ICI București a participat, în perioada 4-5 februarie 2025, la The Kick-off Meeting (KoM) al Proiectului IAMI, desfășurat la Facultatea de Economie și Management a Universității Cehe de Științe ale Vieții din Praga.

Potrivit unui comunicat al institutului, această întâlnire a marcat un pas important în demararea proiectului, reunind toți membrii consorțiului pentru a pune bazele colaborării și a planifica etapele viitoare.

IAMI este un proiect care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor.

Metodele tradiționale de identificare se confruntă cu limitări semnificative, printre care probleme de scalabilitate, precizie și adaptabilitate.

Proiectul propune o abordare bazată pe software avansat cu inteligență artificială (AI), pentru a depăși aceste obstacole.

Prin colaborarea dintre ICI București și partenerii europeni, proiectul IAMI va contribui la dezvoltarea unor tehnologii de ultimă generație menite să sprijine organizațiile de aplicare a legii (LEAs) și instituțiile de securitate din Uniunea Europeană, oferindu-le capabilități avansate de intelligence, investigație și criminalistică.

Comisia Europeană a selectat 39 de proiecte inovatoare din întreaga Uniune Europeană, dedicate implementării infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

Potrivit unui comunicat al instituției, o investiție totală de 422 de milioane de euro, furnizată prin intermediul Facilității pentru infrastructura de combustibili alternativi (AFIF), va sprijini aceste inițiative în vederea promovării tranziției către un transport mai curat.

”Cele 39 de proiecte pe care le sprijinim astăzi vor accelera implementarea infrastructurii critice de reîncărcare și realimentare necesare pentru extinderea parcurilor noastre de vehicule cu emisii zero. Împreună, acestea vor adăuga aproape 5 000 de noi puncte de încărcare, inclusiv 626 de încărcătoare de megawați, ajutând cetățenii să aleagă vehicule cu emisii zero și să contribuie la un mediu mai curat”, a precizat comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas.

Proiectele selectate, dintre care două din România, se vor concentra pe instalarea de stații publice de reîncărcare electrică, inclusiv stații de reîncărcare de mare putere, de megawați, atât pentru vehiculele grele, cât și pentru cele ușoare, pe dezvoltarea de stații de alimentare cu hidrogen și de instalații electrice terestre în porturi, precum și pe electrificarea aeroporturilor și pe furnizarea de infrastructură pentru combustibili alternativi, cum ar fi amoniacul și metanolul pentru transportul maritim.

Unul dintre proiecte vizează instalarea a 28 de puncte de încărcare la curent continuu, cu o putere minimă de 150 kW fiecare pentru vehiculele ușoare și 32 de puncte de încărcare la curent continuu, cu o putere minimă de 350 kW fiecare pentru vehiculele grele, de-a lungul rețelelor rutiere TEN-T în 29 de locații din România și Grecia.

Un alt proiect urmărește implementarea a 200 de centre de reîncărcare accesibile publicului în România, echipate cu un total de 496 de puncte de încărcare: 96 pentru LDV-uri la 150kW și 400 pentru HDV-uri la 350kW.

Această investiție semnificativă se aliniază eforturilor UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți calitatea aerului și de a consolida competitivitatea industriilor europene.

AFIF funcționează prin intermediul unei cereri continue de propuneri, care permite finanțarea periodică a proiectelor noi și inovatoare pe tot parcursul anului.

Apelul actual, lansat la 29 februarie 2024, tocmai a finalizat prima sa rundă de evaluare.

Următoarea etapă va avea loc la 11 iunie 2025, când bugetul rămas de aproximativ 578 de euro de finanțare va fi disponibil pentru propunerile selectate.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, la începutul ședinței de guvern, că va fi adoptat mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și de productivitatea muncii. El a precizat că este un mecanism de calcul european, asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Adoptăm mecanismul de actualizare a salariului minim, în funcție de rata inflației și de productivitatea muncii. Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR. Evoluția salariului minim devine astfel mult mai predictibilă, această formulă fiind stabilită anul trecut, împreună cu partenerii sociali”, a spus premierul în debutul ședinței de guvern.

Potrivit hotărârii de guvern, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește și se actualizează „cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Procedura de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată finalizează procesul de transpunere a Directivei (UE) 2022/2041, care urmărește asigurarea unui salariu minim adecvat pentru toți lucrătorii.

Conform unui comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, acest demers reprezintă și atingerea jalonului numărul 392 aferent cererii de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit sursei citate, salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi stabilit pe baza unor indicatori clari, respectiv: puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieții; nivelul general al salariilor; rata de creștere a salariilor; productivitatea muncii la nivel național.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4050 lei lunar, în creștere cu 9,4% față de nivelul precedent, de 3700 de lei. Salariul minim orar este de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru de 165,334 ore, în medie, pe lună, conform HG 1505/2024