Uniunea Europeană își exprimă regretul față de hotărârea leadership-ului georgian de a se îndepărta de UE și de valorile europene și ”este alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”, au transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere Marta Kos în urma deciziei Guvernului de la Tbilisi de a suspenda procesul de aderare la familia europeană.

”Observăm că acest anunț marchează o abatere de la politicile tuturor guvernelor georgiene anterioare și de la aspirațiile europene ale marii majorități a poporului georgian, astfel cum sunt consacrate în Constituția Georgiei. Reamintim că acțiunile autorităților georgiene și regresul democratic au condus la oprirea de facto a procesului de aderare încă din luna iunie a acestui an și că asistența financiară din partea UE de care beneficiază în mod direct autoritățile georgiene este în prezent suspendată. Poporul georgian a ieșit din nou în stradă pentru a-și reafirma aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană. UE condamnă cu fermitate violența împotriva protestatarilor pașnici, care își susțin cu tărie viitorul european și democratic. Aceste acțiuni ale guvernului georgian au consecințe directe asupra relației noastre”, semnalează Kallas și Kos, oficiali care și-au preluat recent prerogativele după ce Comisia Europeană condusă de von der Leyen a fost validată de Parlamentul European.

Cele două fac apel pa autoritățile georgiene să ”respecte dreptul la libertatea de întrunire și exprimare și să se abțină de la folosirea forței împotriva protestatarilor pașnici, a politicienilor și a reprezentanților mass-media”.

”Toate actele de violență trebuie investigate, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere. UE își reiterează preocupările serioase cu privire la regresul democratic continuu al țării, inclusiv neregulile care au avut loc în perioada premergătoare și în timpul recentelor alegeri parlamentare. În acest context, UE așteaptă cu interes raportul final al OSCE/ODIHR și recomandările acestuia. UE este alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european. Ușa către UE rămâne deschisă, iar revenirea Georgiei la valorile europene și la calea de aderare la UE este în mâinile liderilor georgieni”, conchid Kaja Kallas și Marta Kos.

Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an. Drept răspuns, Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.

Gestul a fost deplâns de ambasadorul UE în Georgia, în vreme ce România și-a arătat sprijinul pentru poporul georgian în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate și viitor european.

Reacții au venit și din Statele Unite, care au luat hotărârea de a suspenda parteneriatul strategic cu Georgia din cauza “acțiunilor anti-democratice” ale partidului aflat la putere, contestat puternic de poporul pro-european, aflat pentru a patra zi la rând în stradă pentru a protesta. 

După aprobarea sa în Parlamentul European, miercuri, noua echipă condusă de Ursula von der Leyen îşi preia oficial atribuţiile duminică, 1 decembrie. Comisia von der Leyen 2  a fost validată, în plenul de la Strasbourg, cu 370 de voturi, 282 împotrivă, 36 abțineri. 

Parlamentul European s-a pronunțat asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen și-a prezentat echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg.

Aleasă pentru un nou mandat în iulie 2024, șefa executivului european a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European componența Comisiei Europene pentru mandatul 2024-2029, în care pentru prima dată România deține o poziție de conducere, cea de vicepreședinte executiv, după ce Ursula von der Leyen a desemnat-o pe Roxana Mînzatu în poziția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene care va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”.

Activitatea noii Comisii Europene „va însemna, mai presus de toate, să rămânem uniţi şi fideli valorilor noastre, să găsim modalităţi de a lucra unii cu alţii şi să depăşim fragmentarea”, a asigurat ea în faţa eurodeputaţilor, garantând că va lucra „de la centru” cu „toate forţele democratice şi pro-europene” din Parlamentul European.

Vorbind despre priorități, ea a precizat că prima mare iniţiativă a noi Comisii va fi o „busolă a competitivităţii”, care va reprezenta cadrul pentru restul mandatului. Această busolă va fi axată pe trei piloni ai raportului Draghi, urmând a pune inovarea în centrul economiei europene.

Tot sub semnul busolei competitivității, noua Comisie va implementa un plan comun pentru decarbonizare, axat pe consolidarea independenței energetice și sprijinul pentru industrii și IMM-uri. Nu în ultimul rând, von der Leyen a promis că, în primele 100 de zile, Comisia Europeană va prezenta o carte albă privind viitorul apărării europene pentru că “avem nevoie de o piață unică pentru apărare”.

În același registru, Ursula von der Leyen îi va încredința comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”.

Structura Comisiei Europene 2024-2029 este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Șase vicepreședinți executivi: Teresa Ribeira (vicepreședinte executiv al unei tranziții curate, echitabile și competitive, PES), Henna Virkkunen (vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, PPE), Stéphane Séjourné (vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Renew Europe), Kaja Kallas (vicepreședinte executiv, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Renew Europe), Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză, PES), Raffaele Fitto (vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme, ECR).

Alți 20 de comisari cu portofolii alocate după cum urmează:

Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) – comisar european pentru comerț și securitate economică (include și politica vamală) și comisar pentru relații interinstituționale și transparență.

Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) – comisar european pentru economie și productivitate și comisar pentru implementare și simplificare.

Dubravka Šuica (Croația, PPE) – comisar european pentru Mediterana și responsabilă pentru vecinătatea sudică extinsă.

Olivér Várhely (Ungaria, Patrioți pentru Europa) – comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor. El va fi responsabil de construirea Uniunii Europene a Sănătății și de continuarea activității de combatere a cancerului și de sănătate preventivă.

Wopke Hoekstra (Olanda, PPE) – comisar european pentru climă, creștere netă zero și creștere curată. Acesta va continua să lucreze la punerea în aplicare și adaptare, la diplomația climatică și la decarbonizare. El va fi, de asemenea, responsabil pentru impozitare.

Andrius Kubilius (Lituania, PPE) – comisar european pentru apărare și spațiu. El va lucra la dezvoltarea Uniunii Europene de Apărare și la stimularea investițiilor și a capacității industriale.

Marta Kos (Slovenia, Renew Europe) – comisar european pentru extindere și responsabilă și pentru vecinătatea estică.

Jozef Síkela (Cehia, Independent) – comisar european pentru parteneriate internaționale. El va conduce activitatea privind Global Gateway și se va asigura că dezvoltăm parteneriate reciproc avantajoase care investesc într-un viitor comun.

Costas Kadis (Cipru, PPE) – comisar european pentru pescuit și oceane.

Maria Luís Albuquerque (Portugalia, PPE) – comisar european pentru servicii financiare și uniunea economiilor și investițiilor.

Hadja Lahbib (Belgia, Renew Europe) – comisar european pentru pregătire și gestionarea crizelor. Acesta este un alt portofoliu nou care se va ocupa de reziliență, pregătire și protecție civilă. Ea va fi responsabilă de conducerea eforturilor privind gestionarea crizelor și ajutorul umanitar.

Magnus Brunner (Austria, PPE) – comisar european pentru afaceri interne și migrație. El se va concentra, desigur, pe punerea în aplicare a Pactului privind azilul și migrația, dar și pe consolidarea frontierelor și pe dezvoltarea unei noi strategii de securitate internă.

Jessika Roswall (Suedia, PPE) – comisar european pentru mediu, reziliența apei și o economie circulară competitivă.

Piotr Serafin (Polonia, PPE) – comisar european pentru buget, antifraudă și administrație publică. Acesta îmi va raporta direct și se va concentra în special pe pregătirea următorului buget pe termen lung și pe asigurarea faptului că avem o instituție modernă care să ofere rezultate pentru europeni.

Dan Jørgensen (Danemarca, PES) – comisar european pentru energie și locuințe. Activitatea sa va contribui la scăderea prețurilor la energie, va investi în energie curată și va asigura reducerea dependenței. El va fi primul comisar pentru locuințe din istorie, având în vedere toate aspectele, de la eficiența energetică la investiții și construcții.

Ekaterina Zaharieva (Bulgaria, PPE) – comisar european pentru cercetare și inovare.

Michael McGrath (Irlanda, Renew Europe) – comisar european pentru democrație, justiție și statul de drept.

Apostolos Tzitzikostas (Grecia, PPE) – comisar european pentru transport durabil și turism.

Christophe Hansen (Luxemburg, PPE) – comisar european pentru agricultură și alimentație.

Glenn Micallef (Malta, PES) – comisar european pentru echitate între generații, cultură, tineret și sport.

Comisia Europeană a publicat cererea de propuneri pentru 2025 a Corpului european de solidaritate, care sprijină participarea tinerilor la activități de voluntariat în comunități din întreaga UE și din afara acesteia, informează comunicatul oficial. 

Bugetul de 166 de milioane EUR alocat pentru 2025 reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu anii precedenți, ca urmare a recuperării fondurilor din anii de COVID-19, când multe activități de voluntariat nu au putut avea loc. Cererea de propuneri din 2025 va sprijini din nou proiectele și activitățile de voluntariat care promovează durabilitatea mediului, competențele și alfabetizarea digitale, incluziunea și diversitatea, cetățenia activă și multe altele.

Acțiunile specifice vor continua să ofere ajutor persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Participanții se pot implica într-o gamă largă de activități de solidaritate inspiratoare, axate pe domenii prioritare, cum ar fi incluziunea socială, tranziția verde și digitală, participarea democratică și aspectele legate de sănătate.

Împreună cu cererea de propuneri, Comisia a publicat raportul Corpului european de solidaritate pentru perioada 2021-2023, care prezintă impactul programului în anii respectivi și modul în care acesta a contribuit la promovarea solidarității în întreaga lume.

Citiți și: Ce mai face UE pentru tineri? Aproape 20.000 de elevi, studenți și profesori români au învățat gratuit în străinătate în 2023 cu burse Erasmus+ în valoare de 60 mil. euro

În perioada 2021-2023, programul a oferit unui număr de peste 66.000 de tineri oportunități de a face față provocărilor societale și umanitare. Raportul prezintă povești puternice și inspiratoare din întreaga Europă, despre modul în care tinerii și organizațiile au răspuns la dezastrele climatice și naturale și i-au sprijinit pe ucrainenii care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei. Raportul servește, de asemenea, ca un apel la acțiune pentru ca mai mulți tineri să se implice în eforturile de solidaritate.

Corpul este deschis persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani și se extinde la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani pentru voluntariat în sprijinul activităților de ajutor umanitar în afara UE. Tinerii interesați ar trebui să se înregistreze pe portalul Corpului european de solidaritate, unde pot găsi organizații participante. Grupurile de tineri înregistrate pe portal pot solicita, de asemenea, finanțare pentru proiectele de solidaritate pe care le conduc.

Organismele publice și private pot solicita finanțare pentru a desfășura activități în cadrul Corpului european de solidaritate. Aceștia trebuie să dețină o etichetă de calitate care să certifice că sunt în măsură să pună în aplicare activități de solidaritate de înaltă calitate, în conformitate cu principiile, obiectivele și cerințele programului.

Cererile pot fi depuse prin intermediul agențiilor naționale ale Corpului european de solidaritate din statele membre ale UE și din țările asociate (Islanda, Liechtenstein, Republica Macedonia de Nord și Turcia) sau pentru acțiuni gestionate la nivel central, cum ar fi echipele de voluntariat în domenii cu prioritate ridicată sau voluntariatul în domeniul ajutorului umanitar, prin intermediul Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură.