Deblocarea finanţării pentru sprijinirea Ucrainei “nu mai poate aştepta” în faţa pericolului reprezentat de Vladimir Putin, a avertizat miercuri preşedintele Joe Biden, adresându-se Congresului american, unde democraţii şi republicanii nu au reuşit încă să convină asupra unui nou pachet de ajutor pentru Kiev, în timp ce administrația de la Casa Albă a aprobat, din bugetul său, o nouă tranșă de ajutor militar de 175 de milioane de dolari.

Eşecul unui vot asupra fondurilor suplimentare ar fi “cel mai frumos cadou” oferit preşedintelui rus, a adăugat Biden, afirmând că liderul de la Kremlin, dacă va reuşi să pună mâna pe Ucraina, “nu se va opri acolo”, subliniază Agerpres.

Vorbind pe un ton solemn la Casa Albă, președintele american a evocat clar ipoteza unui atac rus împotriva unei ţări membre NATO, ceea ce ar declanşa intrarea Statelor Unite în război şi, prin urmare, “soldaţi americani vor lupta cu soldaţi ruşi”. O situaţie care nu există în prezent şi pe care Washingtonul nu şi-o doreşte, a insistat el.

“Suntem pregătiți, împreună cu aliații noștri europeni, să fim în continuare alături de Ucraina. Cine din Statele Unite este pregătit să renunțe la asta? Eu nu sunt pregătit să renunț și cred că nici poporul american nu este pregătit să renunțe. Dacă Putin va lua Ucraina, nu se va opri acolo. Trebuie să gândim pe termen lung. (…) Dacă Putin atacă un aliat NATO, unde noi ne-am angajat că stat NATO că vom apăra fiecare centimetru pătrat de teritoriu NATO, atunci vom avea ceva ce nu căutăm și nu se întâmplă în prezent, trupe americane luptând cu trupe rusești“, a spus Biden, după o întâlnire prin videoconferință cu liderii G7, cu participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, și înainte de un vot în Congres, care însă a eșuat.

Join me as I deliver remarks urging Congress to pass my national security supplemental request, including funding to support Ukraine. https://t.co/cOtm6rgI0g

— President Biden (@POTUS) December 6, 2023

Un proiect de lege privind cheltuielile de urgență pentru acordarea de noi ajutoare de securitate în valoare de miliarde de dolari pentru Ucraina și Israel a fost blocat miercuri în Senatul american, relatează Reuters.

Votul a fost de 49 de voturi pentru și 51 împotrivă, ceea ce face ca măsura de 110,5 miliarde de dolari să nu întrunească cele 60 de voturi necesare în cei 100 de membri ai Senatului pentru a deschide calea spre începerea dezbaterilor, amenințând astfel demersul președintelui Joe Biden de a oferi un nou ajutor înainte de sfârșitul anului 2023.

Într-o declarație remisă de Casa Albă, presiuni au fost exercitate și de consilierul pentru securitate națională al președintelui, Jake Sullivan, care a precizat că solicitarea suplimentară a lui Biden “este esențială pentru promovarea intereselor noastre de securitate națională”.

“Cu fondurile pentru înarmarea Ucrainei aproape epuizate, ne confruntăm acum cu un moment definitoriu al adevărului: vor continua Statele Unite să fie alături de Ucraina în lupta sa pentru libertate sau vom ignora lecțiile istoriei și îl vom lăsa pe Putin și autocrația să prevaleze?“, s-a întrebat, retoric, dar zadarnic, Jake Sullivan.

Liderii statelor G7 s-au întrunit joi, prin videonconferință, pentru a discuta despre sprijinul lor pentru Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat la începutul reuniunii virtuale, iar președintele Biden și ceilalți lideri G7 și-au reiterat angajamentul de a sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar, arată o declarație comună convenită.

De asemenea, aceștia au prezentat măsurile suplimentare pe care le iau împreună pentru a-i sprijini pe ucraineni în lupta lor pentru independență, suveranitate și integritate teritorială.

Today, I spoke with G7 Leaders to discuss our unwavering support for Ukraine and ongoing efforts to respond to the situation in the Middle East.

We remain committed to close cooperation as we continue to respond in real time to events around the world. pic.twitter.com/OlJfjKlPq6

— President Biden (@POTUS) December 6, 2023

Primindu-l miercuri la Pentagon pe ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, secretarul american al apărării, Lloyd Austin a anunțat că cel mai recent pachet de asistență pentru securitate, în valoare de 175 de milioane de dolari, include, printre altele, rachete AIM-9M și AIM-7 pentru apărarea aeriană, muniție pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate, proiectile de artilerie de 155 mm și 105 mm și rachete antiradiație de mare viteză, cunoscute și sub numele de HARM.

Statele Unite au angajat peste 44,2 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Ambasadorul Statelor Unite la Budapesta, David Pressman, l-a criticat dur pe premierul Viktor Orban pentru că a desconsiderat apartenența țării la NATO, descriindu-l pe prim-ministrul maghiar drept un lider care ”îl îmbrățișează” pe Vladimir Putin, informează Politico Europe.

Ungaria ”se bazează pe aliații săi din NATO, dar se simte în largul ei să nu țină cont de interesele acelorași aliați și ale alianței noastre, inclusiv într-o perioadă de război în Europa”,  a menționat Pressman în timpul unei intervenții în fața oamenilor din afaceri reuniți la un eveniment al Camerei de Comerț Americane marți seară la Budapesta.

”Această nepăsare este evidentă atunci când premierul (ungar) îl îmbrățișează pe Putin, când guvernul său amenință să blocheze un ajutor crucial pentru vecinul său, Ucraina, în timp ce bărbați, femei și copii ucraineni sunt uciși de criminali de război”, a adăugat Pressman.

Orban a amenințat că va bloca un sprijin financiar european de 50 de miliarde de euro destinat Kievului și a avertizat că se va opune recomandării Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare la UE cu Ucraina.

Liderul maghiar a curtat recent Rusia și s-a întâlnit cu Putin în Beijing, lucru despre care a spus că este ”mândru”, deși Moscova poartă un război ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei. O fotografie care îi înfățișa pe cei doi dându-și mâna a stârnit un val de critici de-a lungul Uniunii Europene.

Ambasadorul american nu s-a abținut să își exprime nemulțumirea și față de retorica anti-americană a premierului maghiar, care a acuzat că SUA se numără printre cei mai mari inamici ai partidului Fidesz.

”Atunci când premierul declară că Statele Unite sunt unul dintre principalii <<adversari>> ai Ungariei sau declară public că guvernul Statelor Unite încearcă să îi răstoarne guvernul, aceste cuvinte nu ajung doar la Washington, ci și în sediile dumneavoastră și în sălile de consiliu”, a declarat Pressman.

Ambasadorul american nu a putut să nu se refere la regresul statului de drept și libertatea limitată a presei din Ungaria, indicând spre un proiect de lege ”alarmant” de creare a unui organism cu puteri largi de investigare a interferențelor străine care, potrivit criticilor, ar fi folosit pentru a intimida adversarii politici și a submina societatea civilă.

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat cu ministrul chinez de externe Wang Yi despre eforturile diplomatice ale Statelor Unite privind conflictul din Orientul Mijlociu, unde a călătorit recent.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, oficialul american a reiterat ”caracterul imperativ al eforturilor tuturor părților de a împiedica extinderea conflictului”.

”Secretarul a subliniat faptul că recentele atacuri ale Houthi împotriva navelor comerciale din Marea Roșie reprezintă o amenințare inacceptabilă la adresa securității maritime și a dreptului internațional pe care toate națiunile au obligația de a le susține”, amintește instituția în același comunicat.

Cele două părți au subliniat importanța de a valorifica progresele înregistrate în cadrul întâlnirii dintre președinții Joe Biden și Xi Jinping, ce a avut loc luna trecută în California.

Invitația lui Blinken la adresa Chinei de a se implica diplomatic în conflictul dintre Israel și Hamas ține cont de acțiunile Beijingului din ultimii ani, care a încercat să-și arate abilitățile în acest domeniu pe scena mondială, mai ales că statul chinez încă are legături solide cu Iranul, un finanțator-cheie al grupării teroriste Hamas.

De altfel, tema a fost adusă în discuție și de liderul american în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu omologul chinez la mijlocul lunii trecute, în San Francisco.

Cei doi au convenit la acel moment să deschidă o linie telefonică prezidențială și să reia comunicarea la nivel militar.