Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, la finalul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe aliați, care a avut la Berlin și pe a cărei agendă au figurat discuții privind aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, sprijinirea Ucrainei în războiul declanșat de Federația Rusă și pregătirea viitorului Concept Strategic al NATO.

“Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock într-o conferință comună de presă cu secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, aflat la Bruxelles.

Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, amintește Reuters.

NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea.

Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi.

Miniștrii de externe ai NATO s-au reuni la Berlin pentru a discuta despre posibila cerere de aderare a Finlandei și Suediei, precum și pentru a reafirma sprijinul NATO pentru Ucraina în urma invaziei brutale a Rusiei.

Adresându-se presei prin intermediul unei legături video, alături de ministrul german de externe Annalena Baerbock, Stoltenberg a declarat că Suedia și Finlanda sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO și că, în cazul în care vor decide să solicite aderarea, acest lucru ar fi “istoric”. “Aderarea lor la NATO ar spori securitatea noastră comună, ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că agresiunea nu plătește”, a spus dl Stoltenberg, reiterând că toate națiunile suverane au dreptul de a-și alege propria cale.

Încheind reuniunea de două zile a miniștrilor, Stoltenberg a declarat că aliații au discutat, de asemenea, despre sprijinul acordat Ucrainei, despre consolidarea în continuare a descurajării și apărării NATO, precum și despre implicațiile pe termen lung ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

După ce forțele rusești nu au reușit să cucerească Kievul, acestea se retrag din Harkov, iar ofensiva lor din Donbass a stagnat, a declarat dl Stoltenberg.

“Rusia nu își atinge obiectivele strategice“, a spus el.

“Președintele Putin vrea ca Ucraina să fie înfrântă, NATO să cadă, iar Europa și America de Nord să fie divizate. Dar Ucraina rămâne în picioare, NATO este mai puternică ca niciodată. Europa și America de Nord sunt solid unite. Ucraina poate câștiga acest război“, a declarat secretarul general, adăugând că aliații trebuie să continue să își majoreze ajutorul militar pentru Ucraina.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre viitorul Summit NATO de la Madrid, care se așteaptă să ia decizii privind consolidarea posturii Alianței, consolidarea sprijinului pentru partenerii globali și adoptarea următoarei strategii principale oficiale a Alianței, “Conceptul strategic” al acesteia.

Președintele PNL, premierul Nicolae Ciucă l-a felicitat duminică pe preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), potrivit Agerpres. 

Prim-ministrul României i-a adresat felicitări şi premierului Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, pentru alegerea în funcţia de prim-vicepreşedinte al PAS.

„Felicitări Igor Gros şi Natalia Gavrilița. Suntem pregătiţi să mergem PAS cu PAS alături de voi pe calea europeană a democraţiei, stabilităţii şi prosperităţii”, a scris Nicolae Ciucă, pe Twitter.

Felicitări @Igor_Grosu_md si @natgavrilita. Suntem pregătiți să mergem PAS cu PAS alături de voi pe calea europeană a democrației, stabilității și prosperității. 🇷🇴🇲🇩🇪🇺 @PnlRomania

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) May 15, 2022

La rândul său, premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, transmis că noua conducere a partidului, aleasă pentru următorii patru ani la un congres desfăşurat duminică, are ca obiectiv obţinerea statutului de stat candidat la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.

„Suntem echipa care va face următorul pas şi va obţine statutul de candidat pentru Republica Moldova. Integrarea europeană este modelul de dezvoltare care răspunde, în primul rând, aşteptărilor oamenilor. Oameni care-şi doresc justiţie dreaptă, o economie competitivă şi inovativă, un mediu înconjurător sănătos, o infrastructură modernă, servicii publice calitative. Această cale trebuie să fie ireversibilă. Părinţii noştri au clădit Moldova independentă, iar acum noi trebuie să construim Moldova europeană”, a scris Natalia Gavrilița, pe Facebook.

Igor Grosu a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al PAS. El a ocupat din decembrie 2020 funcţia de preşedinte interimar al PAS, după ce Maia Sandu, fondatoarea partidului, a fost aleasă președinta Republicii Moldova şi a trebuit să renunţe la conducerea formaţiuni. PAS a câştigat alegerile din 11 iulie 2021 şi deţine majoritatea în Parlamentul de la Chişinău.

Premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina, informează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

„Mâine mă voi asigura că există o largă susţinere în Riksdag pentru o candidatură la NATO, iar apoi vom putea lua o decizie la nivelul guvernului”, a declarat Andersson într-o conferinţă de presă.

Războiul din Ucraina, pe care Moscova îl numește o operațiune militară specială pentru denazificare, dar care a ucis deja mii de oameni și a strămutat milioane de persoane, a spulberat politicile de securitate de lungă durată și a alimentat un val de sprijin public pentru aderarea la NATO atât în Finlanda, cât și în Suedia.

Sprijinul popular pentru aderare a sărit la peste 60% în Suedia, de la aproximativ 40% înainte de război.

În urma dezbaterilor interne de săptămâna trecută în rândul conducerii social-democraților, cel mai mare partid la fiecare scrutin din ultimul secol, Andersson a declarat că intrarea în NATO este „cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei și a poporului suedez”.

„Nealinierea ne-a prins bine, dar concluzia noastră este că nu ne va mai prinde la fel de bine în viitor”, a spus premierul suedez.

Susținătorii aderării la Alianță vor avea acum o largă majoritate în Riksdag-ul suedez, o mare parte a opoziției fiind deja în favoarea acesteia, urmând ca guvernul minoritar al lui Andersson să depună o cerere oficială.

Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este „cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

Accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.