Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că noul Concept Strategic, ce urmează să fie aprobat săptămâna viitoare la summit-ul de la Madrid, va aduce o abordare coerentă, holistică a celor cinci domenii operaţionale ale NATO – terestru, aerian, naval, cibernetic şi spaţial -, cu elemente „de o calitate şi o sofisticare fără precedent”, scrie Agerpres.

„Vom veni, pentru prima dată, nu doar cu o prezenţă semnificativă, dar şi cu o abordare holistică, coerentă: terestru, aerian, naval, cibernetic, spaţial, cele cinci domenii operaţionale ale NATO. Vom veni cu elemente de prepoziţionare, vom veni şi vom trece de la poliţie aeriană la apărare aeriană, vom veni cu o nouă arhitectură de securitate în ceea ce priveşte zona de apărare antirachetă şi antibalistică. Sunt lucruri de o calitate şi de un nivel de sofisticare fără precedent şi mă bucur, ca român, să văd că ţara mea şi ţările nou venite în NATO, de la baltici până la Turcia, vor avea o altă generaţie de garanţii şi capabilităţi militare. Este o veste extraordinar de bună pentru România”, a spus Geoană, cu ocazia vizitei efectuate la Brigada 81 Mecanizată, însoţit de ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Citiți și: Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

De asemenea, Mircea Geoană a subliniat „imensa importanţă strategică” a Mării Negre, ce va fi reflectată şi în Conceptul Strategic, această zonă reprezentând, în opinia sa, „imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile”.

„Marea Neagră este cu adevărat o zonă de imensă importanţă strategică. Dacă vreţi, într-un fel de spaţiu micro, vortexul din Marea Neagră reprezintă imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile. De aceea, zona Mării Negre va fi reflectată la justa sa importanţă în Conceptul Strategic”, a continuat Mircea Geoană. 

Potrivit acestuia, Conceptul Strategic nu are o dimensiune exclusiv geografică, va avea o dimensiune legată de provocările la nivel global.

„Intrăm şi suntem deja într-o zonă de competiţie a marilor puteri, suntem într-o zonă în care riscurile de securitate nu sunt exclusiv geografice, sunt şi transnaţionale, cibernetice, din spaţiu, probleme de rezilienţă, probleme de adoptare de noi tehnologii, impactul noilor tehnologii asupra securităţii şi apărării, de la quantum la inteligenţă artificială, de la biotehnologie la augmentare umană – sunt lucruri de care mă ocup la NATO şi care vor fi reflectate în noul Concept Strategic”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a menţionat că săptămâna viitoare va fi aprobat un nou pachet de asistenţă specializată pentru Ucraina, care va viza şi pregătirea acestei ţări pentru tranziţia de la echipamente militare din era sovietică către echipamente moderne, de tip NATO. 

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a afirmat sâmbătă că, prin condamnarea candidaturilor Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, Rusia dă dovadă de slăbiciune, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Suntem alături de poporul şi guvernul Moldovei prietene în faţa ameninţărilor reînnoite din partea Moscovei”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei de la Kiev.

We stand with the people and the government of friendly Moldova amid renewed threats coming from Moscow. All Russia has left is spitting out threats at other states after decades of failed policies based on aggression, coercion, and disrespect. This only shows Russia’s weakness.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) June 25, 2022

„Tot ce îi rămâne Rusiei este să amenințe alte state, după decenii de politici ratate bazate pe agresiune, constrângere şi lipsă de respect. Asta nu face altceva decât să arate slăbiciunea Rusiei, a adăugat el.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, condamnase vineri decizia Uniunii Europene de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidate la aderare. „Asta confirmă că se continuă activ o acaparare geopolitică a spaţiului Comunităţii Statelor Independente (foste sovietice) pentru a limita Rusia”, a declarat ea.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Decizia liderilor europeni vine după ce, în scrisoarea adresată acestora pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este momentul să recunoaștem că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei se află în cadrul Uniunii Europene, a subliniat el.

Citiți și: Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, s-a întâlnit sâmbătă, la Teheran, cu ministrul de externe iranian, Hossein Amir-Abdollahian. În cadrul întrevederii, cei doi au convenit să reia negocierile dintre Iran și SUA „în zilele următoare”.

„Negocierile vor fi facilitate de echipa mea, pentru a rezolva ultimele probleme nerezolvate. Relațiile noastre bilaterale au un potențial enorm, dar fără un JCPOA funcțional nu putem dezvolta pe deplin relația noastră”, a transmis Josep Borrell.

De asemenea, șeful diplomației UE a ridicat chestiuni urgente, cum ar fi detenția extrem de îngrijorătoare a cetățenilor europeni în Iran și a cerut eliberarea acestora.

Our bilateral relations have enormous potential but without a working JCPOA we cannot fully develop our relationship.

Also raised urgent matters such as the highly disconcerting detention of EU citizens in Iran and asked for their release.

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) June 25, 2022

Mai mult, Înaltul Reprezentant a subliniat, într-o postare pe Twitter, că vizita sa la Teheran are un obiectiv principal: „să dau un nou impuls negocierilor și să readuc acordul nuclear pe calea cea bună”.

My visit to Tehran has one main objective: give new momentum to the negotiations and bring the nuclear deal #JCPOA back on track. (1/4) pic.twitter.com/3CSY1jNEPe

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) June 25, 2022

„Trebuie să accelerăm activitatea. Sunt foarte fericit și recunoscător pentru decizia pe care ministrul a anunțat-o deja, luată de amândoi aici, la Teheran, că discuțiile vor fi reluate. Există decizii care trebuie luate la Teheran și la Washington. Nu pot să nu subliniez importanța ajungerii la un acord și cât de important este pentru noi toți, pentru Iran, dar și pentru întreaga lume – să avem un acord privind JCPOA. Mai ales acum, pentru că trăim într-o lume diferită”, a mai spus Josep Borrell, potrivit comunicatului oficial.

Vestea vizitei neanunțate anterior survine după ce Amir-Abdollahian a declarat săptămâna trecută că Iranul încă mai crede că negocierile pot avea succes.

Discuțiile de la Viena, care au început în aprilie anul trecut, au ca scop întoarcerea Statelor Unite la acordul nuclear, inclusiv prin ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, și asigurarea respectării depline de către Teheran a angajamentelor sale.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear în 2018, sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, înainte de a impune valuri de sancțiuni usturătoare asupra țării.

Negocierile au fost, însă, blocate din martie pe fondul divergențelor dintre Teheran și Washington, în special din cauza cererii Iranului de a scoate Garda Revoluționară Islamică de pe lista de teroriști a SUA.

Amir-Abdollahian a declarat miercuri că Iranul este „serios” în privința ajungerii la un acord în cadrul negocierilor.

„Trenul negocierilor nucleare a ajuns la opriri dificile pe măsură ce se apropie de final”, a declarat șeful diplomației iraniene.