Fondul Monetar Internațional propune României un pachet de reforme fiscale menite să mobilizeze veniturile, să îmbunătățească în același timp stimulentele pentru muncă, să elimine lacunele pentru planificarea fiscală abuzivă, menținând țara atractivă pentru investițiile de capital.
Instituția financiară internațională subliniază într-un comunicat că ”recomandările principale transferă povara fiscală de la impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile la asigurările sociale) la impozitele pe consum și, într-o mai mică măsură, pe capital”.
Recomandările detaliate, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, arată FMI:
- Impozitarea muncii
FMI recomandă trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15 % și 25 %, cea din urmă fiind aplicabilă la percentila a 90-a a veniturilor.
”Pentru a reduce ponderea impozitului pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată. În cazul în care spațiul fiscal permite acest lucru, ar trebui să se abordeze problema presiunii fiscale asupra muncii la nivelul veniturilor mici prin acordarea de alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă. Contribuțiile la sistemul de pensii fie nu ar trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate”, sugerează Fondul Monetar Internațional.
- Impozitarea veniturilor din capital și a proprietății
Impozitele pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorate de la 8 % în prezent la 10 %, cât este rata impozitului pe veniturile din dobânzi, recomandă FMI.
”Acest lucru ar crește veniturile, ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal și ar îmbunătăți progresivitatea”, este subliniat în comunicat.
Principalele recomandări privind impozitul pe proprietate avansate de Fondul Monetar Internațional sunt:
- fuzionarea impozitului pe terenuri și pe clădiri într-un singur impozit
- reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile sub alte forme
”Impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50 % pentru investițiile eligibile, plafonat la 10 % din impozitul pe profit datorat. Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat sub forma unui credit fiscal rambursabil. În sfârșit, pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul actual de 500 000 de euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88 500 de euro)”, continuă instituția financiară internațională.
- Impozitul pe consum
Pentru a crește veniturile și a crea spațiu fiscal pentru reducerea ratei contribuției la asistența medicală, ”cotele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum”, consideră FMI.
Fondul Monetar Internațional propune majorarea cotei standard de TVA de la 19 % la cel puțin 20 % în 2025 și ulterior la 21 % – aproape de media UE-27 de 22 %.
”Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar rata accizelor pentru vinuri și vinuri spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale). Accizele ajustate în funcție de inflație pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat către nivelurile lor optime. Taxarea suplimentară a carbonului ar trebui să fie însoțită de programe, cum ar fi transferul de numerar direcționat, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul asupra prețurilor la energie”, mai spune FMI.
Recomandările Fondului Monetar Internațional apar în contextul eforturilor autorităților din România de a identifica măsurile fiscal-bugetare necesare pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, consemnat de Comisia Europeană în Pachetul de primăvară al Semestrului European.
Lispa unei corecții care să aducă deficitul la 7% din PIB, cu obiectivul de a ajunge la 3% din PIB în 2031, angajament asumat de țara noastră în planul fiscal-bugetar pe șapte ani, prezentat Comisiei Europene, ar putea atrage suspendarea fondurilor europene.
