Comisia Europeană a propus marți, 8 februarie 2022, un act privind cipurile pentru a face față penuriei de semiconductori și pentru a consolida poziția de lider tehnologic a Europei, informează comunicatul oficial.
„Este vorba de o investiţie majoră. Acest plan va garanta securitatea aprovizionării uzinelor europene, majorând de patru ori producţia de semiconductori în Europa până în 2030”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, potrivit Agerpres.
Actul european privind cipurile va consolida competitivitatea și reziliența Europei și va contribui la realizarea tranziției digitale și ecologice. Recenta penurie de semiconductori la nivel mondial a forțat închiderea unor fabrici într-o gamă largă de sectoare, de la automobile la dispozitive medicale. În sectorul auto, de exemplu, producția din unele state membre a scăzut cu o treime în 2021. Acest lucru a făcut mai evidentă dependența extremă la nivel mondial a lanțului valoric al semiconductorilor de un număr foarte limitat de actori într-un context geopolitic complex. Dar a ilustrat, de asemenea, importanța semiconductorilor pentru întreaga industrie și societate europeană.
Mai mult, actul european privind cipurile se va baza pe punctele forte ale Europei – organizații și rețele de cercetare și tehnologie de vârf la nivel mondial, precum și o serie de producători de echipamente de pionierat – și va aborda punctele slabe. Ea va crea un sector înfloritor al semiconductorilor, de la cercetare la producție, precum și un lanț de aprovizionare rezistent. Aceasta va mobiliza investiții publice și private în valoare de peste 43 de miliarde de euro și va stabili măsuri de prevenire, pregătire, anticipare și reacție rapidă la orice viitoare perturbare a lanțurilor de aprovizionare, împreună cu statele membre și cu partenerii noștri internaționali.
Chiar dacă este pe primele locuri în lume când vine vorba de activităţile de cercetare în domeniul cipurilor, Uniunea Europeană a văzut cum în ultimele decenii ponderea sa în producţia mondială de cipuri a scăzut până la 10%.
Însă lipsa de semiconductori, care frânează industria auto de trei ani prin închiderea forţată a numeroase uzine, a provocat un adevărat şoc. Tensiunile geopolitice din jurul Chinei, precum şi pandemia, au scos la lumină necesitatea de a produce în Europa aceste componente indispensabile care în prezent sunt în marea lor majoritate importate din Taiwan şi Coreea de Sud.
Această criză a convins Comisia Europeană să relaxeze normele sale stricte privind acordarea de ajutoare de stat şi să demareze o politică industrială intervenţionistă pe continentul european, care în mod tradiţional este foarte deschis la concurenţa mondială.
„Pentru prima dată, Europa îşi modernizează regulile din domeniul concurenţei, în special cele privitoare la ajutoarele de stat”, a explicat Thierry Breton, cel care este responsabil de iniţiativa UE în domeniul semiconductorilor.
Aceste componente sunt inevitabile în numeroase obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, precum telefoanele mobile, dar şi în centrale de stocare a datelor, care au devenit elementul central al unei economii digitale în plin avânt. Anul trecut, semiconductorii au reprezentat o piaţă mondială de aproape 600 de miliarde de euro, susţine firma de consultanţă Yole Développement. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, piaţa ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro în 2030.
De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat în cadrul evenimentului ”Masters of the Digitals 2022” că Legea Europeană a Cipurilor va facilita investiții de peste 12 mld. euro și creșterea de patru ori a producției de semiconductori până în 2030.Potrivit șefei Comisiei Europene, această nouă lege este un element crucial al agendei digitale, reprezentând un atu în tranziția digitală de care UE trebuie să profite fiind „centrul mondial în cercetarea în domeniul semiconductorilor.
Analiştii subliniază că, în prezent, Europa suferă de o dublă dependenţă în materie de semiconductori. Pe de o parte dependenţa de SUA pentru designul cipurilor, cum este cazul unor firme precum Intel, Micron, Nvydia şi AMD. Iar pe de altă parte de o dependenţa de Asia unde este amplasată cea mai mare parte a operaţiunilor de producţie de cipuri, în special în Taiwan unde operează gigantul TSMC, dar şi în Coreea de Sud, graţie unor companii precum Samsung şi SK Hynix, şi din ce în ce mai mult în China.
Uniunea Europeană depinde de Taiwan pentru mai mult de jumătate din necesităţile sale, a explicat comisarul Thierry Breton. De aici rezultă un risc economic major dacă ar izbucni un conflict militar cu China. „Dacă Taiwanul nu ar mai fi capabil să exporte, aproape toate uzinele din lume s-ar opri în trei săptămâni”, a avertizat Breton.
