Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan: ”Noi, pro-europenii, va trebui să lucrăm împreună, mai strâns și mai puternic decât până acum, pentru a apăra Europa de eurosceptici.” (partea I)

Published

on

Siegfried Muresan_soloÎn săptămâna plenară 14 – 17 iulie, dedicată alegerii lui Jean-Claude Juncker la Președinția Comisiei Europene, Calea Europeană a discutat cu europarlamentarii români despre principalele provocări ale noului mandat în Parlamentul European. Astăzi vă prezentăm prima parte a celui de-al doilea interviu realizat în exclusivitate de redactorul nostru, Andra Avram, cu eurodeputatul român, membru al grupului Partidului Popular European (PPE) și vicepreședinte al Comisiei pentru Buget, Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan, despre prezența euroscepticilor în PE: „Euroscepticii ne vor obliga pe noi să spunem oamenilor de ce Uniunea Europeană este bună”

Andra Avram (A.A.): Problema euroscepticilor este o problemă intens dezbătută în ultima perioadă, în special după alegerile din 25 mai. Ținând cont de faptul că acestea sunt primele alegeri organizate după noul tratat, cel de la Lisabona, prin intermediul căruia se dorește o apropiere a Uniunii Europene de cetățean, cum interpretați dumneavoastră prezența lor în Parlamentul European?

Siegfried Mureșan (S.M.): Grupul euroscepticilor acum, după alegerile din 2014, este un pic mai mare decât a fost înainte de aceste alegeri, însă, în același timp, este mai mic decât noi, pro-europenii, ne-am fi așteptat, decât ne-am fi temut. Însă, de ce este mai mare? Fiindcă este clar că acești parlamentari, în parte eurosceptici, în parte naționaliști, unii chiar extremiști – de extremă stânga sau de extremă dreapta – dau o voce unor îngrijorări ale oamenilor, ale populației. Ei, practic, pun întrebări pe care și oamenii și le pun, întrebări legitime, întrebări, în parte, corecte. Din păcate, răspunsul pe care ei îl dau nu este un răspuns corect, nu este un răspuns care să includă întotdeauna realitatea din societate. Este, de multe ori, un răspuns abstract, teoretic, unilateral, care nu ține cont de constrângeri, de corelații între diferite fenomene și, practic, de realitatea din teren. De aceea, părerea mea este următoarea: unu la mână, faptul că ei au crescut ca număr ne va obliga pe noi, partidele tradiționale, pro-europene, care credem că Uniunea Europeană este în continuare răspunsul la multe dintre îngrijorările și provocările cu care ne confruntăm, să lucrăm împreună. Iar acesta este unul dintre lucrurile care este fundamental diferit în Parlamentul European după alegerile din 2014. Noi, Partidul Popular European, cel mai mare grup, cel care, de bine, de rău, am câștigat aceste alegeri, vom colabora mult mai strâns cu celelalte forțe pro-europene: cu social-democrații, cu liberalii, chiar și cu verzii, pentru a apăra Europa tocmai de acești populiști extremiști și naționaliști. Iar acest lucru s-a văzut și astăzi (n.red. – 15 iulie) în plenul Parlamentului, când l-am votat pe viitorul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Acesta a obținut 422 de voturi. Noi, Partidul Popular European, avem 220 de europarlamentari, după ce Norica Nicolai a trecut la ALDE. Socialiștii au în jur de 191, adunat 411 voturi. Juncker a obținut 422. Țineți cont că, de la socialiști, unii nu l-au votat pe Juncker, laburiștii britanici și alții. În aceste condiții, este clar că dintre cele 422 de voturi, au venit voturi de la liberali, de la verzi, iar Jean-Claude Juncker a spus, după alegeri, că vrea o coaliție mai largă, pentru că Europa este asediată din toate părțile de populiști, dar și de felurite provocări: iată situația din vecinătatea estică, problemele economice pe care trebuie să le depășim, migrația din Nordul Africii etc. Juncker spune, este nevoie de o colaborare puternică în Parlamentul European, între forțele pro-europene, popularii, socialiștii, liberalii și verzii, fiind cei care l-au și susținut, în principal, pentru a deveni Președintele Comisiei. Sigur, acesta va trebui să poarte puternic amprenta grupului care a câștigat alegerile la nivel european, PPE, dar și noi știm că va trebui să facem concesii, iar programul lui Juncker include și elemente ale altor familii politice – și este bine că este așa. Nu sunt foarte îngrijorat de prezența euroscepticilor, și iată ce s-a întâmplat la votul asupra lui Jean-Claude Juncker, când acesta a vorbit despre moneda comună, euro, pe care o folosesc deja cetățeni din 18 state, o vom folosi și noi în România în câțiva ani, despre beneficiile acesteia, despre faptul că este o sursă de oportunități, ea nu divide, ci trebuie să unească, să întărească Europa etc., 80% din plenul Parlamentului l-au susținut, l-au aplaudat. Scepticii au fost vocali, gălăgioși, împotrivă, însă au fost 10%; noi am fost 80%. De aceea, vor face zgomot, îi vom auzi, atâția cât sunt, 10%, însă, instituțional, vor avea impact zero asupra politicilor noastre, în următorii cinci ani. Noi, europenii, va trebui să lucrăm altfel decât am lucrat până acum, împreună, mai puternic, tocmai pentru a apăra Europa de aceștia. Impactul lor media va fi mare, însă asta ne va determina și ne va obliga și pe noi să le explicăm oamenilor care sunt avantajele Uniunii Europene – ceea ce este foarte bine, oamenii au dreptul să știe, nici noi nu trebuie să ne complacem în a păstra dezbaterea la un nivel superficial, ci ne va obliga să mergem către oameni și să explicăm de ce Uniunea Europeană este bună și cum poate fi ea perfecționată. Nici eu nu cred că UE este perfectă, și eu cred că multe lucruri pot fi făcute mai bine, cum ar fi reducerea birocrației, dar cred, totodată, că este răspunsul la multe dintre problemele pe care le avem. Cred, deci, că euroscepticii ne vor obliga pe noi să spunem de ce Europa este bună, să le explicăm oamenilor, să comunicăm mai mult, ceea ce este bine – iar Jean-Claude Juncker este omul potrivit pentru a purta acest drapel în următorii cinci ani, ca președinte al Comisiei Europene.

Democratizarea UE: „Oamenii trebuie să știe ce facem noi aici, în Parlament”

A.A.: Vorbeam despre Tratatul de la Lisabona, și de faptul că alegerile au fost organizate în conformitate cu acesta. Priviți acest lucru ca fiind un pas înspre democratizarea Uniunii Europene, înspre aducerea instituțiilor acesteia mai aproape de cetățean?

muresan_junckerS.M.: Da, categoric. Categoric, oamenii trebuie să știe ce facem noi, în Parlament. Pe mine m-a bucurat, de exemplu, faptul că în plenul dezbaterii, care a durat mai mult de 2 ore, tribunele cu vizitatori au fost pline pe toată durata dezbaterii. Acesta a fost un lucru bun. A fost la fel și la ședința de constituire a Parlamentsului, acum două săptămâni, când l-am ales pe Președintele PE. Eu vreau ca oamenii să vină aici, să vadă cu ce ne ocupăm, să ne spună ce părere au și, în special, mie, ca parlamentar, să-mi spună ce pot face mai bine, să mă critice dacă simt că pot face ceva mai bine. Mă bucur că oamenii vin înspre noi, dar este totodată și obligația noastră să mergem spre ei: eu, ca parlamentar, ca ales, am obligația să merg și să le explic oamenilor ce fac. Da, sunt pentru mai multă transparență. Iar, legat de democrație – iată, exemplul alegerii lui Juncker la Președinția Comisiei Europene, tratatul spune așa: Consiliul European, reuniunea șefilor de state și de guverne, desemnează un candidat în lumina rezultatului alegerilor, candidat pe care, după aceea, Parlamentul îl va alege. Aceasta este o procedură nouă, care dă Parlamentului mai multe drepturi decât a avut până acum. Parlamentul a fost tentat să-și maximizeze rolul, iar șefii de state și de guverne, în Consiliul European, au dorit să-și conserve rolul: ei au decis, în trecut, Președintele Comisiei. A fost greu de conceput că nu va mai fi așa acum. Or, adevărul este undeva la mijloc: nici Parlamentul nu decide de unul singur, nici Consiliul nu o mai poate face, cum a făcut-o până acum. Aceste două instituții trebuie, practic, să se pună de acord, pentru că au, fiecare, un rol egal în desemnarea și alegerea Președintelui Comisiei. Ce a însemnat desemnarea lui Juncker în lumina rezultatului alegerilor? Faptul că acestea au fost câștigate de Partidul Popular European, iar noi, PPE, am avut un candidat, pe Jean-Claude Juncker, pe care l-am prezentat dinainte de aceste alegeri. Și eu am mers la oameni, în campanie, și le-am spus că Juncker va fi candidatul nostru. Consiliul l-a desemnat pe Juncker, noi, în Parlament, l-am ales, evident, cu sprijinul celorlalte formațiuni politice. În concluzie, da, a fost mai multă democrație, în acest sens, însă este doar un prim pas. Pe termen lung, se poate face mai mult. Jean-Claude Juncker a fost, de-a lungul campaniei electorale, în multe țări europene, nu a reușit să meargă în toate. Numele său, însă, nu a fost pe niciun buletin de vot, în niciun stat european – pentru aceasta, prim-ministrul britanic l-a contestat. Eu i-am răspuns lui David Cameron: din 650 de circumscripții electorale din Marea Britanie, numele lui David Cameron, la alegerile parlamentare naționale, a fost pe buletinul de vot într-o singură circumscripție. În celelalte 649, oamenii nu au votat „David Cameron”. Dar sigur știau cu toții că, dacă votează cu Partidul Conservator, Cameron va fi viitorul prim-ministru. Revenind la cazul UE, Juncker este cunoscut doar într-o serie de state europene, în principal în statele din zona euro, fiindcă el a fost președintele Grupului Euro, care este reuniunea miniștrilor de finanțe din zona Euro. În aceste state, este foarte cunoscut: a luat decizii importante pentru aceste state, a vizitat aceste țări, a fost prezent mediatic. În statele din afara zonei euro, nu este atât de cunoscut, nici el nu le cunoaște foarte bine, în special în ceea ce privește clasa politică. Eu, se întâmplă să fi avut șansa să lucrez cu el, în calitate de consilier principal pe afaceri economice al PPE, tocmai fiindcă el a prezidat reuniunea miniștrilor de finanțe din zona Euro. Domnia sa nu a lucrat cu mulți oameni politici din România, de aceea este, printre altele, și un apel pe care îl fac înspre europarlamentarii din România, și înspre alți oameni politici, înspre Guvern, înspre miniștrii, de a căuta contactul cu noul Președinte al Comisiei Europene, pentru a-i prezenta realități, proiecte, idei, și pentru a se prezenta ei înșiși. Este important pentru Președintele Comisiei Europene să cunoască clasa politică, și cât mai bine, din orice stat. O cunoaște din multe state, o va face, sunt convins, și cu România – nu este sub nicio formă o critică la adresa lui Juncker. Revenind la capitolul democrație și transparență – în alte state, Germania, spre exemplu, oamenii au știut că, dacă votează cu partidul lui Angela Merkel, cu Uniunea Creștin-Democrată, Jean-Claude Juncker va fi președintele Comisiei Europene, și poate asta a contat, a influențat decizia de vot. La fel cum, poate, unii oameni care au votat cu Partidul Social-Democrat din Germania, au fost influențați de faptul că Schulz a fost candidatul. În alte state, poate că această influență a fost mai mică, Juncker nefiind cunoscut, poate și partidele sau guvernele nevrând sau chiar nefiind atrase de asocierea cu acesta, poate și pentru faptul că nu se regăseau complet în agenda programului său. Practic, am făcut acest pas, am făcut campanie electorală pentru Juncker, l-am prezentat drept candidatul nostru, candidatul PPE-ului, cu toate că numele său nu a fost pe buletinul de vot. Sigur, o alegere directă a Președintelui Comisiei Europene de către oameni pare o utopie acum, este poate o viziune pe termen lung, greu de îndeplinit acum. Însă, poate la următoarele alegeri, să avem liste transeuropene, astfel încât măcar o parte a membrilor Parlamentului European să fie aleși la nivel european: 10, 20, 30 – să existe o listă a Partidului Popular European care să fie supusă la vot în toate statele membre. Atât noi, cât și socialiștii europeni, liberalii europeni, cu toții să venim cu câte o listă, astfel încât oamenii să voteze acea listă în paralel, în plus față de europarlamentarii naționali. Acestea sunt încă discuții, vom vedea – însă acesta a fost clar un pas înspre democrație, cred că este loc de și mai multă.

Implicarea Uniunii Europene în procesul de luare a deciziilor: „Uniunea Europeană trebuie să se implice doar în acele domenii în care poate aduce un plus de valoare”

A.A.: În corelație cu procesul democratizării Uniunii Europene – sunt încă anumite sectoare în interiorul statelor, în care Uniunea Europeană nu are acces la nivelul politicilor. Spre exemplu, domeniul politicilor de sănătate, cel al educației, cel al taxelor și impozitelor – toate acestea sunt preocupări principale în viața cetățeanului european, conform celui mai recent Eurobarometru, în timp ce probleme precum criminalitatea, infracționalitatea, terorismul sau siguranța frontierelor sunt preocupări des menționate de liderii politici în programele acestora. Considerați că aceste domenii, ce reprezintă la momentul actual un interes major pentru cetățeanul european, sunt domenii în care Uniunea Europeană ar trebui să aibă acces și putere de decizie și de intervenție, la nivelul politicilor?

S.M.: Sigur, faptul că acestea sunt preocupări ale cetățenilor nu înseamnă automat că Uniunea Europeană trebuie să se implice. Eu cred că Uniunea Europeană trebuie să se implice acolo unde aduce valoare adăugată, acolo unde poate rezolva problemele mai bine decât o pot face statele sau decât se poate face la nivel regional. Cred, categoric, în principiul subsidiarității: decizia să fie luată cât mai aproape de cetățean. Eu am bătut țara, în lung și în lat de-a lungul campaniei electorale, m-am întâlnit cu oameni, iar acest lucru m-a ajutat foarte mult, fiindcă am aflat care sunt problemele lor. Însă, de cele mai multe ori, tot de la ei am auzit și soluțiile, pentru că acolo, la nivel local, la nivel de comună, oamenii își cunosc cel mai bine problemele, mai bine decât le cunosc oamenii politici de la Bruxelles. De multe ori, au nevoie doar de un ajutor pentru a-și putea rezolva problemele. Astfel, eu vreau ca deciziile să fie luate cât mai aproape de oameni, la nivel local dacă se poate, la nivel regional, la nivel național, și vreau ca Uniunea Europeană să intervină doar acolo unde dovedește că o poate face mai bine. Dacă oamenii așteaptă ca anumite lucruri să fie rezolvate, nu înseamnă automat și că Uniunea Europeană o poate face mai bine. Legat de migrație, criminalitate, etc., și preocuparea în mică măsură a oamenilor față de acestea – asta înseamnă că oamenii se simt în siguranță în Europa, iar acesta este un lucru bun. Mai mult, este un bun în sine pe care îl avem, dar pe care trebuie să îl prețuim, și asta nu înseamnă că nu trebuie în continuare să facem o politică de afaceri interne, de securitate, serioasă și riguroasă, tocmai pentru a păstra acest bun pe care îl avem. Mie în campanie mi s-a părut că principala grijă a oamenilor sunt locurile de muncă, bune, stabile. Cei care nu au vor un loc de muncă, cei care-l au deja vor să fie siguri că-l vor avea și mâine. Acum, aceasta este principala grijă a oamenilor fiindcă am trecut printr-o perioadă economică dificilă, fiindcă șomajul este mare. Dacă șomajul ar fi mic, probabil că locurile de muncă nu vor mai fi prima îngrijorare a oamenilor. Faptul că terorismul sau criminalitatea sunt printre ultimele îngrijorări ale oamenilor, asta îmi spune mie, ca europarlamentar, că politicile noastre sunt de succes, dar asta nu înseamnă că trebuie să începem să neglijăm aceste domenii. În continuare, ele trebuie să reprezinte o preocupare, pentru ca nivelul de siguranță să rămână ridicat. Astfel, Uniunea Europeană trebuie să se implice doar în acele domenii în care poate aduce un plus de valoare; eu nu vreau o Uniune Europeană care să se implice peste tot, care să-mi dicteze ce să mănânc la prânz sau ce să mănânc seara.

A.A.: Pe de altă parte, putem vorbi și despre faptul că doar anumite state ale Uniunii Europene sunt influențate într-o mai mare măsură de aceste politici decât altele. Și mă refer aici la zone care reprezintă granița Uniunii Europene, spre exemplu Malta, Italia, Grecia, cele care se confruntă cel mai des cu problema aceasta…

S.M.: Da, așa este, e clar că migrația e o problemă europeană, și nu doar o problemă națională, doar a acelor state. Este nevoie de solidaritate, de ajutor, de soluții europene care, în mare parte, există deja. La fel cum și îngrijorările noastre din România sunt altele decât cele din alte state, eventual. Iată, în zona euro, spre exemplu, una dintre principalele îngrijorări ale oamenilor a fost stabilitatea monedei unice. În România, stabilitatea euro nu este una dintre principalele îngrijorări ale noastre, și nu este ceea ce așteptăm, în primul rând, în relația cu Uniunea Europeană. Așteptăm, poate, ca Uniunea Europeană să fie un partener al nostru în a ne asigura că statul de drept și justiția funcționează, că oamenii politici nu sunt iresponsabili când gestionează instituțiile statului și banul public. Practic, noi avem clar niște îngrijorări specifice pe care poate că le au și alte țări, însă cu siguranță că nu le au toate. Și asta voi încerca și eu, ca europarlamentar: să aduc pe agenda europeană și în dialogul meu cu Comisia Europeană, în următorii ani – ca Uniunea Europeană să continue să răspundă atât marilor provocări, cât și îngrijorărilor specifice pe care le avem în unele.

*Sfârșitul primei părți. Mâine, 29 iulie 2014, Calea Europeana va publica cea de-a doua parte a interviului cu eurodeputatul român Siegfried Mureșan. 

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: PREMIERĂ pentru România. Europarlamentarul Sigfried Mureșan a fost numit purtătorul de cuvânt al PPE, cea mai influentă familie politică din UE | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din PPE: Pentru PNL este o onoare să lupte alături de președintele Klaus Iohannis, singura garanție că România va intra în normalitate

Published

on

© PNL/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE al Parlamentului European, a discutat cu membrii PNL Diaspora despre decizia lor de a părăsi România, dar și despre posibilitatea de a se reîntoarce în țară. Totodată, Rareș Bogdan le-a amintit acestora că PNL luptă pentru ,,a scoate țara la liman”, acest lucru fiind nu doar o datorie, ci și o onoare prin alăturarea la eforturile depuse de președintele Klaus Iohannis, se arată într-un mesaj pe Facebook.

Reuniunea de la Bruxelles a fost organizată împreună eurodeputații liberali români.

 

,,Alături de membri ai PNL Diaspora – români patrioți din Canada, Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Cipru, Luxemburg, Grecia, Irlanda, Italia, Moldova, Olanda, Austria, Spania și Turcia. Am organizat întâlnirea la Bruxelles împreună cu colegii europarlamentari PNL din Delegația României în Grupul PPE. Și am avut ce povesti!! Despre plecare și reîntoarcerea acasă, despre obligația de a guverna România în ciuda piedicilor, a glumițelor de clasa a II-a, a tentativelor de dinamitare a PNL”, scrie Rareș Bogdan.

Liderul delegației române din PPE a subliniat faptul că ,,trebuie să ne scoatem țara la liman”, pentru că nu este ,, doar o datorie, ci și o onoare de a lupta pentru ea alături de președintele Klaus Iohannis, singura garanție că România va intra în normalitate”.

Eurodeputatul român consideră că PNL le datorează ,,asta milioanelor de români care își iubesc vatra de la mii de kilometri și trăiesc așteptând Crăciunul și Paștele, poate, poate vor găsi resurse să-și amintească, aici, de copilărie, milioanelor de români care au avut un firicel de speranță și nu au plecat”.

,,Oameni buni, împreună putem orice!”, este mesajul transmis de Rareș Bogdan.

 

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), către reprezentanții PNL Diaspora: Fundamentul proiectului european constă tocmai în libertatea de mișcare și libertatea de a alege

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost gazda, alături de colegii liberali din Parlamentul European, a reprezentanților PNL Diaspora, cu care a discutat despre fundamentele construcției europene și cele mai stringente teme de pe agenda UE, potrivit unei postări pe Facebook. 

,,La invitația mea și a colegilor mei liberali din Parlamentul European îi avem zilele acestea în vizită, la Bruxelles, pe reprezentanții PNL Diaspora. La întâlnirea de astăzi am discutat despre respectarea drepturilor cetățenilor români în UE, despre libera circulație și importanța ajungerii la un acord privind Brexit-ul, subliniind faptul că fundamentul proiectului european constă tocmai în libertatea de mișcare și libertatea de a alege”, scrie Dan Motreanu.

 

Eurodeputul informează că vineri va avea loc o întâlnire cu Secretarul General al PPE, Antonio Lopez Istruiz – White, dar și cu președintele României, Klaus Iohannis, prezent la Bruxelles pentru Summit-ul UE.

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia. Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016. Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE. În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj către liderii europeni reuniți la Bruxelles: ”Dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, 100.000 de proiecte riscă să nu mai fie terminate pe fonduri europene”

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.

”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.

Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending