Connect with us

U.E.

Spania, al doilea cel mai mare beneficiar al fondului de redresare Next Generation EU, anunță că va primi prima tranșă din acest fond în a doua parte a anului

Published

on

Spania va primi prima tranșă din Fondul de redresare post-pandemie al Uniunii Europene în a doua parte a anului, a anunţat joi ministrul economiei, Nadia Calvino. „Ne aşteptăm ca Fondul să fie aprobat în iunie şi să obţinem prefinanţare din el în semestrul doi din 2021”, a declarat aceasta, informează Agerpres.

Spania este, după Italia, a doua cea mai mare beneficiară a fondului Next Generation EU, iar executivul de la Madrid se aşteaptă ca până în 2026 să obţină din acest fond împrumuturi şi subvenţii de 140 miliarde de euro. 

Autorităţile de la Madrid se bazează pe fondurile UE pentru a demara planul de relansare din ianuarie 2021, a afirmat recent Nadia Calvino. În condiţiile în care Madridul va obţine toate fondurile europene prevăzute, PIB-ul ar putea creşte chiar cu 9,8% în 2021, a previzionat Ministerul Economiei.

În ceea ce privește România, aceasta are șansa istorică de a se reforma și de a se moderniza cu ajutorul celor aproximativ 80 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, bani proveniți din bugetului multianual 2021-2027 și din Fondul de redresare Next Generation EU.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în valoare de 750 miliarde de euro, țara noastră va putea beneficia, de 30,44 de miliarde de euro, suma fiind distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai MRR, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

Tot în acest sens, ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit miercuri cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, pentru a discuta despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De asemenea, oficialul român va purta în această săptămână discuții aplicate cu reprezentanții Comisiei Europene, principalele priorități ale României fiind reformele și investițiile cheie pentru a contribui la tranziția verde și măsurile pentru tranziția digitală.

Comisia Europeană a luat miercuri măsuri pentru a se asigura că împrumuturile din cadrul instrumentului temporar de redresare Next Generation EU vor fi finanțate în cele mai avantajoase condiții pentru statele membre ale UE și pentru cetățenii acestora. Comisia va utiliza o strategie de finanțare diversificată pentru a mobiliza până la aproximativ 800 miliarde de euro în prețuri curente până în 2026.

Next Generation EU este principalul instrument de răspuns al UE la criza provocată de coronavirus. Acest instrument urmărește să sprijine redresarea economică și să construiască un viitor mai verde, mai digital și mai rezilient. UE a convenit asupra acestui instrument ca parte a unui pachet de relansare de peste 2 mii de miliarde de euro (în prețuri curente) sau de 1,8 mii de miliarde de euro (la prețurile din 2018), ceea ce cuprinde, de asemenea, bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Elementul central al instrumentului Next Generation EU este Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument care oferă granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre ale UE, în valoare totală de 723,8 miliarde de euro în prețuri curente.

U.E.

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

Published

on

© UNICEF, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și-a confirmat astăzi rolul de partener de lungă durată, previzibil și de încredere al Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și drept unul dintre cei mai mari donatori ai acesteia, adoptând o contribuție multianuală în valoare de 261 de milioane de euro, care va permite asigurarea unor resurse financiare previzibile pentru agenție în vederea furnizării de servicii esențiale refugiaților palestinieni.

În conformitate cu Declarația comună UE-UNRWA 2021-2024, aceasta include finanțarea pe trei ani a UE pentru UNRWA, în valoare totală de 246 de milioane EUR, la care se adaugă o sumă suplimentară de 15 milioane EUR din Fondul pentru Alimente și Reziliență pentru a aborda insecuritatea alimentară și a atenua impactul războiului din Ucraina.

Din 1971, parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și UNRWA se bazează pe obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea umană, nevoile umanitare și de protecție ale refugiaților palestinieni și de a promova stabilitatea în Orientul Mijlociu.

La 17 noiembrie 2021, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, ÎR/VP Joswp Borrell și comisarul Oliver Várhelyi au semnat “Declarația comună UE-UNRWA privind sprijinul UE pentru UNRWA (2021-2024)”, care marchează cea de-a 50-a aniversare a parteneriatului UE-UNRWA. În declarația comună, Uniunea Europeană se angajează să continue să sprijine UNRWA din punct de vedere politic și să asigure resurse financiare previzibile și multianuale. UNRWA se confruntă cu provocări semnificative în îndeplinirea mandatului său din cauza deficitelor financiare recurente.

Există o nevoie urgentă ca UNRWA să se reformeze și să identifice modalități inovatoare de a menține furnizarea de servicii pentru refugiați. UE sprijină UNRWA în continuarea acestor eforturi de reformă internă pentru a asigura o bază financiară solidă și sustenabilă, care include concentrarea asupra serviciilor de bază pentru cei mai vulnerabili.

În plus, UE continuă să facă tot posibilul pentru a ajunge la donatorii existenți și potențiali pentru a plasa agenția pe un model fiscal sustenabil și pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a contribuțiilor.

 

Continue Reading

RUSIA

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Published

on

© European Union 2022

Estonia s-a alăturat Finlandei și Letoniei și a îndemnat Uniunea Europeană să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, reluând astfel apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, informează Politico Europe.

”Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, a fost mesajul publicat pe Twitter de premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Cu o zi în urmă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a îndemnat Occidentul să introducă o interdicție de călătorie pentru ruși.

”Cele mai importante sancțiuni sunt închiderea granițelor – pentru că rușii iau pământul altcuiva”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Washington Post publicat luni, adăugând că rușii ar trebui ”să trăiască în propria lor lume până când își vor schimba filosofia”.

Kallas a subliniat că majoritatea intră în UE prin granița estică a UE cu Rusia, ceea ce reprezintă o povară pentru Estonia, Letonia și Finlanda, acestea fiind ”singurele puncte de acces”.

Premierul finlandez Sanna Marin a declarat luni că ”poziția sa personală este că turismul ar trebui să fie restricționat” și că se așteaptă ca această problemă să fie discutată la următoarele summituri ale liderilor UE.

”Nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști. Nu este corect”, a declarat ea pentru postul public național de televiziune din Finlanda, Yle.

La rândul său, ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, și-a exprimat sprijinul pentru o astfel de măsură, declarând într-un interviu anterior pentru Politico că țările UE ar trebui să limiteze eliberarea de vize pentru ruși, cu excepția cauzelor de natură umanitară.

Uniunea Europeană a impus deja o serie de sancțiuni împotriva Rusiei pentru că a invadat Ucraina, printre aceste măsuri restrictive numărându-se și închiderea spațiului aerian al UE pentru toate aeronavele ruse și înmatriculate în Rusia, dar nu și închiderea căii rutieră. Astfel, turiștii ruși pot călători în UE cu ajutorul mașinii sau autocarului. 

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA6 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.7 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA8 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda9 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA12 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending