JUSTIȚIE
Sondaj INSCOP: Modificare în topul încrederii în personalitățile publice din România
Published
10 years agoon
Podiumul clasamentului încrederii în personalitățile politice se păstrează neschimbat în februarie față de sondajul realizat la finalul anului trecut, potrivit unui sondaj INSCOP.
Schimbarea cea mai importantă remarcată în acest sondaj este continuarea tendinței pozitive a președintelui Iohannis care după dublarea cotei de încredere în decembrie, imediat după alegerile prezidențiale, continuă să crească în preferințele românilor ajungând la o cotă de încredere multă și foarte multă de 64,6% în februarie (față de 60% în decembrie 2014).
Poziția secundă îi revine lui Mugur Isărescu (42,1% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 45,7% în decembrie 2014), iar pe locul al treilea se clasează Victor Ponta (24,5% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 26,1% în decembrie 2014). Urmează primarul Capitalei, Sorin Oprescu (22,2% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 23% în decembrie 2014) și George Maior (21,8% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 19% în decembrie 2014). Față de măsurătoarea din decembrie, notorietatea fostului director al SRI a crescut ușor, o parte din punctele de notorietate câștigate completând nivelul de încredere, iar o altă parte nivelul de neîncredere.
Călin Popescu Tăriceanu ocupă poziția a șasea a clasamentului, cu 19% încredere multă și foarte multă (față de 22,5% în decembrie 2014), urmat de Traian Băsescu cu 17,8% (față de 20,7% în decembrie 2014) și Mihai Răzvan Ungureanu cu 17,1% (față de 17,8% în decembrie 2014).
Urmează Mircea Geoană cu 16,8% încredere multă și foarte multă în februarie 2015 (față de 18,2% în decembrie 2014), Monica Macovei cu 16,3% (față de 15,6% în decembrie 2014), Cătălin Predoiu cu 16,2% (față de 15,7% în decembrie 2014) și Alina Gorghiu, cu 12,7%. În ceea ce îi privește însă pe cei doi lideri PNL, se poate constata o ridicată lipsă de notorietate, chiar dacă nivelul de cunoaștere al celor doi este semnificativ diferit. Astfel, 11,2% dintre respondenți declară că nu îl cunosc pe premierul din umbră al PNL, în timp ce un procent aproape dublu (21,3%) spun că nu o cunosc pe co-președinta formațiunii liberale.
În clasamentul încrederii în personalitățile politice urmează Crin Antonescu cu 12,4% (față de 14,3% în decembrie 2014) și Vasile Blaga cu 10,6% (față de 12,5% în decembrie 2014).
Pe locurile imediat următoare se situează Theodor Stolojan (cu 10% în februarie 2015, față de 10,4% în decembrie 2014), Emil Boc (cu 9,6% în februarie 2015, față de 11,3% în decembrie 2014), Ion Iliescu cu 9% în februarie 2015, față de 10,8% în decembrie 2014), Liviu Dragnea cu 7,3% în februarie 2015, față de 9,7% în decembrie 2014) și Ioan Rus cu 6,8% (dar, în contextul în care 14,7% dintre respondenți declară că nu îl cunosc).
În fine, clasamentul este completat de Elena Udrea (în scădere la 5,5%, față de 8,4% în sondajul precedent), Laszlo Tokes (care beneficiază de încrederea a 4,1% dintre respondenți în februarie, față de 5,3% în decembrie) și Kelemen Hunor (cu 3,7% în februarie 2015, față de 4,8% în decembrie 2014). Cei doi oameni politici maghiari au un grad de notorietate mai scăzut, 10,4% dintre respondenți declarând că nu îl cunosc pe Laszlo Tokes, și 9,1% alegând această opțiune în ceea ce îl privește pe Kelemen Hunor.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă
România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei
Klaus Iohannis convoacă noul Parlament la data de 20 decembrie. Două treimi dintre mandate sunt ocupate de formațiuni pro-europene
Ziua Constituției. Klaus Iohannis: Constituția este un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. Aderarea României la NATO și UE sunt direcții constituționale ireversibile
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
JUSTIȚIE
Ziua Constituției. Klaus Iohannis: Constituția este un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. Aderarea României la NATO și UE sunt direcții constituționale ireversibile
Published
6 days agoon
December 8, 2024Președintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj cu prilejul Zilei Constituției, subliniind importanța legii fundamentale ca temelie a democrației și drepturilor fundamentale în România.
“În urmă cu 35 de ani, prăbușirea regimului totalitar din Decembrie 1989 a marcat începutul reconstrucției statului, iar aspirațiile cetățenilor au dobândit expresia unei noi legi fundamentale care să guverneze societatea noastră – Constituția României. Aceasta a pus bazele unui stat de drept, în armonie cu evoluțiile democratice ale statelor europene și cu valorile constituționalismului european”, a declarat președintele, în mesajul său.
Șeful statului a evidențiat rolul crucial al Constituției în garantarea suveranității, pluralismului politic și independenței statului român.
“Constituția definește cadrul în care statul și viața politică funcționează, fiind un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. În perioade tumultoase, instituțiile statului sunt chemate să acționeze cu calm, înțelepciune și respect față de lege, Constituție și democrație”, a afirmat Klaus Iohannis.
Președintele a subliniat că apartenența României la NATO și Uniunea Europeană reprezintă garanții ale valorilor democratice înscrise în Constituție.
“Aderarea României la NATO și integrarea în Uniunea Europeană, fundamentate pe democrație și statul de drept, sunt direcții constituționale ireversibile. Acestea exprimă voința cetățenilor români de a conferi stabilitate în plan politic, militar și economic statului nostru”, a adăugat șeful statului.
În final, Klaus Iohannis a reafirmat angajamentul său față de apărarea valorilor constituționale pe parcursul celor două mandate prezidențiale.
“Am vegheat la respectarea Constituției și a valorilor sale fundamentale. Deciziile pe care le-am luat au avut la bază principiul apărării democrației. În fața provocărilor politice, sociale, economice sau geostrategice, avem responsabilitatea să rămânem uniți în apărarea democrației noastre și să construim un viitor mai bun”, a transmis președintele.
JUSTIȚIE
Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul
Published
1 week agoon
December 6, 2024Curtea Constituțională a decis vineri, în expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, ca actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul.
”Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei decizii, constată aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”, se arată în motivarea deciziei de anulare a scrutinului prezidențial.
Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.
“Procesul electoral a fost viciat pe toata etapa desfășurării lui și în toate etapele”, se arată în motivarea CCR.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este obligatorie pentru toată lumea şi “noi toţi ne conformăm”, precizând că potrivit prevederilor constituționale va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către președintele ales în urma unui nou scrutin și transmițând un mesaj ferm de stabilitate a României către Uniunea Europeană, NATO și investitori.
“După validarea alegerilor parlamentare, noul guvern va stabili datele pentru cele două tururi de alegeri prezidențiale. Conform Constituției, la art. 83, alin. 2, președintele își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către noul președinte. Concluzie: Rămân în mandat până la alegerea noului președinte”, a arătat el.
Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi refăcut complet, guvernul fiind responsabil de stabilirea unei noi date pentru desfășurarea alegerilor.
Această decizie presupune reluarea de la zero a întregului proces electoral, ceea ce înseamnă că toți candidații vor trebui să se înscrie din nou și să treacă prin validarea Biroului Electoral Central.
„În baza articolului 146 litera f din Constituție, se anulează întregul proces electoral privind alegerea președintelui României”, se precizează în comunicatul oficial. Acest articol din Constituție stipulează că Curtea Constituțională are rolul de a supraveghea respectarea procedurii de alegere a președintelui și de a confirma rezultatele.
Decizia de anulare a alegerilor vine ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
Președintele Klaus Iohannis a declasificat miercuri documente din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizată în data de 28 noiembrie, la patru zile după ce un candidat pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a interpretat drept “ambiguu față de Rusia” a câștigat primul tur.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări
Pe cale de consecință, mai multe demersuri publice individuale, inclusiv unul asumat de Calea Europeană în calitate de publicație consacrată valorilor europene și euro-atlantice, au fost îndreptate către Curtea Constituțională a României să ia în considerare noile informații și să asigure ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept.
JUSTIȚIE
Motivarea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: “Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele”
Published
1 week agoon
December 6, 2024Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
“A fost distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, a fost afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au fost nesocotite reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”, se arată în motivarea CCR, documentul fiind disponibil aici.
Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
“În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale, în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor”, se arată în motivarea CCR.
De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.
Totodată, Curtea Constituțională a decis ca actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când va fi ales un nou președinte.
”Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei decizii, constată aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”, se arată în decizia CCR.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este obligatorie pentru toată lumea şi “noi toţi ne conformăm”, precizând că potrivit prevederilor constituționale va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către președintele ales în urma unui nou scrutin și transmițând un mesaj ferm de stabilitate a României către Uniunea Europeană, NATO și investitori.
Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi refăcut complet, guvernul fiind responsabil de stabilirea unei noi date pentru desfășurarea alegerilor.
Această decizie presupune reluarea de la zero a întregului proces electoral, ceea ce înseamnă că toți candidații vor trebui să se înscrie din nou și să treacă prin validarea Biroului Electoral Central.
„În baza articolului 146 litera f din Constituție, se anulează întregul proces electoral privind alegerea președintelui României”, se precizează în comunicatul oficial. Acest articol din Constituție stipulează că Curtea Constituțională are rolul de a supraveghea respectarea procedurii de alegere a președintelui și de a confirma rezultatele.
Decizia de anulare a alegerilor vine ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
Președintele Klaus Iohannis a declasificat miercuri documente din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizată în data de 28 noiembrie, la patru zile după ce un candidat pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a interpretat drept “ambiguu față de Rusia” a câștigat primul tur.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări
Pe cale de consecință, mai multe demersuri publice individuale, inclusiv unul asumat de Calea Europeană în calitate de publicație consacrată valorilor europene și euro-atlantice, au fost îndreptate către Curtea Constituțională a României să ia în considerare noile informații și să asigure ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
România investește 130 milioane de euro din bani europeni în trei linii de producție a semiconductorilor de ultimă generație
Parlamentarii georgieni îl aleg președinte pe fostul fotbalist Mihail Kavelașvili, aliat al partidului de guvernământ pro-rus Visul Georgian
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost suspendat din funcție. UE se așteaptă la o „soluționare rapidă și ordonată” a crizei politice prin care trece partenerul său strategic
UE pregătește noi sancțiuni împotriva agenților ruși responsabili de organizarea unor atacuri hibride în Europa
Pași concreți spre eliminarea vizelor: România, în dialog cu SUA și Comisia Europeană
Alte trei aeronave F-16, achiziționate de România, au aterizat la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii
România a încasat doar 1,9 mld de euro din fondurile structurale ale UE pentru perioada 2021-2027 dintr-un potențial de 31 mld. de euro. Rata de absorbție este de 6,11%
INTERVIU Oana Țoiu avertizează că “nu doar extremismul ne îndepărtează de calea europeană, ci și lipsa reformelor și faptul că oamenii văd risipiți banii lor din taxe. Ne unește ca partide drumul european, dar nu e suficient, partidele trebuie să arate că au înțeles lecția”
Dan Cărbunaru: NU SUNTEM PREGĂTIȚI
Performanțele Concrete&Design Solutions, premiate în cadrul Galei Star Construct, organizată de FPSC
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
România investește 130 milioane de euro din bani europeni în trei linii de producție a semiconductorilor de ultimă generație
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”
Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă
România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO1 week ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității
- EDITORIALE3 days ago
“ROEXIT”: Ce pierd românii, din țară și din diaspora, dacă România iese din Uniunea Europeană și NATO
- ROMÂNIA1 week ago
Oficial: Robert F. Kennedy “nu îl susține pe Călin Georgescu” în cursa pentru Cotroceni și nu s-a pus niciodată problema să vină în România (Euronews)
- SCHENGEN2 days ago
BREAKING Țările UE au decis: România și Bulgaria vor adera complet la Schengen la 1 ianuarie 2025 prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre