Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi,  21 ianuarie 2021, la un dialog online cu reprezentanții conducerii Comitetului Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC),  una dintre cele mai prestigioase și importante organizații dedicate combaterii antisemitismului la nivel global. Conducerea AJC a fost reprezentată de către președintele Harriet Schleifer, președintele executiv David Harris și președintele de onoare John Shapiro, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. 

În cadrul discuției, ministrul afacerilor externe a abordat prioritățile de politică externă ale României, perspectivele Parteneriatului Strategic România-SUA, relațiile cu caracter strategic România-Israel, relațiile UE-Israel, precum și angajamentul României faţă de combaterea antisemitismului, xenofobiei și discriminării și pentru păstrarea memoriei Holocaustului.

În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a salutat activitatea AJC în sprijinul valorilor democratice fundamentale, acesta fiind un obiectiv prioritar al României, inclusiv în calitate de partener strategic al SUA, promotor ferm al relației transatlantice și de prieten al Israelului, cu care împărtășește o relație cu valențe strategice.

Totodată, ministrul român a reafirmat angajamentul constant al României în ceea ce priveşte asumarea trecutului şi respingerea și sancționarea oricărei forme de manifestare a antisemitismului, precum şi condamnarea negării şi distorsionării Holocaustului.

Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a informat că Guvernul României este în etapa finală a aprobării primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei Strategii. Totodată, a asigurat că România va continua și eforturile la nivelul UE, inclusiv în ce privește elaborarea primei Strategii a UE pentru combaterea antisemitismului.

Ministrul Aurescu a subliniat și îngrijorarea României față de creșterea, la nivel mondial, a discursului antisemit și extremist în contextul crizei pandemice, mai ales în mediul online, și a reiterat condamnarea fermă de către România a acestor evoluții.

La rândul său, președintele executiv al AJC, David Harris, a exprimat aprecierea organizației pentru România, care este un partener strategic valoros al SUA și una dintre cele mai puternice voci pro-transatlantice și pro-americane din interiorul UE.

Totodată, a adresat mulțumiri pentru poziționările echilibrate și principiale ale României la nivel european, pentru susținerea relațiilor UE-Israel și pentru leadership-ul României în ceea ce privește combaterea antisemitismului. A amintit, în acest context, de Președinția de succes a României a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), din perioada 2016-2017, și de adoptarea, pe durata exercitării mandatului României, a definiției de lucru a antisemitismului. A evocat, totodată, personalitatea diplomatului român Mihnea Constantinescu, care a avut un rol crucial în exercitarea acestei Președinții.

În replică, Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continuă să promoveze definiția de lucru a antisemitismului, fiind una dintre primele țări care a introdus în legislație această definiție. Președintele executiv al AJC a încurajat autoritățile române să continue să acorde o atenție sporită educaţiei tinerei generații pe tema Holocaustului și efectelor nocive ale regimurilor extremiste sau ne-democratice.

Preşedintele american, Joe Biden, a propus joi prelungirea cu cinci ani a tratatului de limitare a armelor nucleare strategice New START încheiat între SUA şi Rusia, care expiră la începutul lui februarie şi pe care Donald Trump nu a reuşit să îl prelungească, afişând în acelaşi timp fermitate în faţa “actelor antagoniste” ale Rusiei, comentează AFP, potrivit Agerpres.

“Statele Unite intenţionează să obţină o prelungire de cinci ani a tratatului New START, aşa cum permite acesta“, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, într-o conferinţă de presă la o zi după instalarea în funcţie a liderului democrat.

“Preşedintele a spus clar întotdeauna că tratatul New START este în interesul securităţii naţionale a Statelor Unite, iar o astfel de extindere este şi mai necesară când relaţiile cu Rusia sunt tensionate ca în prezent”, a adăugat ea, conform transcrierii furnizate de Casa Albă.

O completare a venit și din partea purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. “Nu ne putem permite să pierdem instrumentele de inspecție și notificare intruzive ale New START. Eșecul extinderii rapide a Noului START ar slăbi înțelegerea Americii cu privire la forțele nucleare ale Rusiei pe termen lung”, a spus Kirby, citat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru a arăta că nu este vorba despre un cec în alb, preşedintele Joe Biden a cerut în paralel serviciilor americane de informaţii “o examinare generală” a recentului atac cibernetic imputat Moscovei, a eventualelor “ingerinţe” în alegeri, precum şi “a utilizării armelor chimice împotriva liderului opoziţiei, Aleksei Navalnîi”, a mai precizat Jen Psaki.

Această analiză trebuie să aibă în vedere şi informaţiile, minimalizate de fostul preşedinte republican, potrivit cărora Rusia ar fi plătit “prime” talibanilor pentru a ucide soldaţi americani.

“În timp ce colaborăm cu Rusia pentru apărarea intereselor americane” în controlul armamentului, “acţionăm şi pentru a trage Rusia la răspundere pentru actele sale antagoniste şi nesăbuite”, a subliniat Jen Psaki.

Chiar înainte de a depune jurământul, Joe Biden şi echipa sa au ridicat tonul în relaţia cu Moscova, dornici să rupă ambivalenţa administraţiei Trump, în cleşte între o anumită fermitate şi dorinţa omului de afaceri de a se apropia de preşedintele rus Vladimir Putin.

În pofida tensiunilor, propunerea privind tratatul New START ar urma să fie primită pozitiv de liderul de la Kremlin, şi el favorabil extinderii cu cinci ani.

Administraţia Trump a acceptat o prelungire condiţionată de un an, timp de a negocia un acord mai general, dar tratativele cu Moscova s-au soldat cu un eşec.

Tratatul New Start, semnat în 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – ultimul tratat major dintre SUA şi Rusia -, limitează arsenalele celor două ţări la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele şi la 1.550 numărul focoaselor nucleare, adică o reducere de aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002. Tratatul este scadent la 5 februarie 2021, însă există o prevedere care permite prelungirea acestui acord cu până la cinci ani.

Extinderea New Start ar oferi mediului internațional de securitate mai puțină instabilitate decât deja există după încetarea Tratatului privind forțele nucleare intermediare, eșecul administrației Trump de a aduce China la masa unor tratative mai cuprinzătoare și dezvoltarea de către Rusia a noi arsenale.

Parlamentul European cere „oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi, într-o rezoluție adoptată joi, 21 ianuarie, cu 581 voturi pentru, 50 împotrivă și 44 abțineri, potrivit unui comunicat.

Parlamentul invită în baza acestui document ca statele membre ale UE să adopte o poziție activă în cadrul următoarelor reuniuni cu privire la arestarea lui Alexei Navalnîi și a multora dintre adepții săi și să înăsprească în mod semnificativ măsurile restrictive ale UE față de Rusia. Această poziție ar trebui să includă sancționarea persoanelor fizice și juridice implicate în decizia de arestare și plasare în detenție a lui Alexei Navalnîi, afirmă aceștia.

Mai mult, după ani de deteriorare a relațiilor, eurodeputații subliniază importanța revizuirii în mod critic a cooperării cu Rusia prin diverse platforme de politică externă și proiecte precum Nord Stream 2. Aceștia solicită UE să oprească imediat finalizarea conductei controversate.

Gazoductul Nord Stream 2, o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Lucrările la conducta lungă de 1.230 km au fost întrerupte brusc în decembrie 2019, când compania elvețiană Allseas a pus capăt proiectului pentru a evita sancțiunile SUA menite să pedepsească companiile care asistă la construcții, într-un moment în care 94% din lungime era deja finalizată. Acest lucru a forțat Gazprom să găsească și să-și pregătească propriile nave pentru a așeza restul de 120 km pe fundul mării. 

Lucrările la gazoduct în apele teritoriale ale Danemarcei ar fi trebuit reluate vineri, 15 ianuarie, însă acestea au fost amânate din nou din cauza unor verificările la echipamentele de amplasare a conductelor pe fundul Mării Baltice. Este de așteptat ca grupul Nord Stream 2 AG să anunțe reluarea lucrărilor de finalizare a conductei spre finele lunii ianuarie sau la începutul lunii februarie. 

Eurodeputații subliniază, de asemenea, că UE nu ar trebui să mai întâmpine cu brațele deschise pe rușii îmbogățiți din surse neclare. În acest sens, rezoluția îndeamnă la sancțiuni împotriva oligarhilor ruși care au legături cu regimul, a apropiaților președintelui Putin și a propagandiștilor din mass-media care dețin active în UE și care, în prezent, se bucură de libertatea de a călători în statele membre.

Având în vedere noua administrație de la Washington, Parlamentul subliniază că UE ar trebui să profite de această dinamică pentru a consolida unitatea transatlantică pentru protejarea democrației și a valorilor fundamentale împotriva regimurilor autoritare.

În cele din urmă, rezoluția solicită eliberarea imediată și necondiționată a lui Alexei Navalnîi și a tuturor persoanelor reținute în legătură cu întoarcerea sa în Rusia, fie că sunt jurnaliști, colaboratori din echipa lui Navalnîi sau cetățeni care își exprimau susținerea pentru acesta.

Aleksei Navalnîi a fost arestat la sfârşitul săptămânii trecute şi plasat în detenţie pentru presupusă încălcare a eliberării sale condiţionate, după ce a revenit în Rusia pentru prima dată de la otrăvirea sa cu un agent neurotoxic de tip Noviciok.