Comisia de Sănătate și Familie a Camerei Deputaților a dezbătut astăzi, 12 februarie, împreună cu experți, pe tema Proiectului de Lege din anul 2019 privind regimul juridic al canabisului utilizat în scop medical. În acest context, Alexandru Rogobete, președintele Comisiei, a subliniat că trebuie făcută „o distincție clară și responsabilă între produsele farmaceutice care conțin molecule biologic active extrase din canabis și planta în sine.” 

De asemenea, Alexandru Rogobete pledează pentru un „cadru legislativ clar și o abordare medicală responsabilă, astfel încât pacienții care au nevoie de tratamente inovatoare să le poată accesa în condiții de siguranță.”

„Încă de la început, am subliniat un aspect esențial: trebuie să facem o distincție clară și responsabilă între produsele farmaceutice care conțin molecule biologic active extrase din canabis și planta în sine. Ca medic și președinte al Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților, vreau să fie foarte clar că nu recomand și nu încurajez consumul de canabis și nu susțin administrarea acestuia pacienților în forma clasică (inhalare prin fumat). Utilizarea plantei canabis în scop medical, dar prin administrare în formă clasică (inhalare prin fumat) este este doar un pretext demagogic”, a subliniat deputatul în mesajul său postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, preparatele farmaceutice care conțin molecule active din canabis, precum THC sau CBD, care au fost testate prin studii clinice riguroase și care sunt aprobate de instituții internaționale precum FDA și EMA și pot fi administrate controlat și monitorizat în spitale –reprezintă un „punct de vedere medical argumentat.”

„Din păcate, am observat că, uneori, demagogia politică, lipsa de cunoștințe medicale și interesele comerciale folosesc suferința pacienților pentru a-și atinge propriile obiective. Obiective care nu au nicio legătură cu binele pacientului. Dezbaterea trebuie să fie una bazată pe știință, nu pe populism! Voi continua să sprijin orice măsură care este în beneficiul real al pacienților, dar fără a transforma acest subiect într-un pretext pentru alte agende ascunse”, a mai precizat Alexandru Rogobete. 

Dr. Alexandru Rogobete, cercetător în medicină, cu studii de masterat în chimie și managementul serviciilor sociale și de sănătate, este asistent universitar la Universitatea de medicină și Farmacie „Victor Babeș”. A activat ca secretar de stat (responsabil cu PNRR și coordonator al proiectelor Băncii Mondiale din România în cadrul Ministerului Sănătății) în perioada februarie 2023 – decembrie 2024, timp în care MS a atras 2,1 miliarde de euro din fondurile PNRR pentru sănătate. Acesta a coordonat inițiative care au vizat construcția de spitale noi, îmbunătățirea dotărilor spitalelor și formarea personalului medical. În prezent, Dr. Alexandru Rogobete, se află la primul mandat de deputat în Parlamentul României și conduce, în calitate de președinte, Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță oportunități de finanțări, din bani eruopeni, în valoare de 1,7 miliarde de euro pentru sistemul medical românesc. 

„Peste 1,7 miliarde de euro din fonduri europene sunt direcționate către investiții care vor schimba radical accesul pacienților la prevenție, diagnostic și tratament. Nu facem compromisuri, calendarul apelurilor este stabilit deja, îl las în comentarii”, a transmis ministrul Marcel Boloș într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit ministrului, programul Sănătate aduce 97 de apeluri de finanțare, cu priorități clare: peste 250 de milioane de euro pentru screening, astfel încât bolile grave să fie descoperite la timp, peste 200 de milioane de euro pentru oncologie, pentru ca pacienții cu cancer să beneficieze de tratamente moderne, și alte 200 de milioane de euro pentru dotarea secțiilor de Terapie Intensivă și a centrelor pentru mari arși, astfel încât spitalele să fie mai bine pregătite pentru cazurile critice.

Cu aceste fonduri, se vor putea îndeplini următoarele:

• 672.000 de persoane vor beneficia de programe de screening;
• 228 de spitale și centre medicale vor primi finanțare pentru modernizare;
• peste 30.000 de profesioniști din domeniul sănătății vor avea acces la programe de formare.

„Investim în cabinetele medicilor de familie, consutrim rețele de unități mobile pentru distribuția vaccinurilor, dezvoltăm centre de sănătate mintală și centre regionale de expertiză pentru boli rare. Nu sunt promisiuni, ci acțiuni concrete, cu impact real”, a mai adăugat acesta. 

România este printre statele UE care investește cel mai puțin în sănătate, iar această realitate este confirmată anual de rapoartele Comsiei Europene și ale OCDE privind starea sănătății în statele memebre. Citiți și și: Raport OCDE: România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Doar 5,7% din PIB merg la serviciile medicale, față de 12,6% în Germania

În bugetul pentru 2025 sunt prefigurate fonduri suplimentare pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, plan care se bazează pe direcțiile europene din Planul European de Combatere a Cancerului. De asemenea, vor fi finanțări suplimentare pentru protejarea sănătății împotriva bolilor transmisibile, pentru screeningul neonatal pentru fenilcetonurie, hipotiroidie, fibroză chistică și alte afecțiuni, dar și pentru testări genetice pentru gravide și persoane cu risc. 

Reamintim că țara noastră are cele mai scăzute cheltuieli pentru îngrijirea pacienților oncologici, rata de supraviețuire la cinci ani este cea mai mică din UE la toate formele frecvente de cancer. De asemenea înregistrăm cele mai scăzute rate de participare la screeningurile de cancer. 

   Citiți și: Raport comun OCDE-CE: România investește cel mai puțin din UE pentru îngrijirea pacienților oncologici și are cea mai scăzută participare la programele de screening

Președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rogobete, a anunțat că bugetul pentru Ministerul Sănătății a fost avizat de cele două comisii de sănătate ale Parlamentului, bugetul fiind unul record, cu o valoare de 27,5 miliarde de lei. 

„Este un pas important în direcția modernizării sistemului sanitar, cu alocări financiare semnificative pentru proiecte esențiale de infrastructură și digitalizare. Este un pas important în direcția modernizării sistemului sanitar, cu alocări financiare semnificative pentru proiecte esențiale de infrastructură și digitalizare” , a scris fostul secretar de stat în Ministerul Sănătății înt-o postare publicată pe pagina de Facebook. 

Astfel, bugetul Ministerului Sănătății în 2025 va fi de 27,5 miliarde de lei, cu 33,5% mai mult față de 2024: „Această creștere vine în sprijinul tuturor pacienților și susține dezvoltarea infrastructurii medicale și a serviciilor de sănătate”, a mai adăugat Alexandru Rogobete. 

România este printre statele UE care investește cel mai puțin în sănătate, iar această realitate este confirmată anual de rapoartele Comsiei Europene și ale OCDE privind starea sănătății în statele memebre. Citiți și și: Raport OCDE: România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Doar 5,7% din PIB merg la serviciile medicale, față de 12,6% în Germania

În bugetul pentru 2025 sunt prefigurate fonduri suplimentare pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, plan care se bazează pe direcțiile europene din Planul European de Combatere a Cancerului. De asemenea, vor fi finanțări suplimentare pentru protejarea sănătății împotriva bolilor transmisibile, pentru screeningul neonatal pentru fenilcetonurie, hipotiroidie, fibroză chistică și alte afecțiuni, dar și pentru testări genetice pentru gravide și persoane cu risc. 

Reamintim că țara noastră are cele mai scăzute cheltuieli pentru îngrijirea pacienților oncologici, rata de supraviețuire la cinci ani este cea mai mică din UE la toate formele frecvente de cancer. De asemenea înregistrăm cele mai scăzute rate de participare la screeningurile de cancer. 

   Citiți și: Raport comun OCDE-CE: România investește cel mai puțin din UE pentru îngrijirea pacienților oncologici și are cea mai scăzută participare la programele de screening

Potrivit deputatului, 5 miliarde de lei în plus vor fi alocați pentru continuarea lucrărilor la spitale și dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate, inclusiv dotarea cabinetelor de medicină de familie: „O atenție deosebită este acordată finalizării și dotării celor trei centre pentru mari arși din Timișoara, Târgu Mureș și București, cu fonduri suplimentare de 500 de milioane de lei. În plus, bugetul pentru acțiuni prioritare (ATI, AVC, Traumă etc) și pentru mari arși crește la 700 de milioane de lei”, mai informează acesta.

„Sistemul medical evoluează pentru a răspunde nevoilor tuturor pacienților, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Continuăm să facem pași importanți spre un viitor mai sigur și mai sănătos”, a conchis Alexandru Rogobete în mesajul său. 

Dr. Alexandru Rogobete, cercetător în medicină, cu studii de masterat în chimie și managementul serviciilor sociale și de sănătate, este asistent universitar la Universitatea de medicină și Farmacie „Victor Babeș”. A activat ca secretar de stat (responsabil cu PNRR și coordonator al proiectelor Băncii Mondiale din România în cadrul Ministerului Sănătății) în perioada februarie 2023 – decembrie 2024, timp în care MS a atras 2,1 miliarde de euro din fondurile PNRR pentru sănătate. Acesta a coordonat inițiative care au vizat construcția de spitale noi, îmbunătățirea dotărilor spitalelor și formarea personalului medical. În prezent, Dr. Alexandru Rogobete, se află la primul mandat de deputat în Parlamentul României și conduce, în calitate de președinte, Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective