Consiliul de Securitate al ONU a aprobat miercuri o rezoluție prin care solicită ” pauze și coridoare umanitare urgente și prelungite în întreaga Fâșie Gza”, marcând astfel primul document adoptat pe această temă de când Hamas a declanșat un război împotriva Israelului, pe 7 octombrie, informează Politico Europe.

Organismul format din 15 membri a adoptat rezoluția, care a fost introdusă de Malta, cu o marjă de 12 voturi la zero, după ce patru rezoluții anterioare nu au trecut. Statele Unite, Marea Britanie și Rusia s-au abținut.

SUA și Marea Britanie se pare că s-au abținut pentru că rezoluția nu condamnă în mod explicit Hamas, în vreme de Rusia a adoptat aceeași poziție deoarece documentul nu menționează o încetare a focului.

În schimb, rezoluția face apel la pauze umanitare ”pentru un număr suficient de zile” pentru a permite ajutorului să ajungă la civili și cere ”eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor și a altor grupuri, în special copii, reținuți de Hamas”.

În ultimele 40 de zile, atacurile aeriene și operațiunea terestră ale Israelului s-au soldat cu decesul a mai bine de 11,000 de palestinieni, dintre care 4,500 de copii, conform Autorității Palestiniene. Asaltul Israelului asupra teritoriului palestinian dens populat a dus la o criză umanitară după ce Tel Avivul a tăiat alimentarea cu apă, cu combustibil, cu electricitate și cu alimente pentru cei 2,2 milioane de palestinieni. Acțiunile Israelului reprezintă un răspuns la atacul Hamasului din 7 octombrie, în urma căruia 1,200 de persoane au murit, iar alte 240 au fost luate ostatice.

Cel mai mare spital din Gaza, Al-Shifa, a rămas fără combustibilul necesar pentru funcționarea aparatelor de salvare a vieților, în condițiile în care oficialii israelieni au afirmat că Hamas l-a folosit pentru operațiunile sale, iar trupele israeliene au efectuat săptămâna aceasta un raid asupra spitalului, unde s-au adăpostit mii de oameni. Forțele de apărare israeliene au difuzat peste noapte imagini cu ceea ce au spus că sunt arme Hamas găsite în interiorul spitalului, ceea ce Hamas neagă.

Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat pe X, fostul Twitter, că țara sa va refuza să respecte rezoluția.

”Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU este deconectată de realitate și este lipsită de sens. Indiferent de ceea ce decide Consiliul, Israelul va continua să acționeze în conformitate cu dreptul internațional, în timp ce teroriștii Hamas nici măcar nu vor citi rezoluția, cu atât mai puțin o vor respecta”, a declarat el.

Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar în practică multe părți le-au ignorat. Israelul a ignorat rezoluții anterioare, și anume una din 2016 care cerea încetarea tuturor activităților de colonizare în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est.

Mai mulți membri ai Consiliului de Securitate al ONU au condamnat duminică ofensiva surprinzătoare a mișcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului, deși Statele Unite și-au exprimat regretul față de lipsa unanimității în timpul acestei întâlniri de urgență cu ușile închise, anunță AFP, citat de Agerpres.

De altfel, înainte de această sesiune, SUA au solicitat tuturor membrilor Consiliului să condamne ferm ”actele teroriste odioase” ale Hamas ”împotriva poporului israelian și guvernului acestuia”.

”Un număr mare de ţări au condamnat atacurile Hamas. Dar, evident, nu toate”, şi-a exprimat regretul în faţa presei adjunctul ambasadorului american Robert Wood, la finalul întâlnirii, făcând trimitere la Rusia.

”Îl puteţi identifica cu siguranţă pe unul dintre ei fără ca eu să spun ceva”, a menționat acesta.

Conform diplomaților, niciun stat nu a înaintat o propunere pentru o declarație comună, nimic surprinzător în contextul în care Consiliul de Securitate al ONU este divizat în dosarul israeliano-palestinian, iar anumiți membri sperau că va exista un text mai ferm.

”Mesajul meu a fost în favoarea încetării imediate a luptei, a unei încetări a focului şi a unor negocieri semnificative”, a declarat ambasadorul rus Vassili Nebenzia, care a menţionat că situaţia actuală reprezintă, parţial, rezultatul unor ”probleme nerezolvate”.           

Omologul său chinez, Zhang Jun, a condamnat ”toate atacurile împotriva civililor”, evocând nevoia unei soluții cu două state.

Sâmbătă dimineața, Hamas susținut de Iran a lansat un tir de rachete din Fâșia Gaza în vreme ce zeci de bărbați înarmați au atacat sudul țării, luând prizonieri, informează Politico Europe.

Acest asalt a avut loc la o zi după ce sraelul a marcat cea de-a 50-a aniversare a invaziei surpriză de Yom Kippur din 1973.

Președintele Klaus Iohannis s-a alăturat miercuri liderilor globali care solicită reforma Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, pledând pentru extinderea acestui organism decizional al ONU, dar paralizat de puterea veto-urilor celor cinci membri permanenți – China, Franța, Marea Britanie, Rusia și Statele Unite.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor celei de-a 78-a Adunări Generale a Națiunilor Unite și susținând cel de-al șaptelea său discurs de la podiumul forului onusian, șeful statului și-a început intervenția remarcând că “lumea, așa cum o știm, trece prin transformări rapide și profunde sub impactul atâtor provocări cărora umanitatea trebuie să le facă față”.

“În pofida acestui context foarte dificil, continuăm să ne apărăm valorile fundamentale, Carta ONU și multilateratismul eficient! Deciziile noastre sunt esențiale pentru viitorul omenirii. Noi, liderii, suntem chemați acum să luăm măsuri decisive pentru generațiile viitoare, în spirit de solidaritate și de responsabilitate comună, precum și să susținem ordinea internațională bazată pe reguli și respectarea deplină a dreptului internațional!”, a spus Iohannis, în debutul discursului său.

El a abordat, însă, și chestiunea reformei Consiliului de Securitate al ONU.

“În contextul geopolitic actual, cheia unui multilateralism eficient este asigurarea succesului reformării sale, care nu mai poate fi amânată”, a subliniat președintele.

Astfel, șeful statului a precizat că “un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante: din partea Grupului african, a diferitelor state insulare mici în curs de dezvoltare și chiar a celui mai mic grup regional – cel est-european”.

Pledoarii pentru extinderea numărului de membri ai Consiliului de Securitate al ONU au fost făcute și de președintele american Joe Biden, care a insistat pentru includerea națiunilor africane, precum și de cancelarul german Olaf Scholz, care a citat ordinea multipolară globală.

Potrivit MAE, România susţine reforma Consiliului de Securitate al ONU, astfel încât Consiliul să devină mai transparent şi eficient, iar un punct important îl reprezintă creşterea reprezentării Grupului est-european, din care face parte România, prin alocarea unui loc suplimentar de membru nepermanent.

Consiliul de Securitate reprezintă organul Organizaţiei Naţiunilor Unite care, potrivit Cartei Naţiunilor Unite, are răspunderea principală pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

Iniţial, CS avea o componenţă de 11 membri, dintre care 5 permanenţi şi 6 nepermanenţi. În anul 1963, Carta Naţiunilor Unite a fost amendată pentru a permite creşterea numărului membrilor nepermanenţi de la şase la zece state. Aceasta a fost singura situație când s-a reuşit restructurarea Consiliului de la crearea organizației. În prezent Consiliul are 15 membri, dintre care 5 permanenţi (Franţa, Rusia, China, SUA şi Marea Britanie) şi 10 nepermanenţi (aleşi de către Adunarea Generală a ONU pentru un mandat de 2 ani).

Principalele grupuri de state, conturate în procesul de reformă, sunt: 1. Grupul celor 4 (G4 – Brazilia, Germania, India şi Japonia) urmăreşte obţinerea unor noi locuri de membri permanenţi. Propune un CS cu 25 de membri, care să adauge numărului actual de membri şase noi membri permanenţi (membrii G4 şi 2 state africane) şi patru noi membri aleşi; 2. Grupul „Uniting for Consensus” (UFC) – ai cărui principali membri sunt: Italia, Argentina, Pakistan, Mexic – susţine un CS cu 25 de membri, suplimentarea fiind numai la categoria de membri nepermanenţi şi/sau crearea unei noi categorii de membri, semi-permanenţi; 3. Uniunea Africană (« Consensul de la Ezulwini ») propune un proiect cu 26 de membri, conform căruia, din totalul noilor locuri, Africii îi vor fi atribuite 2 permanente cu drept de veto şi 2 nepermanente; 4. ACT reprezintă un grup trans-regional de 21 de state care promovează necesitatea revizuirii modalităţilor de lucru ale CS, în vederea creşterii responsabilităţii membrilor acestuia în faţa întregii comunităţi ONU şi pentru a spori transparenţa activităţii sale.

Principala controversă are în vedere numărul total de membri pe care ar trebui să-l aibă Consiliul reformat şi  repartizarea acestora pe categorii (membri permanenţi şi nepermanenţi).

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și va fi invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.