Într-un discurs susținut în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski a comparat răpirea de către Rusia a copiilor ucraineni cu crimele Germaniei naziste împotriva copiilor sovietici și polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a reamintit Moscovei de colaborarea sovietică cu Germania nazistă în timpul războiului.

Radosław Sikorski a luat cuvântul la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta situația din Ucraina în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva acestei țări.

Șeful diplomației polone a adresat observațiile ambasadorului rus Vasili Nebenzya, care tocmai ținuse un discurs în care se referea la guvernul ucrainean ca la “regimul neonazist de la Kiev”.

Ministrul polonez de externe a remarcat că „copiii ucraineni sunt ținta Rusiei nu numai cu bombe; mii au fost răpiți și duși în Rusia, unde li se spală creierul pentru a le lua amintirile și identitatea națională”.

Sikorski s-a referit la rapoartele independente care descriu o politică rusă deliberată de răpire a copiilor și apoi de rusificare a acestora, inclusiv în tabere speciale care oferă “educație patriotică rusă”.

El a menționat că anchetatorii ONU au concluzionat că acestea constituie crime de război și că anul trecut Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina.

Ministrul polonez de externe a explicat apoi că propria sa casă din Polonia se află la doar trei kilometri de locul fostului lagăr de concentrare nazist Potulice, unde au fost închiși mii de copii polonezi și sovietici răpiți. Mulți au murit acolo, dar alții au fost selectați pentru “germanizare” și transferați în vest.

“Cu ce diferă ceea ce le faceți copiilor ucraineni răpiți de ceea ce le-au făcut naziștii germani copiilor dumneavoastră și ai noștri?” l-a întrebat Sikorski pe Nebenzya.

El a ținut să sublinieze că membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU ar trebui să fie gardienii păcii. “Aceasta este rușinea Rusiei care nu va fi iertată sau uitată“, a continuat șeful diplomației polone.

“Și apropo, din moment ce ambasadorul Nebenzya neagă realitatea colaborării sovieto-naziste în invazia Poloniei în 1939, iată o fotografie a paradei lor comune. Sunt sigur că recunoașteți uniformele sovietice“, a conchis Radoslaw Sikorski.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri la Naţiunile Unite “limitarea” dreptului de veto în Consiliul de Securitate în cazuri de “crime în masă”, în cadrul unei reforme pentru a face mai eficient organismul cheie al ONU, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În timp ce tot mai multe state solicită extinderea Consiliului, doar o reformă a componenţei acestuia “nu ar fi suficientă pentru a-i restabili eficacitatea şi, prin urmare, doresc ca această reformă să facă posibilă şi schimbarea metodelor de lucru, limitarea dreptului de veto în cazul crimelor în masă şi să se concentreze asupra deciziilor operaţionale necesare pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale”, a declarat şeful statului francez, în cadrul unui discurs susținut în plenul Adunării Generale a ONU.

Aux Nations unies. https://t.co/JyZPS8V7eZ

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 25, 2024

Macron a cerut, de asemenea, ca Israelul să înceteze “escaladarea în Liban” şi gruparea libaneză Hezbollah să înceteze tirurile spre Israel și a spus că Franţa va face tot posibilul pentru ca Ucraina să reziste în faţa Rusiei.

State precum Brazilia, India, Japonia și Germania, așa-numitul “G4”, cer extinderea Consiliului de Securitate și includerea lor ca membri permanenți în principalul organism al sistemului Națiunilor Unite, în timp ce alte state, între care și Statele Unite, vor două locuri permanente pentru națiunile de pe continentul african, ca parte a “moștenirii” președintelui Joe Biden.

Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.

Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.

Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.

Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a lansat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, un apel la un leadership orientat către pace în pofida îndreptării spre o nouă lume globală marcată de conflicte.

Aflat pentru ultima dată la ONU în calitate de șef al Consiliului European, Michel s-a adresat Consiliului de Securitate la o sesiune consacrată leadershipului pentru pace.

“O lume nouă se naște în afara acestor ferestre. O lume în care cea mai mare armă, cel mai ascuțit cuțit, cel mai rapid avion de război, cea mai grea bombă și cea mai puternică voce câștigă, iar cei pașnici pierd“, și-a început el discursul, amintind de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de conflictul din Orientul Mijlociu ca exemple în care lumea forței brute și a puterii brute fac ravagii.

A permanent seat on this Security Council is not a privilege. It is a responsibility.

A grave responsibility bestowed on only 5 nations — to be the guardians of world peace.

Today some of these members are not living up to their responsibility. #UNSC #UNGA79 pic.twitter.com/VCjQwfwcxt

— Charles Michel (@CharlesMichel) September 25, 2024

El s-a adresat indirect Rusiei, ca țară purtătoare de război, și altor state care sprijină starea de conflict la nivel regional în lume.

“Uitați-vă în jos la mâinile voastre. Vedeți degete făcute pentru a apăsa pe trăgaciul unei arme? Sau mâini făcute pentru a construi un pod, o școală, un spital? Și când te uiți la vecinul tău, vezi un dușman de cucerit? Sau o ființă umană? Cu toții suntem responsabili pentru ceea ce se întâmplă în afara acestor ferestre. Dar unii în mod clar mai mult decât alții“, a evidențiat președintele Consiliului European.

Acesta s-a îndreptat și către principala soluție pe care mai mulți lideri și mai multe state o văd pentru viitorul arhitecturii globale și anume reforma Consiliului de Securitate al ONU.

“Un loc permanent în acest Consiliu de Securitate nu este un privilegiu, ci o responsabilitate – o responsabilitate gravă conferită doar la cinci națiuni: să fie gardienii păcii mondiale. Astăzi, unii dintre acești membri nu sunt la înălțimea responsabilității lor. În 1945, lumea dorea pacea cu orice preț. Am acceptat dreptul dumneavoastră de veto în schimbul asigurării păcii mondiale“, a subliniat Michel.

În opinia lui, Consiliul de Securitate trebuie reformat, pentru a-l face mai incluziv, mai legitim și mai eficient, denunțând în continuare invazia Rusiei în Ucraina, acțiunile Hamas împotriva Israelului, suferința provocată de israelieni palestinienilor și noua escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu prin atacurile în Liban.

Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.

Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.

Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.

Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.