de poliție aeriană în România din aprilie până în august 2014.

În cadrul misiunilor de poliție aeriană din ultimii ani, forțele aeriene britanice și canadiene sunt cele care au asigurat, pe principiu rotațional, aceste operațiuni în spațiul aerian al României și deasupra Mării Negre. Reamintim că anul trecut, forțele armate canadiene (FAC) au trimis aproximativ 135 de militari și patru avioane de vânătoare CF-188 Hornet ale Aviației regale canadiene la Constanța, în România, pentru a lua parte la activitățile poliției aeriene a NATO din septembrie până în decembrie 2017.

Enhanced Air Policing (poliţia aeriană întărită) este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

Reamintim totodată că în contextul ultimei misiuni britanice asigurate cu avioane Typhoon Eurofighter, misiunile de poliție aeriană au interceptat mai multe provocări de această natură din partea Rusiei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending