Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat luni, în timpul unei întrevederi cu omologul său chinez Xi Jinping la Moscova, că este pregătit să discute despre planul de pace propus de Beijing pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, în vreme ce secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a declarat luni că “lumea nu ar trebui să se lase păcălită” de propunerile Beijingului privind soluţionarea conflictului din Ucraina.

“Suntem mereu deschişi pentru un proces de negocieri. Indubitabil, noi vom discuta despre toate aceste chestiuni, inclusiv despre iniţiativele dumneavoastră, pe care le tratăm cu respect”, a declarat Putin în timpul primei interacțiuni cu Xi Jinping de la debutul acestei vizite de stat a președintelui chinez în Rusia.

Cei doi lideri s-au adresat unul altuia cu sintagma ”drag prieten” în contextul în care vizita la Moscova este prima în străinătate pentru Xi după realegerea în funcție și prima a unui lider de calibru mondial de când Rusia a invadat Ucraina.

Adresându-se prin intermediul unui interpret, Xi Jinping i-a mulţumit liderului de la Kremlin pentru susţinerea oferită Chinei şi a subliniat că relaţiile dintre Beijing şi Moscova trebuie să fie apropiate, relatează Agerpres.

”Suntem parteneri într-o cooperare strategică globală. Acest statut face necesară existenţa unor relaţii strânse între ţările noastre”, a spus şeful statului chinez în debutul întâlnirii cu liderul rus care se va încheia prin semnarea unei declarații pentru a marca intrarea într-o “nouă eră a relației strategice” ruso-chineze.

Luni, Kievul i-a solicitat Chinei să-şi ”folosească influenţa asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului de agresiune” din Ucraina.

Între timp, șeful diplomației americane Antony Blinken a declarat că “lumea nu trebuie să fie păcălită de nicio decizie tactică a Rusiei, susţinută de China sau de orice altă ţară, de a îngheţa conflictul potrivit propriilor sale condiţii”.

Potrivit lui Antony Blinken, SUA apreciază orice iniţiativă diplomatică pentru “o pace justă şi durabilă”, dar şi-au exprimat îndoielile cu privire la disponibilitatea Chinei de a păstra “suveranitatea şi integritatea teritorială” a Ucrainei, arată sursa citată.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Xi Jinping a obţinut vineri un istoric al treilea mandat de preşedinte al Chinei, după votul oficial al parlamentului, punctul culminant al unei ascensiuni care l-a văzut devenind cel mai puternic lider al ţării după mai multe generaţii, comentează AFP, potrivit Agerpres.

Rezultatul votului deputaţilor, anunţat cu puţin timp înainte de orele 11.00 (03.00 GMT), este fără apel: 2.952 voturi pentru, zero împotrivă, zero abţineri.

Parlamentul din China fiind, în practică, înfeudat Partidului Comunist (PCC) la putere, rezultatul votului era de orice îndoială.

Liderul de 69 de ani a obţinut deja în octombrie o prelungire cu cinci ani în fruntea PCC şi a comisiei militare, cele mai importante două funcţii de putere.

Unic candidat, a fost reales în funcţie pentru aceeaşi durată ca şef al statului.

Xi, care a condus China într-o direcție mai autoritară de când a preluat controlul în urmă cu un deceniu, își prelungește mandatul în contextul unor relații din ce în ce mai conflictuale cu Washingtonul și Occidentul în ceea ce privește Taiwanul, sprijinul acordat de Beijing Rusiei, comerțul și drepturile omului, consemnează și Reuters.

Pe plan intern, cea de-a doua mare economie a lumii se confruntă cu o redresare dificilă după trei ani de politică zero-COVID a lui Xi, cu o încredere fragilă în rândul consumatorilor și al întreprinderilor și cu o cerere globală slabă pentru exporturile chinezești.

Ultimele luni au fost, însă, complicate pentru Xi Jinping, cu mari manifestaţii la sfârşitul lui noiembrie împotriva politicii sale “zero Covid” şi un val major de decese care a urmat abandonării acestei strategii sanitare în decembrie.

Subiecte sensibile evitate cu grijă în timpul actualei sesiuni anuale a parlamentului, eveniment foarte orchestrat în cursul căruia Li Qiang, un aliat al lui Xi, ar urma să devină noul prim-ministru înlocuindu-l pe Li Keqiang.

Departamentul Apărării al SUA a atras miercuri atenția că Rosatom, compania nucleară rusă, a furnizat uraniu îmbogățit Chinei pentru a-l utiliza în reactoarele de dezvoltare rapidă, anunță DPA, citat de Agerpres.

Asistentul secretarului american al Apărării pentru politica spațială, John Plumb, a fost informat despre acest aspect de un oficial american, care a precizat în timpul unei audieri în Subcomisia de Servicii Armate privind Forţele Strategice a Camerei Reprezentanţilor că ”este extrem de problematic să vedem Rusia şi China cooperând în privinţa acestui lucru”.

”Nu există nicio îndoială în privinţa faptului că reactoarele de reproducţie sunt de plutoniu, iar plutoniul este pentru arme. Prin urmare, Departamentul este îngrijorat. Şi, desigur, se potriveşte cu preocupările noastre cu privire la dezvoltarea de către China a forţele sale nucleare, de asemenea, pentru că este nevoie de mai mult plutoniu pentru mai multe arme”, a adăugat Plumb.

În cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe din G20, care a avut loc săptămâna trecută în India, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a subliniat că țara sa își propune să își extindă semnificativ cooperarea cu China, stat care nu a condamnat invazia rusă din Ucraina și care, în ultima perioadă, a adoptat o retorică incisivă la adresa Statelor Unite.

Afirmația se înscrie în declarațiile președinților celor două state, exprimate la finalul lunii noiembrie a anului trecut, acelea de a intensifica cooperarea în domeniul energetic.

Să nu uităm că Moscova a decis recent să își suspende participarea la noul tratat START, fapt primit cu îngrijorare de comunitatea occidentală care i-au solicitat să revină asupra hotărârii.