Statele Unite și Uniunea Europeană au decis vineri să lanseze la începutul anului viitor dialogul privind securitatea și apărarea, încercând să pună capăt astfel unor speculații privind urmărirea conceptului de autonomie strategică europeană în detrimentul NATO și a relației de securitate cu SUA. Decizia care stabilește că prima astfel de reuniune va avea loc la începutul lui 2022 a fost anunțată printr-o declarație comună a șefilor diplomațiilor SUA și UE în urma consultărilor care au avut loc la Washington între oficiali americani și europeni, unde cele două părți au organizat a doua reuniune a dialogului strategic privind China, precum și prima rundă de consultări la nivel înalt privind regiunea Indo-Pacifică.

Textul, publicat atât de Departamentul de Stat, cât și de Serviciul European de Acțiune Externă, debutează cu reafirmarea de către secretarul de stat Antony Blinken și Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell a parteneriatului durabil și a angajamentelor comune ale “Statelor Unite și ale UE în ceea ce privește securitatea transatlantică și confruntarea cu provocările comune în materie de securitate, în conformitate cu profunzimea legăturii noastre, valorile comune și interesele comune.

Astfel, ambii au salutat aprobarea de către Comitetul director al Agenției Europene de Apărare a unui mandat de negociere pentru un acord administrativ cu Statele Unite și își exprimă angajamentul comun de a încerca să încheie negocierile în curând.

“Astfel cum s-a prevăzut în declarația comună a reuniunii la nivel înalt SUA-UE din iunie 2021, acestea anunță lansarea unui dialog SUA-UE privind securitatea și apărarea cu ocazia vizitei la Washington a Secretarului General al Serviciului European de Acțiune Externă, Stefano Sannino, și a Directorului General al Statului Major al UE, viceamiralul Hervé Bléjean”, se arată în textul comun.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici, președintele Joe Biden și președinții Ursula von der Leyen și Charles Michel și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

În declarația comună, Blinken și Borrell “recunosc importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile care să contribuie la securitatea globală și transatlantică și reamintesc necesitatea de a dezvolta capacități coerente, complementare și interoperabile” și “sprijină implicarea cât mai deplină a Statelor Unite în inițiativele de apărare ale UE”.

Forma și fondul acestor aserțiuni urmează și traseul declarației reconcilierii pe care președinții SUA și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron, au adoptat-o în luna octombrie la Roma pentru a pune capăt crizei provocate de anunțarea alianței de securitate AUKUS în Pacific și de anularea unui afaceri cu submarine între Australia și Franța. Declarația subliniază că “pe măsură ce Franța va prelua președinția Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2022, aceasta va informa îndeaproape Statele Unite cu privire la prioritățile sale”, în timp ce “Statele Unite recunosc importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară NATO”.

Potrivit declarației UE-SUA, prima reuniune a dialogului, care va avea ca obiectiv continuarea unei cooperări mai strânse în domeniile securității și apărării, va avea loc la începutul anului 2022, cu participarea Departamentelor de Stat și de Apărare ale SUA și a Serviciului European de Acțiune Externă, precum și a Comisiei Europene și a Agenției Europene de Apărare, după caz.

De altfel, 2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

În acest context, Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul de stat Blinken și-au reafirmat “sprijinul neabătut pentru o cooperare robustă între NATO și UE, precum și pentru angajamentele subliniate și principiile consacrate în declarațiile comune din 2016 și 2018”.

“Aceștia se angajează să continue să lucreze în comun pentru a ridica nivelul de ambiție al cooperării NATO-UE, pentru a consolida în continuare acest parteneriat strategic-cheie care se consolidează reciproc”, conchide sursa citată.

Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat vineri, cu ocazia vizitei în Dubai a preşedintelui francez Emmanuel Macron, un acord de achiziţie a 80 de avioane de luptă Rafale, construite de grupul francez Dassault Aviation, în valoare de peste 17 miliarde de euro, a informat Palatul Elysée, transmite AFP, potrivit Digi24.

Președintele Emmanuel Macron și prințul moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed Bin Zayed Al Nahyan, au semnat contractul în Dubai în timpul unei vizite punctuale a președintelui francez, încheind astfel 13 ani de negocieri inițiate de fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, scrie Politico.eu.

„Pe lângă prezenţa a trei baze militare franceze pe teritoriul Emiratelor, această încredere reciprocă se traduce prin achiziţia a 80 de avioane Rafale, a 12 elicoptere Caracal şi a unor elemente asociate. Este vorba despre o realizare majoră a parteneriatului strategic între cele două ţări”, a subliniat preşedinţia franceză.

„Pentru a dezvolta tehnologiile de mâine, pentru a sprijini antreprenorii noștri vizionari: împreună cu Emiratele Arabe Unite, semnăm un parteneriat de investiții majore. Acționăm împreună pentru securitatea noastră”, a scris Emmanuel Macron, pe Twitter.

Pour développer les technologies de demain, soutenir nos entrepreneurs visionnaires, faire un bond dans le spatial : avec les Émirats arabes unis, nous actons un partenariat d’investissement majeur avec de nombreux acteurs des deux côtés. pic.twitter.com/gENWei2hNG

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 3, 2021

Potrivit acordului, avioanele vor începe să fie livrate în 2027 la standardul F4, un program în dezvoltare de aproape 2 miliarde de euro, livrabil în 2024 şi prezentat ca un „salt tehnologic, industrial şi strategic”.

Comanda vizează să înlocuiască cele 60 de aparate Mirage 2000-9 achiziţionate de Emirate în 1998.

„Acesta este un contract istoric cu Emiratele Arabe Unite, un parteneriat strategic care este mai puternic ca niciodată”, a scris pe Twitter ministrul francez al Apărării, Florence Parly, adăugând că este “mândră să vadă excelența industrială franceză în top”.

80 Rafale. Signature d’un contrat historique avec les Émirats arabes unis. Un partenariat stratégique plus solide que jamais. Fière de voir l’excellence industrielle française au sommet.

— Florence Parly (@florence_parly) December 3, 2021

Reacții au venit și din partea ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire: „În Emiratele Arabe Unite alături de Emmanuel Macron, prințul moștenitor al Abu Dhabi, Jean-Yves Le Drian și Roselyne Bachelot pentru a consolida cooperarea economică și financiară între cele două țări„ a scris acesta, pe Facebook.

Emiratele au fost al cincilea cel mai important client al industriei de apărare franceze în deceniul 2011-2020, cu comenzi de 4,7 miliarde de euro, conform raportului parlamentar cu privire la exporturile de armament ale Franţei. Comanda este cea mai importantă obţinută pe plan extern pentru acest avion de vânătoare intrat în serviciu în 2014.

Cu toate acestea, acordul ar putea fi văzut ca un „semnal de nerăbdare” în condițiile în care Congresul SUA ezită să aprobe un acord privind F-35, pe fondul preocupărilor legate de relația Emiratelor Arabe Unite cu China, informează Reuters.

Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Canada au impus sancțiuni împotriva Belarusului, acuzându-l pe Alexander Lukașenko de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și de instrumentalizarea migranților.

”Ne menținem angajamentul de a sprijini aspirațiile democratice ale poporului din Belarus și rămânem uniți pentru a impune costuri regimului – și celor care îl sprijină – pentru eforturile sale de a reduce la tăcere vocile societății civile independente, ale mass-mediei și ale tuturor belarușilor care încearcă să spună adevărul despre ceea ce se întâmplă în țara lor. Cerem din nou ca regimul lui Lukașenko să înceteze imediat și complet orchestrarea migrației ilegale. Cei care, în Belarus sau în țări terțe, facilitează trecerea ilegală a frontierelor externe ale UE ar trebui să știe că acest lucru are un cost substanțial. Solicităm regimului să elibereze necondiționat și fără întârziere cei aproape 900 de prizonieri politic, să pună capăt campaniei sale de represiune, să pună în aplicare recomandările misiunii de experți independenți din cadrul Mecanismului Moscova al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și să ia măsuri semnificative pentru a răspunde preocupărilor exprimate în cadrul Mecanismului Viena al OSCE. Regimul ar trebui să inițieze rapid un dialog politic cuprinzător și autentic cu reprezentanții opoziției democratice și ai societății civile, facilitat de OSCE, care să conducă la noi alegeri prezidențiale libere și corecte, sub observație internațională”, este precizat în declarația comună.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, măsurile restrictive impuse de UE vizează un număr de 17 persoane și 11 entități.

Decizia vizează membri importanți ai sectorului judiciar, inclusiv ai Curții Supreme și ai Comitetului de Control al Statului, precum și ai canalelor de propagandă, care contribuie la continuarea represiunii împotriva societății civile, a opoziției democratice, a organelor de presă independente și a jurnaliștilor.

Decizia vizează, de asemenea, funcționari politici de rang înalt ai regimului Lukașenko, precum și companii (cum ar fi Belavia Airlines), operatori de turism și hoteluri care au contribuit la incitarea și organizarea traversărilor ilegale ale frontierei prin Belarus către UE, participând astfel la instrumentalizarea migrației în scopuri politice.

Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 183 de persoane și 26 entități. Cei desemnați fac obiectul înghețării activelor, iar cetățenilor și întreprinderilor din UE li se interzice să le pună fonduri la dispoziție. În plus, persoanelor fizice li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

”Uniunea Europeană nu va tolera instrumentalizarea orchestrată și motivată politic a ființelor umane de către regimul Lukașenko. Această strategie cinică de exploatare a persoanelor vulnerabile este o încercare abominabilă de a devia atenția de la nerespectarea continuă de către regim a dreptului internațional, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului în Belarus. UE este unită în fața acestei provocări și utilizează toate instrumentele de care dispune pentru a respinge încercările de declanșare a unei crize la frontierele UE. Uniunea Europeană continuă să fie solidară cu populația din Belarus. Cea de a cincea rundă de sancțiuni constituie încă un exemplu al hotărârii noastre de a acționa atunci când sunt încălcate drepturile omului”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Din octombrie 2020, UE și-a extins treptat măsurile restrictive având în vedere situația din Belarus.

La 21 și 22 octombrie 2021, Consiliul European a adoptat concluzii în care a declarat că nu va accepta nicio încercare a unor țări terțe de a instrumentaliza migranții în scopuri politice, a condamnat toate atacurile hibride la frontierele UE și a afirmat că va răspunde în consecință. Concluziile au subliniat că UE va continua să contracareze atacul hibrid aflat în derulare lansat de regimul din Belarus, inclusiv prin adoptarea de urgență a unor măsuri restrictive suplimentare împotriva persoanelor și a entităților juridice, în concordanță cu abordarea sa graduală.

La 15 noiembrie 2021, Consiliul a modificat criteriile de desemnare, pentru a permite aplicarea de măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor și entităților care organizează sau contribuie la activități desfășurate de regimul Lukașenko prin care se facilitează traversarea ilegală a frontierelor externe ale UE.