Statele Unite alocă o finanțare militară suplimentară de 2 miliarde de dolari pentru Ucraina, a anunțat secretarul de stat american Antony Blinken, în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba, la Kiev, relatează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

„Avem, bineînțeles, suplimentul, iar asistența din supliment este pe drum. De fapt, ne ocupăm de ea. O parte din ea a fost deja livrată. Dar astăzi vreau să adaug ceva în plus, anunțând că vom oferi o finanțare militară externă suplimentară de 2 miliarde de dolari pentru Ucraina. Și am pregătit totul în cadrul unui fond de investiții pentru apărare, primul de acest fel”, a declarat Blinken.

Potrivit lui Blinken, această finanțare va consta din trei componente.

În primul rând, acest fond va oferi asistență în prezent, astfel încât Ucraina să poată procura arme; în al doilea rând, va permite o concentrare asupra investițiilor în infrastructura de apărare a Ucrainei; și în al treilea rând, va construi o bază a industriei de apărare care va contribui la consolidarea în continuare a capacității de a produce ceea ce Ucraina are nevoie acum.

„Și, în cele din urmă, utilizarea acestui fond pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze echipamente militare din alte țări, nu doar din Statele Unite, pentru uzul Ucrainei. Toate acestea, în special când ne gândim la baza industrială de apărare, se bazează pe un spirit incredibil de inovație, de ingeniozitate, de antreprenoriat, pe care îl vedem aici, în Ucraina, și pe care am avut din nou ocazia să îl văd cu ochii mei”, a adăugat șeful diplomației americane.

Marți, secretarul de stat american Antony Blinken a subliniat, în timpul vizitei sale la Kiev, că partea americană este angajată să asigure succesul Ucrainei pe câmpul de luptă.

Acordul pentru cel mai recent ajutor vine în contextul în care forțele rusești își intensifică atacurile de-a lungul liniilor de front din nordul și estul Ucrainei.

Blinken a declarat miercuri că Statele Unite „urgentează” o mare parte din ajutorul militar din pachetul de 60 de miliarde de dolari pe care președintele Joe Biden l-a aprobat în aprilie.

„Suplimentul de 60 de miliarde de dolari, știm, sosește într-un moment critic”, a spus el. „Ucraina se confruntă cu acest nou atac brutal al Rusiei și vedem din nou lovituri fără sens asupra civililor și clădirilor rezidențiale”.

Blinken a mai anunţat că o întâlnire între preşedinţii american şi ucrainean, Joe Biden şi Volodimir Zelenski, ar putea avea loc în săptămânile următoare, iar în acelaşi orizont de timp ar putea fi semnat un acord de securitate între SUA şi Ucraina, după ce Kievul a încheiat deja acorduri de acest fel cu mai multe state occidentale care-i oferă ajutor militar în războiul cu Rusia.

Cât despre folosirea de către Kiev armelor primite ca ajutor pentru a ataca direct teritoriul Rusiei, secretarul american de stat a susţinut că aceasta este o decizie ce revine Ucrainei. „Noi nu am încurajat sau favorizat lovituri în afara Ucrainei, dar în cele din urmă revine Ucrainei să ia deciziile asupra modului în care duce acest război”, a spus Blinken, după ce Rusia a avertizat ţările occidentale cu privire la orice atac asupra teritoriului său cu armele acestora.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken s-a întâlnit la Kiev și cu președintele Volodimir Zelenski. La întâlnire a participat, de asemenea, reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, Penny Pritzker, care face parte din delegația americană.

Șeful statului i-a mulțumit lui Antony Blinken pentru vizita sa periodică în Ucraina, care reprezintă un semnal important al sprijinului constant și puternic al Statelor Unite pentru țara sa, relatează Administrația Prezidențială ucraineană. Volodimir Zelenski și-a exprimat, de asemenea, recunoștința față de președintele Joe Biden și administrația sa, față de ambele partide și camere ale Congresului, față de președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson și față de întregul popor american pentru aprobarea recentă a pachetului de ajutor pentru Ucraina, întrucât este extrem de important pentru soldații ucraineni aflați pe linia frontului.

Georgia ”se întoarce în trecut” prin noua lege privind ”influența străină”, a declarat președinta acestei țări Salome Zurabișvili, în vreme ce miniștri din UE îndeamnă guvernul să ”găsească o cale de ieșire”, informează The Guardian.

În cadrul unei conferințe de presă cu miniștrii de externe ai Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Islandei, Salome Zurabișvili a declarat că partidul de guvernământ Visul Georgian a abătut țara pe un drum ”foarte grav”.

Joint Statements 🇬🇪🇱🇻🇱🇹🇪🇪🇮🇸
https://t.co/5770Edewmh

— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) May 15, 2024

Zurabishvili a declarat că politica guvernelor georgiene de la revoluția non-violentă a Trandafirilor împotriva dominației Rusiei a fost aceea de a alege o ”cale de mijloc” între Occident și Rusia.

Ea a declarat că ultimele acțiuni ale guvernului au reprezentat o schimbare și o ”întoarcere la trecutul de odinioară”, dar a insistat că protestele de pe străzile din Tbilisi au demonstrat că georgienii ”nu se vor întoarce niciodată la presiunea rusă”.

Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că premierul georgian ar trebui să accepte un veto al președintelui asupra legii, adăugând că simplele amendamente nu ar fi suficiente.

”Încă nu este prea târziu. Am auzit de la doamna președinte că intenționează să se opună prin veto și acest lucru îi va oferi o cale de ieșire, o oportunitate pentru guvern de a retrage cu totul această inițiativă legislativă nefericită”, a menționat oficialul lituanian.

”Nu ar trebui să ne facem iluzii că eventualele modificări ale acestei legi ar putea să o facă (pe aceasta) <<compatibilă cu democrația sau UE>>. Această lege nu este compatibilă cu opțiunea europeană. Nu poți repara ceva care este în mod fundamental stricat”, a continuat Landsbergis.

Parlamentarii georgieni au aprobat marți planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească.

Citiți și: Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare

SUA ar putea ”reevalua” relația cu Georgia după adoptarea controversatei legi privind ”influența străină”. UE avertizează Tbilisi că legislația afectează ”progresul țării pe calea Uniunii Europene”

Legiuitorii din această țară au ignorat astfel avertismentele venite din partea Occidentului și nemulțumirea manifestată de populație, care a ieșit în stradă pentru a-și manifesta opoziția față de legislația care riscă să deturneze parcursul european al țării.

În vederea protejării flancului sud-estic al NATO, în jur de 2.000 soldați germani din cadrul Diviziei Schnelle Kräfte (Division Rapid Forces) precum şi numeroși militari ai altor aliați NATO și personal de sprijin participă la un exercițiu în România, informează Ambasada Germaniei la București, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru desfășurarea exercițiului multinațional de desant în România, a fost operaționalizat Forward Command Post al Diviziei în Ungaria, ca națiune gazdă, precum și postul de comandă al brigăzii aeropurtate 1.

Militarii germani, alături de aliații din Ţările de Jos, Franța, Spania, SUA și România, vor participa la cel mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece.

Aproximativ 5.000 de militari vor lua parte. La diferitele misiuni de desant vor participa până la 1.500 de parașutiști și forțe specializate. Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul de brigadă Pop, a numit această operațiune un eveniment istoric.

Obiectivul exercițiului NATO SWIFT RESPONSE din România și Ungaria, desfășurat sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte, este protejarea flancului sud-estic al NATO.

“Prin participarea numeroasă a trupelor germane la exercițiul NATO SWIFT RESPONSE sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, Germania demonstrează din nou că ne situăm ferm alături de aliații noștri, aducând o contribuție relevantă la asigurarea securității României și a flancului de sud-est al NATO. Mulțumesc militarilor Diviziei Schnelle Kräfte, precum și tuturor celorlalte forțe participante pentru contribuția lor importantă. În aceste vremuri dificile, trebuie să facem totul, ca aliați NATO, pentru asigurarea protecției cetățenilor noștri și a teritoriului aliat. În acest sens, capacitatea unei deplasări rapide de trupe este decisivă. Mulțumesc Forțelor Terestre române pentru ospitalitate și excelenta colaborare“, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer, citat în comunicat.

“În cadrul operațiunii SWIFT RESPONSE, se desfășoară exerciții de desant și debarcare din elicoptere, în condiții de luptă, pentru a demonstra deplasarea rapidă a unor trupe rapid operaționale. Pe lângă pregătirea pentru deplasare și luptă, demonstrarea disponibilității de apărare a țării și a alianței la frontiera externă a NATO este obiectivul principal al acestui exercițiu. Aceasta este, desigur, comunicare strategică. Transmitem un semnal general foarte clar cu exercițiul «STEADFAST DEFENDER», că suntem oricând foarte rapid operaționali pentru deplasarea de forțe în acele zone, în care este nevoie de ele și în care descurajează agresiunea oricărui adversar“, a declarat și generalul-maior Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte. 

Divizia Schnelle Kräfte urmărește, în principiu, deplasarea strategică pe distanțe mari într-un timp foarte scurt, pentru a fi oriunde rapid operațională. În acest sens, sunt utilizate toate modalitățile de transport posibile: aerian, terestru și feroviar.

În acest sens, nu doar în cazul deplasărilor, ci și în cazul operațiunilor ale Air Mobile Task Force (AMTF), sunt utilizate cele mai diferite modele de aeronave ale națiunilor participante. În total, este vorba despre aproximativ 40 aeronave cu aripi fixe și 35 de elicoptere, precum și 200 vehicule terestre.