Connect with us

JUSTIȚIE

Sondaj INSCOP: Modificare în topul încrederii în personalitățile publice din România

Published

on

sondaj-4Podiumul clasamentului încrederii în personalitățile politice se păstrează neschimbat în februarie față de sondajul realizat la finalul anului trecut, potrivit unui sondaj INSCOP.

Schimbarea cea mai importantă remarcată în acest sondaj este continuarea tendinței pozitive a președintelui Iohannis care după dublarea cotei de încredere în decembrie, imediat după alegerile prezidențiale, continuă să crească în preferințele românilor ajungând la o cotă de încredere multă și foarte multă de 64,6% în februarie (față de 60% în decembrie 2014).

Poziția secundă îi revine lui Mugur Isărescu (42,1% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 45,7% în decembrie 2014), iar pe locul al treilea se clasează Victor Ponta (24,5% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 26,1% în decembrie 2014). Urmează primarul Capitalei, Sorin Oprescu (22,2% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 23% în decembrie 2014) și George Maior (21,8% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 19% în decembrie 2014). Față de măsurătoarea din decembrie, notorietatea fostului director al SRI a crescut ușor, o parte din punctele de notorietate câștigate completând nivelul de încredere, iar o altă parte nivelul de neîncredere.

Călin Popescu Tăriceanu ocupă poziția a șasea a clasamentului, cu 19% încredere multă și foarte multă (față de 22,5% în decembrie 2014), urmat de Traian Băsescu cu 17,8% (față de 20,7% în decembrie 2014) și Mihai Răzvan Ungureanu cu 17,1% (față de 17,8% în decembrie 2014).

Urmează Mircea Geoană cu 16,8% încredere multă și foarte multă în februarie 2015 (față de 18,2% în decembrie 2014), Monica Macovei cu 16,3% (față de 15,6% în decembrie 2014), Cătălin Predoiu cu 16,2% (față de 15,7% în decembrie 2014) și Alina Gorghiu, cu 12,7%. În ceea ce îi privește însă pe cei doi lideri PNL, se poate constata o ridicată lipsă de notorietate, chiar dacă nivelul de cunoaștere al celor doi este semnificativ diferit. Astfel, 11,2% dintre respondenți declară că nu îl cunosc pe premierul din umbră al PNL, în timp ce un procent aproape dublu (21,3%) spun că nu o cunosc pe co-președinta formațiunii liberale.

În clasamentul încrederii în personalitățile politice urmează Crin Antonescu cu 12,4% (față de 14,3% în decembrie 2014) și Vasile Blaga cu 10,6% (față de 12,5% în decembrie 2014).

Pe locurile imediat următoare se situează Theodor Stolojan (cu 10% în februarie 2015, față de 10,4% în decembrie 2014), Emil Boc (cu 9,6% în februarie 2015, față de 11,3% în decembrie 2014), Ion Iliescu cu 9% în februarie 2015, față de 10,8% în decembrie 2014), Liviu Dragnea cu 7,3% în februarie 2015, față de 9,7% în decembrie 2014) și Ioan Rus cu 6,8% (dar, în contextul în care 14,7% dintre respondenți declară că nu îl cunosc).

În fine, clasamentul este completat de Elena Udrea (în scădere la 5,5%, față de 8,4% în sondajul precedent), Laszlo Tokes (care beneficiază de încrederea a 4,1% dintre respondenți în februarie, față de 5,3% în decembrie) și Kelemen Hunor (cu 3,7% în februarie 2015, față de 4,8% în decembrie 2014). Cei doi oameni politici maghiari au un grad de notorietate mai scăzut, 10,4% dintre respondenți declarând că nu îl cunosc pe Laszlo Tokes, și 9,1% alegând această opțiune în ceea ce îl privește pe Kelemen Hunor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

România a decis să nu conteste decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată la data de 5 mai 2020, termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere fiind astăzi, 5 august 2020.

Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Laura Codruța Kövesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român privind revocarea sa de la șefia DNA

Astfel, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată. Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai.

Este important de menționat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României.

În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.

Soliditatea raționamentului și a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor. În același timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate.

Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronunțat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La data de 5 mai 2020, CEDO a pronunțat hotărârea sa în cauza Kövesi c. România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare. Cauza a avut la bază plângerea formulată de reclamantă cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, reclamanta a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.

Conform art. 1 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, ”Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe.” De asemenea, potrivit art. 9 din același act normativ, ”Exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor Curții se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele CE Vera Jourova: România, un campion al reformelor în justiție la nivelul UE, a făcut un regres evident în ultimii 3 ani

Published

on

© multimedia.europarl.europa.eu

După ani de progrese susţinute, România fiind un campion al reformelor în justiţie la nivelul UE, am văzut un regres evident în ultimii 3 ani. Trebuie reluate reformele şi trebuie restabilită încrederea în autorităţile statului”, a declarat vice-preşedintele Comisiei Europene Vera Jourova în cadrul unei discuții bilaterale cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Reamintim că ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a avut ieri, 23 iulie 2020, discuţii bilaterale, în sistem video-conferinţă, cu Vera Jourova, vice-președintele Comisiei Europene şi cu Didier Reynders, comisarul pentru Justiţie.

Oficialii europeni au mulţumit pentru implicarea activă a României în susţinerea noului Mecanism privind Statul de Drept (Rule of Law) şi au menţionat că primul Raport pe acest subiect va fi publicat la finele lunii septembrie. Vera Jourova a precizat că este posibilă o vizită la Bucureşti, pentru a discuta concluziile Raportului privind România, dar şi aspecte ce ţin de îndeplinirea recomandărilor MCV, inclusiv cu membri ai Parlamentului României, se arată în comunicatul oficial al Ministerului Justiției.

Comisarul Reynders a menţionat importanţa includerii în noul Cadru Financiar Multianual a condiţionalităţii privind Statul de Drept şi a precizat că obiectivul Comisiei Europene este acela de a restabili încrederea reciprocă între Statele Membre. De asemenea, a precizat că digitalizarea justiţiei este o prioritate a mandatului său.

Cei doi înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene au precizat că sunt deschişi cooperării cu autorităţile române, pentru a se asigura sustenabilitatea, stabilitatea şi transparenţa procesului de reformă a justiţiei din România.

Ministrul Predoiu a prezentat obiectivele Ministerului Justiţiei pentru perioada următoare: asigurarea independenţei sistemului judiciar, finalizarea proiectelor de lege pentru modificarea legilor justiţiei, consolidarea funcţionării parchetelor şi relansarea luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

”Dialogul și cooperarea cu Comisia Europeană sunt bune. Convorbirile de astăzi cu vicepreședinta Jourova și comisarul Reynders au arătat că împărtășim aceeași viziune despre evoluțiile recente, dar și căile de urmat în continuare pentru redresarea justiției. Vom sprijini în continuare Mecanismul „Rule of Law”, care va asigura treptat același nivel de exigență privind calitatea justiției în toate statele membre. Am convenit faptul că paralelismele de evaluare/monitorizare în justiție trebuie să fie treptat înlăturate, toate statele membre trebuie să fie evaluate după aceleași standarde. Premisa și condiția în același timp sunt reprezentate de rezultatul concret din teren. Legile trebuie reparate după intervențiile din 2017 – 2018, schemele de personal finanțate și completate, inclusiv în materie de grefieri, condițiile logistice ameliorate. Este un program imediat, dar și de perspectivă, implică nu numai muncă din partea tuturor, ci și răbdare. Ministerul Justiției va pune în dezbatere publică și ulterior pe masa Parlamentului legile necesare, încă din toamnă, va face toate demersurile pentru a ”injecta” în logistica sistemului sumele necesare. Justiția presupune muncă și răbdare, fie că vorbim de un dosar de anchetă sau judecată, fie că vorbim de reconstrucția unui sistem întreg. Cei care nu au răbdare, nu au de fapt încredere în viitorul sistemului. Repornirea unui sistem, refacerea moralului și a spiritului într-un sistem, a nivelului de expertiză, reclamă muncă și răbdare. Cei care vor rezultate peste noapte, ignoră ce s-a întâmplat în ultimii ani, dar ignoră și contextul prezent. Eu am încredere în sistem și îl voi sprijini să își recâștige încrederea în el și respectul cetățenilor. Pașii greșiți se îndreaptă, efortul este continuu, dar reclamă timp.”, a declarat Cătălin Predoiu.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Premierul Ludovic Orban afirmă că trebuie îndeplinite toate recomandările Comisiei Europene şi respectate principiile şi valorile europene

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea, a declarat duminică premierul Ludovic Orban, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, arătând că este timpul ca ceva să se schimbe, ”pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

“Astăzi, când România marchează Ziua Justiţiei, este un bun prilej să reflectăm asupra parcursului recent al Justiţiei române, mai ales că 2020 este ultimul an cuprins în strategia actuală de dezvoltare a sistemului judiciar. Au fost şi paşi înainte, pe care trebuie să-i consolidăm, dar trebuie să analizăm obiectiv şi ceea ce nu s-a făcut din motive care ţin atât de mediul judiciar, cât şi de climatul politico-legislativ din ultimii ani. Obiectivele cuprinse în strategie au rămas, din păcate, în mare parte neîndeplinite. Atacuri la adresa independenţei Justiţiei, presiuni făcute asupra unor magistraţi şi imixtiunile politice în acest domeniu au alterat, din păcate, actul justiţiei şi au slăbit încrederea oamenilor în sistemul judiciar”, a precizat prim-ministrul, într-un mesaj transmis de Guvern.

El consideră că ”este timpul ca ceva să se schimbe, pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

”Cetăţenii şi-au exprimat clar opinia în acest sens, la referendumul privind legile Justiţiei desfăşurat anul trecut, iar clasa politică şi toţi factorii decizionali trebuie să ţină cont de vocea lor. Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea şi ţine de noi toţi – cei din mediul politic şi cel instituţional – să oprim orice fel de imixtiune din exteriorul ei şi să veghem la respectarea criteriilor de independenţă, imparţialitate, responsabilitate şi neimplicare politică în domeniul Justiţiei, aşa cum este firesc în orice stat de drept”, a menţionat Orban.

În context, şeful Guvernului a anunţat că Executivul pregăteşte o iniţiativă legislativă prin care ”să se repare ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei”.

”Aşa cum am promis la preluarea mandatului, pregătim la nivelul Guvernului o iniţiativă legislativă prin care să reparăm ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei şi vom demara consultări în acest sens. Succesul acestui demers depinde, însă, de abandonarea agendei retrograde a unor forţe politice parlamentare, fie în mod voluntar, fie prin alegeri. În ceea ce priveşte Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi planul de acţiune aferent care vor fi aplicate începând cu anul 2021, trebuie să ne raportăm la obiective realiste, care să ţină cont de stadiul în care ne aflăm acum”, a adăugat acesta.

În opinia acestuia, eforturile pentru ca lucrurile să intre pe un făgaş normal trebuie să vină şi din interiorul sistemului judiciar, care nu trebuie să mai permită sub nicio formă interferenţe de orice natură în actul de justiţie.

”Să nu mai avem situaţii în care anumite dosare să treneze, pentru ca legea să fie cu adevărat lege pentru toţi în România. Concomitent, acest lucru înseamnă îndeplinirea tuturor recomandărilor Comisiei Europene şi asumarea ireversibilă a respectării principiilor şi valorilor europene. Apreciez munca tuturor profesioniştilor din acest domeniu, judecători, procurori, avocaţi, grefieri şi toate celelalte profesii juridice, am încredere că vor acţiona în spiritul suprem al legii şi al dreptăţii şi le urez succes în nobila lor misiune”, a transmis Ludovic Orban.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending