Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.

În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.

Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.

A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).

Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.

Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.

Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, au avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P), în cadrul discuțiilor fiind prezentate principalele măsuri fiscal-bugetare adoptate de Guvern prin „Pachetul 1″, precum și măsurile aflate în pregătire, care vizează eficientizarea activității companiilor de stat și o gestionare mai riguroasă a resurselor publice.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, întâlnirea a fost una de lucru, parte a dialogului constant dintre autoritățile române și agențiile de rating.

Discuțiile au vizat principalele măsuri fiscal-bugetare adoptate de Guvern prin „Pachetul 1”, care are drept scop reducerea deficitului bugetar pe două direcții majore: creșterea veniturilor și plafonarea cheltuielilor publice.

Acest prim pachet urmărește consolidarea structurii fiscale, oferind stabilitate și predictibilitate atât piețelor financiare, cât și partenerilor instituționali.

De asemenea, s-a discutat despre măsurile aflate în pregătire, care vizează eficientizarea activității companiilor de stat și o gestionare mai riguroasă a resurselor publice, cu scopul de a crește transparența și de a reduce cheltuielile. 

Premierul Ilie Bolojan a prezentat reprezentanților S&P o imagine clară și actualizată asupra evoluției finanțelor publice și a cadrului economic pe termen scurt și mediu.

“Guvernul României va continua procesul de consolidare fiscală graduală și va menține un dialog deschis cu partenerii instituționali și agențiile de rating”, conchide sursa citată.

Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025. la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.

Comisia Europeană și-a arătat sprijinul pentru măsurile drastice anunțate de noul guvern de la București condus de Ilie Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar și a evita un conflict cu Bruxelles-ul care, în ultimă instanță, ar putea conduce la suspendarea finanțărilor europene alocate României.

În urma unei reuniuni a miniștrilor economiei și finanțelor din UE, comisarul european Valdis Dombrovskis a declarat că măsurile luate de București reprezintă „un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu condiția ca toate măsurile să fie rapid legiferate și puse în aplicare”.

Reunit în formatul ECOFIN, Consiliul Uniunii Europene a decis săptămâna trecută revizuirea traiectoriei corective a cheltuielilor nete ale României în cadrul procedurii de deficit excesiv, constatând că autoritățile române nu au întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, în ciuda angajamentelor asumate din 2020.

România trebuie să prezinte până la 15 octombrie 2025 măsuri concrete pentru reducerea deficitului și să limiteze ritmul nominal de creștere a cheltuielilor nete la 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030, cu obiectivul de a încheia procedura până cel târziu în anul 2030.

România este clasată, în raportul „Tabloul de bord european al inovării 2025”, drept stat inovator emergent, cu un indice de inovare care reprezintă 37,7% din media Uniunii Europene, ceea ce plasează țara pe ultimul loc (27 din 27) între statele membre. Deși performanțele României rămân scăzute, raportul subliniază o creștere de 8,2 puncte procentuale față de 2018 și de 2,7 puncte procentuale față de 2024, ceea ce indică o tendință pozitivă.

Printre cele mai bune rezultate, România se remarcă prin:

• Accesul la internet de mare viteză, unde ocupă locul 6 în UE
• Productivitatea CO₂ la nivel de producție, situată pe locul 9
• Exporturile de produse medii și înalt tehnologizate, clasate pe locul 8 în UE

Aceste performanțe reflectă investiții în infrastructură digitală și o contribuție tot mai mare a industriei autohtone la comerțul internațional de tehnologie.

Provocări structurale și slăbiciuni persistente

România se află pe ultimul loc la:

• Proporția populației cu educație terțiară (fără progres față de 2018)
• Inovațiile în procese de afaceri în rândul IMM-urilor
• Colaborările între IMM-uri inovatoare

În plus, țara are o performanță foarte scăzută în atragerea de capital de risc (doar 12,6% din media UE) și cheltuie puțin în sectorul privat pentru cercetare și dezvoltare.

Investiții slabe, dar interes crescând pentru digitalizare

Investițiile în inovație sunt limitate, atât la nivel public, cât și privat. Cheltuielile cu cercetarea în sectorul public sunt cele mai scăzute din UE, iar sprijinul guvernamental pentru cercetare și dezvoltare în afaceri se află la doar 12,3% din media UE. Totuși, investițiile în cloud computing au crescut spectaculos (+91,1 puncte procentuale din 2018), un semn al adaptării la nevoile digitalizării.

Dinamici pozitive în învățarea pe tot parcursul vieții și publicații științifice

România a înregistrat o creștere semnificativă a participării la programe de învățare continuă (+38,5 puncte procentuale din 2018), iar publicațiile științifice în top 10% cele mai citate din lume au crescut cu aproape 39 de puncte, reflectând o creștere în calitatea cercetării academice.

Astfel, raportul arată că România are potențial de transformare, dar ecosistemul de inovare este fragmentat și insuficient susținut, în special din cauza finanțării reduse, a unei culturi slabe a colaborării în mediul de afaceri și a unei capacități administrative limitate.

România trebuie să accelereze investițiile, să reducă decalajele educaționale și să creeze un mediu mai prietenos pentru inovație, dacă dorește să devină un lider regional în producția sustenabilă și economia bazată pe cunoaștere. În lipsa unor măsuri structurale urgente, riscă să rămână pe o poziție marginală în clasamentele europene ale inovării.