Corespondență din Ankara
Mai puțin de jumătate dintre cetățenii americani cred că NATO le-ar veni în ajutor dacă țara lor ar fi atacată, potrivit unui sondaj intern al Alianței înainte de summitul NATO de la Ankara, considerat o reuniune decisivă pentru viitorul implicării Statelor Unite în apărarea colectivă și pentru un rol mai intensificat din partea aliaților europeni în privința securității continentului.
Doar 43% dintre cetățenii din Statele Unite au răspuns afirmativ atunci când au fost întrebați dacă NATO și-ar respecta angajamentul de a-și apăra țara în cazul unui atac — cel mai scăzut procent dintre cele 32 de state membre ale Alianței, potrivit datelor, comparativ cu o medie de 57% la nivelul NATO, arată datele sondajului consultat de Politico.
Majoritatea respondenților continuă totuși să susțină NATO la nivelul Alianței: 62% dintre cei chestionați consideră că apartenența la NATO face mai puțin probabil un atac asupra țării lor, iar 65% spun că ar vota pentru ca statul lor să rămână membru al Alianței. În ansamblu, sprijinul pentru relația transatlantică rămâne ridicat, 72% dintre respondenți apreciind că aceasta este importantă, arată sondajul.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de peste 31.000 de respondenți în perioada martie–aprilie. NATO efectuează două sondaje pe an, iar ultima versiune prescurtată a acestuia a fost publicată în 2024, înainte ca Donald Trump să preia mandatul, conchide sursa citată.
Aceste concluzii apar după criticile repetate formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa Alianței Nord-Atlantice.
Trump i-a criticat în repetate rânduri pe aliații din NATO care s-au arătat reticenți în a sprijini operațiunea Statelor Unite împotriva Iranului, amenințând cu represalii, catalogând Alianța drept un „tigru de hârtie” și susținând că statele europene nu ar veni în ajutorul SUA dacă li s-ar solicita acest lucru.
Citiți și România, între aliații invocați de Rutte la Casa Albă pentru a-l liniști pe Trump înaintea summitului NATO
De asemenea, el a amenințat că va anexa Groenlanda – teritoriu aparținând Danemarcei -, a pus sub semnul întrebării independența Canadei, a exprimat îndoieli cu privire la angajamentul Statelor Unite față de Articolul 5 și a ironizat contribuția aliaților la războiul purtat de SUA în Afganistan, afirmând că soldații acestora „au stat puțin mai în spate”, departe de linia frontului.
Săptămâna trecută, președintele american și-a intensificat din nou criticile la adresa Alianței înaintea summitului liderilor NATO din această săptămână, desfășurat la Ankara.
„Este ridicol ca SUA să continue pe această cale unilaterală, în condițiile în care relația nu este reciprocă”, a scris el vineri.
Citiți și “Trilionul lui Trump” și “Efectul Trump 47”: Graficele cu care Rutte l-a elogiat pe Trump pentru a salva summitul NATO de la Ankara
Summitul NATO de la Ankara este așteptat să marcheze începutul unei transformări structurale a Alianței, în care accentul se mută de la împărțirea responsabilităților la transferul responsabilităților, europenii fiind chemați să preia rolul principal în apărarea convențională a continentului, în timp ce SUA își concentrează atenția asupra Indo-Pacificului și rămâne garantul stabilității strategice aliate, respectiv al descurajării nucleare. Acest lucru poartă denumirea informală de NATO 3.0, iar în declarația finală a summitului de la Ankara s-ar putea regăsi sub forma unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic.
Donald Trump a precizat că va participa la summitul de la Ankara din respect pentru gazdă, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, liderul de la Casa Albă declarându-se dezamăgit de faptul că aliații europeni nu au furnizat Statelor Unite sprijin în operațiunile în Iran.