ONU
România a semnat Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, dovadă a dorinței comunității internaționale de a proteja oceanele
Published
1 year agoon
By
Teodora Ion
Ministrul de externe Luminița Odobescu a semnat miercuri, la sediul ONU, Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, în marja participării la segmentul la nivel înalt a celei de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, semnificația politică a tratatului este deosebită, demonstrând nivelul actual de ambiție al comunității internaționale, interesul pentru protecția mediului și protecția oceanelor.
Tratatul, adoptat la 19 iunie 2023, prin consens, după aproximativ 20 de ani de negocieri, vine în aplicarea Convenției privind dreptul mării de la Montego Bay și reglementează aspecte privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, precum: conservarea resurselor genetice marine și protecția biodiversității inclusiv prin stabilirea unor arii marine protejate, modul de realizare a evaluării impactului asupra mediului, modul de împărțire a beneficiilor, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților statelor în curs de dezvoltare.
Implicarea activă a României în finalizarea tratatului reflectă poziția constantă a țării noastre de promotor al dreptului internațional și al proceselor onusiene.
În context, România încurajează celelalte statele ONU să semneze și să ratifice cât mai rapid și într-un număr cât mai mare acest tratat, fiind necesară ratificarea de un număr de 60 de state pentru intrarea sa în vigoare.
În 2019, un raport al ONU a avertizat că un milion de specii de plante și animale riscă să dispară în decenii. Experții consideră că principalele cauze ale acestei potențiale distrugeri sunt schimbările climatice, alături de pierderea habitatului, poluarea și dezvoltarea.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Ministrul Emil Hurezeanu a reafirmat, la Geneva, angajamentul României pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, discuții cu reprezentanți din cadrul ONU: Respectarea dreptului internațional nu este o opțiune ideologică, ci o necesitate pentru securitatea globală
Victorie simbolică pentru Ucraina și Europa la ONU: Adunarea Generală a respins rezoluția SUA care nu menționa agresiunea Rusiei și a votat un text care condamnă invazia Moscovei în Ucraina
Secretarul general al ONU reafirmă nevoia ”urgentă a unei păci juste, durabile și comprehensive” în Ucraina, la trei ani de când Rusia ”a încălcat în mod clar Carta ONU și dreptul internațional”
SUA se opun menționării “agresiunii ruse” în Ucraina în declarația G7 și ar putea refuza co-sponsorizarea unei rezoluții ONU de susținere a Ucrainei la trei ani de la invazia Rusiei (Reuters & FT)
Palestinienii nu vor avea dreptul să se reîntoarcă în Gaza dacă SUA preiau controlul enclavei, susține Trump
INTERNAȚIONAL
Ministrul Emil Hurezeanu a reafirmat, la Geneva, angajamentul României pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
Published
2 weeks agoon
February 27, 2025By
Andreea Radu
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a participat miercuri, 26 februarie, la Segmentul la Nivel Înalt al celei de-a 58-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO), desfășurat la Geneva.
În contextul crizelor multiple care afectează sistemul global al drepturilor omului, șeful diplomației române a reafirmat angajamentul României pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și pentru apărarea principiilor fundamentale ale democrației și statului de drept, informează comunicatul oficial.
În intervenția sa, Emil Hurezeanu a evidențiat responsabilitatea statelor membre pentru apărarea universalității drepturilor omului. Acesta a pledat pentru menținerea unui Consiliu robust, imparțial și eficient, capabil să răspundă rapid, adecvat și ferm în fața abuzurilor și încălcărilor flagrante ale drepturilor omului.
Ministrul român a subliniat necesitatea consolidării mecanismelor internaționale de documentare și tragere la răspundere, inclusiv prin susținerea activității Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și a mecanismelor de investigație asupra încălcărilor drepturilor omului din Ucraina ca urmare a războiului de agresiune al Federației Ruse, precum și din alte regiuni afectate de crize umanitare și conflicte prelungite.
În marja reuniunii, Emil Hurezeanu s-a întâlnit cu Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk. Șeful diplomației române a exprimat apreciere pentru activitatea Oficiului Înaltului Comisar și a reconfirmat sprijinul României pentru independența și eficiența acestuia.
Mai mult, ministrul a evidențiat rolul activ al României în cadrul CDO, inclusiv în calitate de vicepreședinte în anul 2025, din partea Grupului Est-European, și angajamentul țării noastre pentru menținerea credibilității și eficienței mecanismelor ONU pentru drepturile omului.
În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind prioritățile și provocările actuale în domeniul drepturilor omului, cu accent pe importanța unei abordări coordonate și a implicării active a comunității internaționale.
ONU
Victorie simbolică pentru Ucraina și Europa la ONU: Adunarea Generală a respins rezoluția SUA care nu menționa agresiunea Rusiei și a votat un text care condamnă invazia Moscovei în Ucraina
Published
3 weeks agoon
February 24, 2025
Într-o victorie diplomatică simbolică pentru Ucraina la împlinirea a trei de la invazia militară a Rusiei, Statele Unite nu au reușit luni să obțină aprobarea Adunării Generale a ONU pentru rezoluția sa care încearcă să pună capăt războiului fără a menționa agresiunea rusă, în timp ce Adunarea Generală a aprobat o rezoluție ucraineană susținută de Europa, care cere Rusiei să se retragă imediat din Ucraina și condamnă invazia militară a Moscovei, relatează Associated Press și Reuters.
Statele Unite au fost nevoite să se abțină la votul de luni al Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite cu privire la o rezoluție pe care au elaborat-o pentru a marca cei trei ani de la războiul Rusiei în Ucraina, după ce forul onusian care întrunește cei 193 de membri ai Națiunilor Unite a fost de acord cu amendamentele propuse de statele europene, relatează și The Guardian.
Această rezoluție marchează un eșec pentru administrația Trump în cadrul organismului mondial cu 193 de membri, ale cărui rezoluții nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar sunt considerate un barometru al opiniei mondiale. Dar, de asemenea, arată o scădere a sprijinului pentru Ucraina, a cărei rezoluție a fost adoptată cu 93-18, cu 65 de abțineri. Aceasta este mai mică susținere în raport cu voturile anterioare, în care peste 140 de națiuni au condamnat agresiunea Rusiei.
SUA au votat împotriva acestui text. România și aproape toate celelalte state membre ale UE, cu excepția Ungariei, au votat în favoarea rezoluției promovate de ucraineni și europeni.
Adoption of today’s UNGA resolution on an early & just peace in Ukraine confirms the importance of upholding the UN Charter & respecting all countries’ territorial integrity & sovereignty.
Peace in Ukraine. In line with the Charter.
✅ 93 votes in favor
❌ 18 votes against pic.twitter.com/JYp7d5K0Sv— 🇪🇺EU at UN-NY (@EUatUN) February 24, 2025
Un proiect de rezoluție alternativ elaborat de SUA, care inițial făcea apel doar la o încheiere rapidă a conflictului, fără nicio referire la integritatea teritorială, a fost pe larg modificat prin adoptarea mai multor amendamente din partea țărilor europene care au introdus această referire la integritatea teritorială și au cerut o ‘pace justă’.
Textul modificat a fost de asemenea supus votului la ONU, întrunind 93 de voturi pentru, 8 împotrivă și 73 de abțineri, inclusiv abținerea din partea Statelor Unite și cu Rusia votând “nu”.
Statele Unite și-au prezentat vineri textul, opunându-l Ucrainei și aliaților europeni care și-au petrecut ultima lună negociind cu propria lor rezoluție.
Relațiile transatlantice sunt fragile și fragmentate la trei ani de război ruso-ucrainean și la nivelul unicului for global, ONU votând rezoluții rivale din partea Ucrainei și a SUA, care îndeamnă la încetarea războiului. Într-o notă diplomatică trimisă duminică și revizuită de Reuters, SUA își descria rezoluția scurtă drept “o rezoluție orientată spre viitor, concentrată pe o idee simplă: încetarea războiului” și solicita țărilor să “voteze nu oricărei alte rezoluții sau amendamente prezentate” în timpul reuniunii de luni a Consiliului de Securitate, scrie The Guardian. În schimb, Ucraina și mai mult de 50 de alte state au introdus un text în fața Adunării Generale, în care se afirmă că este “urgent” să se pună capăt războiului în acest an și se repetă cererile anterioare ale Adunării: încetarea imediată a ostilităților rusești și retragerea imediată a trupelor ruse.
Rusia a lansat în zorii zilei de 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Anunțul a fost făcut de președintele rus Vladimir Putin, în vreme ce președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război. Răspunsul coordonat al Occidentului a presupus primele valuri de sancțiuni europene, americane, canadiene și la nivelul G7 împotriva Rusiei, summit-uri de urgență ale Consiliului European, NATO și G7 și activarea în premieră a planurilor de apărare ale Alianței Nord-Atlantice pentru flancul estic și a Forței sale de Reacție Rapidă.
Trei ani mai târziu, sprijinul financiar, militar și umanitar al Uniunii Europene pentru Ucraina, contestat de Donald Trump, este de peste 134 de miliarde de dolari, dintre care peste 48 de miliarde în domeniul militar, iar Bruxelles-ul a adoptat recent cea de-a 16-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei. Sprijinul SUA se ridică la peste 114 miliarde de dolari.
Într-o schimbare de abordare după instalarea la 20 ianuarie 2025 a administrației Trump, Statele Unite și Rusia au decis, în Arabia Saudită, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict, discuții pe care președintele ucrainean l-a descris ca având loc “pe la spatele Ucrainei“.
Ulterior, într-o schimbare profundă de discurs la Casa Albă, Donald Trump a dat vina pe Ucraina și Zelenski pentru declanșarea războiului, sugerând că liderul de la Kiev mai are doar 4% susținere, deși sondajele arată mult diferit.
Drept reacție, Zelenski a precizat că președintele SUA „trăiește într-o bulă de dezinformare” și a criticat faptul că, prin discuțiile dintre secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de externe Serghei Lavrov, Washington-ul a scos Rusia lui Putin din “izolare”.
Comemorarea a trei ani de război are loc pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump și Zelenski, care i-a alarmat aliații europeni ai Kievului, dar care ar putea fi pusă și pe seama reticenței liderului ucrainean de a semna un acord cu SUA privind accesul la mineralele din pământurile rare, acesta condiționând discuțiile cu partea americană în schimbul unor garanții că SUA nu vor bate palma cu Rusia. Acest subiect a fost abordat de liderul ucrainean și la discuțiile cu emisarul special Keith Kellogg, iar Zelenski a afirmat duminică faptul că americanii și ucraineni negociază pentru o înțelegere în acest sens.
Totodată, în ajunul zilei de 24 februarie 2025, Zelenski a anunțat că este dispus să renunțe la poziția de președinte în schimbul păcii și aderării țării sale la NATO ca garanție de securitate în fața Rusiei.
ONU
Secretarul general al ONU reafirmă nevoia ”urgentă a unei păci juste, durabile și comprehensive” în Ucraina, la trei ani de când Rusia ”a încălcat în mod clar Carta ONU și dreptul internațional”
Published
3 weeks agoon
February 24, 2025By
Teodora Ion
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a reafirmat nevoia ”urgentă a unei păci juste, durabile și comprehensive” în Ucraina, cu ocazia împlinirii a trei ani de când Rusia a invadat această țară, ”încălcând în mod clar Carta ONU și dreptul internațional”.
”Cu această ocazie tragică, reafirm necesitatea urgentă a unei păci juste, durabile și cuprinzătoare – o pace care să susțină pe deplin suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, în conformitate cu Carta ONU, cu dreptul internațional și cu rezoluțiile Adunării Generale”, a precizat Guterres într-un mesaj publicat pe platforma X.
Monday marks three years since the Russian Federation launched its full-scale invasion of Ukraine, in clear violation of the @UN Charter and international law.
On this tragic occasion, I reaffirm the urgent need for a just, sustainable and comprehensive peace – one that fully…
— António Guterres (@antonioguterres) February 23, 2025
El a amintit că organizația pe care o conduce a fost încă din prima ”solidară cu poporul ucrainean, furnizând asistență umanitară vitală milioanelor de persoane aflate în dificultate și sprijinind eforturile de redresare și reconstrucție pe termen lung”.
”Războiul din Ucraina reprezintă o amenințare gravă nu numai la adresa păcii și securității Europei, ci și la adresa fundamentelor și principiilor fundamentale ale ONU. Destul este destul. După trei ani de moarte și distrugere, solicit încă o dată detensionarea urgentă și încetarea imediată a ostilităților. Salut toate eforturile în vederea obținerii unei păci juste și favorabile incluziunii. ONU este pregătită să sprijine astfel de eforturi”, a conchis secretarul general al Națiunilor Unite.
La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, sperând că așa-numita ”operațiune specială”, după cum a fost denumit la Moscova războiul ilegal și neprovocat, se va încheia în câteva zile.
De atunci, Kievul luptă pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării, dar și pentru valorile democratice, bucurându-se de sprijinul oferit de partenerii occidentali, concretizat prin sprijin militar, umanitar, dar și și sub formă de sancțiuni, menit să slăbească mașinăria de război a lui Putin.
Dovadă a acestui angajament de nezdruncinat este faptul că Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 16-lea pachet de măsuri punitive la adresa Kremlinului, în vreme ce oficiali europeni de rang înalt, în frunte cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, au ajuns deja la Kiev într-o călătorie menită să reafirme sprijinul pentru Ucraina.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO

Președintele Germaniei este îngrijorat de impactul rețelelor sociale asupra democrației: Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale, fapt ce schimbă profund democrația noastră

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer

Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră

Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus

România, inima șahului european: Țara noastră găzduiește în premieră Campionatul European Individual de Șah

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Marcel Ciolacu subliniază că ”viitorul se construiește prin colaborare, dialog și respect reciproc”: Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să construim punți, nu ziduri

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță: Proiecte americane de 15 miliarde de dolari implementate în România în parteneriat cu SUA. Continuăm proiectele începute în primul mandat al președintelui Donald Trump
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
”România trebuie să rămână sub umbrela europeană, nu sub cizma rusească”, subliniază eurodeputatul Gheorghe Falcă
- NATO1 week ago
Giorgia Meloni propune extinderea articolului 5 din Tratatul NATO la Ucraina, fără aderarea oficială a Kievului la Alianță
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Undă verde pentru “Europa Apărării”: Liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia