Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA și Coreea de Sud desfășoară cele mai mari exerciții militare comune din ultimii ani ca răspuns la amenințările nucleare din partea Coreei de Nord

Published

on

DoD photo by Mass Communication Specialist 1st Class Bobbie G. Attaway, U.S. Navy/Released

SUA și Coreea de Sud au început cele mai mari exerciții militare comune din ultimii ani – o demonstrație de forță ca răspuns la amenințările nucleare din partea Coreei de Nord, informează The Guardian.

Exercițiile, cunoscute sub numele de Ulchi Freedom Shield, sunt văzute ca un semn al determinării aliaților de a restabili antrenamentele pe scară largă, după ce au anulat unele exerciții regulate și le-au redus pe altele din cauza pandemiei Covid-19 și pentru a facilita discuțiile pe tema denuclearizării.

Detaliile operațiunii nu au fost făcute publice, dar exercițiile anterioare au implicat zeci de mii de soldați și un număr mare de avioane de luptă și tancuri. Se pare că acestea vor include simularea unor atacuri comune, întăriri ale frontului cu arme și combustibil și îndepărtarea armelor de distrugere în masă.

Cele două armate au transmis, într-o declarație comună, că exercițiile sunt un răspuns la „creșterea volumului și a amplorii testelor de rachete [nord-coreene]” din ultimul an.

Exercițiile, care se vor încheia la 1 septembrie, au început pe fondul unei retorici tot mai ostile din partea Nordului.

Noul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, și-a preluat mandatul în luna mai, promițând o abordare mai dură față de provocările nord-coreene, care ar include „normalizarea” exercițiilor militare și consolidarea apărării țării sale împotriva Nordului.

Reluarea exercițiilor sugerează că Coreea de Sud și SUA, care au 28.500 de soldați în această țară, au revenit la demonstrații puternice ale puterii lor militare combinate în urma reluării testelor balistice ale Coreei de Nord.

„Semnificația acestui exercițiu comun este reconstruirea alianței dintre Coreea de Sud și SUA și consolidarea posturii de apărare combinată prin normalizarea … exercițiilor combinate și a antrenamentelor pe teren”, a declarat ministrul sud-coreean al apărării.

În timp ce aliații insistă asupra faptului că exercițiile pe teren sunt concepute pentru a-și planifica răspunsul la un atac nord-coreean, Pyongyang le condamnă în mod obișnuit ca fiind o repetiție pentru o invazie, iar în trecut a răspuns cu lansări de rachete.

Recent, acesta a avertizat cu privire la „represalii mortale” împotriva Sudului, pe care l-a acuzat de izbucnirea Covid-19, în timp ce Kim Yo-jong, sora influentă a lui Kim Jong-un, a respins săptămâna trecută oferta președintelui sud-coreean Yoon Suk-yeol de ajutor economic în schimbul denuclearizării ca fiind „absurdă”, avertizând că Nordul nu va „negocia niciodată” descurajarea sa nucleară în schimbul ajutorului.

Kim Jong-un, care până de curând pare să se fi concentrat pe limitarea epidemiei de coronavirus, a declarat că țara sa este „pregătită să își mobilizeze” capacitatea nucleară în orice război cu SUA și Coreea de Nord, deși regimul a insistat întotdeauna că armele sale nucleare sunt un factor de descurajare împotriva unor State Unite „ostile”.

Exercițiile din 2019 au fost anulate după primul summit al lui Donald Trump cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, în Singapore, anul precedent. Concesia surpriză a lui Trump a fost văzută ca o încercare de a-l convinge pe Kim să renunțe la programul său de înarmare nucleară, pe fondul unor eforturi diplomatice intense conduse de președintele de atunci și de omologul său sud-coreean, Moon Jae-in.

Patru ani mai târziu, Washington-ul și Seul-ul nu au nimic substanțial de arătat în urma eforturilor lor diplomatice. Nordul a reluat testele cu rachete – inclusiv prima lansare a unei rachete balistice intercontinentale la distanța maximă din 2017 – și se speculează că se pregătește să efectueze ceea ce ar fi cel de-al șaptelea test nuclear al său.

În context, SUA au declarat că vor lua în considerare desfășurarea de mijloace strategice – care ar putea include, teoretic, arme nucleare tactice – dacă Nordul testează un dispozitiv nuclear.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

Published

on

© Wendy Sherman/ Twitter

Statele Unite, prin Wendy Sherman, adjunctul secretarului de stat, și Marea Britanie, prin ministrul său de externe, James Cleverly, și subsecretarul parlamentar al Biroului pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare, David Rutley, au discutat despre ”cooperarea în derulare pentru a sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, oficialul american a abordat cu Rutley și chestiunea Protocolului privind Irlanda de Nord, Sherman ”îndemnând la continuarea negocierilor accelerate cu UE pentru a ajunge la o soluție privind punerea în aplicare care să conserve realizările obținute prin Acordul din Vinerea Mare”.

Temele discutate de adjunctul secretarului de stat american cu oficialii britanici au fost abordate și cu consilierul britanic pentru securitate națională, Tim Barrow.

”Aceștia au afirmat planurile pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv în fața atacurilor continue și scandaloase ale Rusiei asupra infrastructurii critice. De asemenea, au discutat despre priorități comune, cum ar fi sprijinirea unui Indo-Pacific liber și deschis, menținerea păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și colaborarea rapidă pentru a ajunge la un acord cu UE privind punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda de Nord”, se arată într-un alt comunicat al Departamentului de Stat.

Luna trecută, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a subliniat că un eșec în a sprijini Ucraina să-și asigure propriul viitor ar putea duce la ”o lume dominată de tiranie și de tulburări, în care niciunul dintre noi nu am dori să trăim”.

Pentru a preveni acest lucru, Statele Unite au oferit asistență militară substanțială Ucrainei, cel mai recent exemplu fiind pachetul în valoare de 400 de milioane de dolari, care cuprinde rachete pentru sistemul de apărare antiaeriană Hawk, și patru sisteme de apărare antiaeriană Avenger, echipat cu rachete Stinger, fapt ce ridică sprijinul american pentru Kiev la peste 19 miliarde de dolari.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

Published

on

© președinte.md

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a început luni o vizită în Statele Unite ale Americii cu o întrevedere cu Samantha Power, administratoarea Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) și cu Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, informează președinția de la Chișinău într-un comunicat.

În cadrul discuțiilor cu Samantha Power, lidera de la Chișinău a mulțumit Statelor Unite pentru că, timp de peste 30 de ani, au susținut și susțin, inclusiv prin programele USAID, eforturile noastre de a transforma viața oamenilor spre mai bine.

„Începând cu anul 1992, datorită fondurilor de peste 1,7 miliarde de dolari oferite țării noastre, Statele Unite ajută Republica Moldova să-și modernizeze economia, creând întreprinderi mici și mijlocii; agricultura – în special, sectorul vitivinicol; să-și dezvolte turismul, industria ușoară și cea creativă”, a spus președinta Maia Sandu.

Șefa statului moldovean a menționat, de asemenea, că partenerii americani ne susțin în angajamentul nostru de a scăpa de corupție și de a reforma justiția, în consolidarea societății civile și a presei independente.

„Am mulțumit și pentru ajutorul angajat, de 75 de milioane USD ca asistență umanitară și aproape 124 de milioane USD ca asistență economică și de securitate, pentru a gestiona consecințele războiului din vecinătate și a face față celei mai grave crize energetice de până acum”, a subliniat Președinta Maia Sandu în cadrul întrevederii cu Samantha Power, Administratoarea USAID.

În cadrul discuțiilor cu Nancy Pelosi, cele două oficiale au vorbit despre dificultățile pe care le întâmpină Moldova și întreaga noastră regiune din cauza războiului Rusiei contra Ucrainei, și despre soluțiile pe care încercăm să le găsim pentru a face față actualelor crize.

“Am subliniat importanța sprijinului SUA pentru consolidarea democrației în țara noastră și pentru avansarea reformelor, în special după ce am devenit stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am vorbit, de asemenea, despre riscurile de securitate regională și despre impactul crizei energetice asupra cetățenilor noștri și a economiei țării, și am spus că parteneriatul american este esențial pentru a le face față”, a spus președinta Maia Sandu.

Pe finalul întrevederii, lidera de la Chișinău i-a transmis președintei Nanci Pelosi aprecierea pentru experiența sa de peste trei decenii în politica americană, timp pe care l-a dedicat protecției și consolidării democrației în lume.

La Washington, Maia Sandu va avea mai multe întâlniri cu oficiali americani și va participa la Conferința Internațională Anticorupție, în cadrul Summitului pentru Democrație.

Continue Reading

NATO

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

Published

on

© European Union, 2019

Guvernul finlandez a înaintat luni, 5 decembrie, Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO, informează un comunicat al Ministerului de Externe.

Consultarea privind proiectul de propunere a generat aproximativ 1 600 de răspunsuri, în baza cărora Guvernul a revizuit propunerea și a completat argumentația cu precizări referitoare la cooperarea dintre guvern și președintele Republicii, la rolul Parlamentului în gestionarea chestiunilor NATO și în luarea deciziilor cu privire la acestea, precum și la statutul Insulelor Åland în conformitate cu dreptul internațional.

Guvernul propune Parlamentului să aprobe Tratatul Atlanticului de Nord, care instituie Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și definește principiile care guvernează activitățile Alianței și obligațiile membrilor săi, precum și Acordul de la Ottawa, ccare definește statutul NATO ca persoană juridică, precum și privilegiile și imunitățile personalului NATO.

Finlanda poate adera la Tratatul Atlanticului de Nord și poate deveni membră a NATO atunci când toate statele membre ale Alianței vor ratifica aderarea Finlandei. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre NATO au ratificat aderarea Finlandei, ratificările din partea Turciei și Ungariei fiind încă în curs.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere legal, Parlamentul poate examina propunerea guvernului înainte ca toate statele membre NATO să ratifice Protocolul de aderare a Finlandei. După ce Parlamentul a examinat propunerea, președintele Republicii va decide cu privire la aderarea Finlandei la NATO. Cu toate acestea, instrumentul de aderare a Finlandei poate fi depus la guvernul Statelor Unite, în calitate de depozitar, iar Finlanda poate deveni membră a NATO numai după ce toate statele membre NATO au ratificat Protocolul de aderare a Finlandei și secretarul general al NATO a invitat Finlanda să adere la Alianță.

Propunerea guvernului evaluează principalele efecte ale aderării la NATO

Propunerea Guvernului evaluează principalele efecte ale aderării Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord, care se referă în special la politica externă, politica de securitate și politica de apărare. În calitate de membru al NATO, Finlanda se va angaja să respecte Tratatul Atlanticului de Nord și va participa la toate aspectele NATO, însemnând pregătirea din punct de vedere militar pentru a-și îndeplini obligația de apărare colectivă în temeiul articolului 5, inclusiv prin utilizarea forței armate; integrarea apărării naționale în apărarea colectivă a NATO; participarea la consultările privind politica de securitate a NATO, precum și angajarea politică față de Alianță și participarea la misiunile NATO pe timp de pace.

Aderarea Finlandei la NATO va avea, totodată, efecte economice și efecte în domeniul resurselor umane, care vor fi precizate odată ce Finlanda va deveni membră.

Guvernul apreciază că legislația existentă permite Finlandei să adere la Tratatul Atlanticului de Nord și la Acordul de la Ottawa, iar obligațiile care decurg din acestea nu necesită modificări imediate ale legislației naționale.

Propunerea concluzionează că Tratatul Atlanticului de Nord nu ar reprezenta o problemă pentru suveranitatea și participarea Finlandei la cooperarea internațională și că aderarea Finlandei la acest tratat nu ar constitui un transfer semnificativ de competențe către o organizație internațională. Prin urmare, Parlamentul ar putea lua decizia de a adopta tratatul prin vot cu majoritate simplă.

Continue Reading

Facebook

COMUNICATE DE PRESĂ47 mins ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.1 hour ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL1 hour ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE2 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE19 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

ROMÂNIA20 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending