Connect with us

NATO

Trei experți renumiți, audiați în Senatul SUA pentru o strategie americană în zona Mării Negre: Trebuie să ne concentrăm pe amenințarea Rusiei în Europa chiar dacă ne îndreptăm spre Indo-Pacific

Published

on

© NATO/ Flickr

Trei experți americani de calibru – Alina Polyakova, Ian Brzezinski și Jim Townsend – au fost audiați săptămâna trecută în Comisia pentru relații externe a Senatului SUA pe tema securității la Marea Neagră cu accent pe “revigorarea politicii americane față de această regiune”. Cei trei specialiști au adus argumente în favoarea importanței strategice a Mării Negre pentru Statele Unite pe care o consideră “ancora flancului sudic al NATO” și “locul în care Kremlinul testează credibilitatea Alianței Nord-Atlantice”, în timp ce nu au exclus atenția pe care China o acordă acestei regiuni.

Alina Polyakova este președintele Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Ian Brzezinski este expert în cadrul Atlantic Council, unul dintre specialiștii americani implicați în susținerea importanței strategice a Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică și Neagră și fost adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Jim Townsend este membru al think tank-ului Center for a New American Security, având o experiență anterioară de opt ani ca adjunct al secretarului adjunct al apărării pentru politica europeană și NATO.

Audierea celor trei experți a avut loc la o săptămână după prima vizita în regiunea Mării Negre a secretarului american al apărării, Lloyd Austin, care s-a aflat în Georgia, Ucraina și România în perioada 19-21 octombrie, înainte de reuniunea miniștrilor apărării din NATO de la Bruxelles.

La București, Austin a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA, la Kiev a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia, iar la Tbilisi a semnat un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus Austin. Ulterior, miniștrii apărării NATO au aprobat un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict și au analizat progresele înregistrate în răspunsul alianței la amenințarea tot mai mare reprezentată de sistemele de rachete ale Rusiei.

Ce au susținut experții: creșterea prezenței militare, investiții în Inițiativa celor Trei Mări și echilibru între amenințarea reprezentată de Rusia și pivotarea SUA către Asia-Pacific

© Alina Polyakova/ Twitter

Alina Polyakova (intervenția aici) a avertizat că Rusia “a tras de facto o nouă Cortină de Fier peste Europa în Marea Neagră” și a făcut trimitere la rapoartele CEPA semnate de generalul Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care îndemnau ca NATO să desemneze România drept “centru de greutate” în regiunea Mării Negre. Potrivit acelorași rapoarte, România este o “țară-ancoră” pentru eforturile SUA în zonă.

Experta din cadrul CEPA a recomandat ca administrația Biden și Congresul SUA să folosească vizita lui Austin în regiune ca pe o oportunitate de a crea un impuls în întreaga alianță pentru o strategie regională cuprinzătoare.

“O strategie eficientă pentru securitatea regională în Marea Neagră ar trebui să privească securitatea regională printr-o lentilă mai largă de reziliență, care să depășească domeniul militar pentru a cuprinde reziliența economică și democratică; să pună accentul și să elaboreze răspunsuri la amenințările neconvenționale în domeniul cibernetic și informațional care reprezintă o parte esențială a operațiunilor de influență rusești în regiune; să colaboreze cu aliații regionali cheie pentru a stabili un dialog regional transversal în jurul unei înțelegeri comune a securității la Marea Neagră”, a spus ea.

În total, CEPA a realizat în 2019, 2020 și 2021, trei rapoarte privind importanța Mării Negre, intitulateStrengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence”, “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență” și“The Black Sea… or a Black hole? / “Marea Neagră… sau o gaură neagră?”.

© Atlantic Council

Ian Brzezinski (intervenția aici) a formulat o serie elemente cheie pe care le-a descris drept importante “pentru strategie cuprinzătoare privind Marea Neagră”: consolidarea securității și apărării, combaterea războiului hibrid și consolidarea rezilienței economice regionale prin Inițiativa celor Trei Mări.

Consolidarea securității și apărării ar trebui, în opinia lui Brzezinski, să fortifice capabilitățile militare ale aliaților și partenerilor, să sporească prezența militară americană și NATO din România și Bulgaria la nivelul prezenței din Polonia și țările baltice, să lanseze un exercițiu militar major al NATO în regiunea Mării Negre și să plaseze Georgia și Ucraina pe un drum clar către aderarea la NATO.

Pentru contracararea războiului hibrid în regiunea Mării Negre, Ian Brzezinski îndeamnă Congresul SUA să ia în considerare recrearea unei versiuni modernizate a Agenției de Informații a Statelor Unite ale Americii, astfel încât Statele Unite să poată reveni în ofensivă în această dimensiune din ce în ce mai dinamică și mai rapidă a afacerilor internaționale.

La capitolul consolidării rezilienței economice regionale prin Inițiativa celor Trei Mări, Ian Brzezinski a mai îndemnat Congresul SUA să solicite guvernului federal să injecteze primele 300 de milioane de dolari din angajamentul de un miliard de euro asumat pentru a fi investit în fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări

“Executarea acestui angajament de investiții ar elimina orice îndoială cu privire la angajamentul SUA față de cele Trei Mări. Aceasta ar încuraja alte state democratice, cum ar fi Germania, Franța și Regatul Unit, să reflecte această investiție. Mai presus de toate, ar stimula în mod semnificativ capacitatea Inițiativei de a atrage și de a valorifica puterea capitalului privat pentru a impulsiona dezvoltarea infrastructurii în Europa Centrală și de Est – sporind astfel capacitatea regiunii de a se prosperitatea regiunii și consolidarea securității acesteia”, a argumentat el.

© US Department of Defense

Jim Townsend (intervenția aici) a atenționat că SUA se confruntă cu o amenințare din partea Rusiei de-a lungul unei frontiere, care începe în Alaska și se termină în sudul țării Europa, la Marea Neagră – ancora flancului sudic al NATO.

Pentru a contracara și descuraja activitatea Rusiei în regiunea Mării Negre, SUA și aliații săi din NATO trebuie să dezvolte o strategie care să cuprindă nu doar acțiuni militare, ci și acțiuni economice, politice și asistență pentru dezvoltare, cum ar fi “Inițiativa celor trei mări”, axată pe infrastructură, pentru a reduce zonele de slăbiciune economică și de dezvoltare din regiune pe care președinții Rusiei și Chinei le exploatează.

Astfel, Townsend a propus șase elemente ale componentei militare ale unei strategii americane pentru Marea Neagră: 

– Concentrarea pe Europa și pe amenințarea din partea Rusiei, chiar dacă SUA pivotează spre Indo-Pacific;

– Reechilibrarea poziției de forță a NATO în Europa;

– Prezența sporită a forțelor NATO și SUA în regiunea Mării Negre;

– Îmbunătățirea conștientizării domeniului maritim și a colectării și analizei de informații în regiunea Mării Negre;

– Repararea relațiilor cu Turcia;

– Asistență de securitate pentru aliații (România și Bulgaria) și partenerii (Georgia și Ucraina) din regiune;

În pofida nuanțelor specifice, cei trei experți au subliniat că este important ca dezvoltarea unei strategii să îi implice pe aliații europeni și pe UE, care poate îmbina inițiativele militare și economice/financiare pentru a ajuta această regiune să se dezvolte și să depășească slăbiciunile politice și economice pe care Rusia și China le exploatează, însă au avertizat că o astfel de strategie nu va funcționa fără conducerea SUA.

“SUA nu trebuie să poarte singure această sarcină, dar este de datoria SUA să deschidă calea”, a sintetizat Jim Townsend.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele francez Emanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, informația fiind făcută publică de eurodeputatul francez Nathalie Loiseau, șefa Subcomisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European.

Emmanuel Macron anunță disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Franța este în solidaritate cu statele europene preocupate de securitatea lor”, a scris ea, pe Twitter.

Macron a făcut aceste afirmații în cadrul unui discurs pe care l-a susținut într-o vizită la forțele armate în tabăra Oberhoffen, în Haguenau, Bas-Rhin, conform agendei publicate de Palatul Elysee. Liderul francez a vizitat această locație militară după discursul pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a precizat acesta.

Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

În ceea ce privește anunțul pentru o prezență militară franceză în România, Parisul a dat semnale în acest sens în ultima perioadă.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. De asemenea, ca parte a prezenței militare franceze în regiune, Ministerul rus al Apărării a raportat în aceeași perioadă că trei avioane de vânătoare ruse au interceptat şi escortat trei avioane militare franceze care zburau în apropierea frontierelor Rusiei la Marea Neagră, fiind vorba de un Mirage-2000, un Rafale și un avion de alimentare în zbor C-135.

Anunțul lui Macron privind o prezență franceză în România sub umbrela NATO vine și după ce ministrul francez al apărării Florence Parly a avut săptămâna trecută, la Brest, o întrevedere cu omologul său român, Vasile Dîncu, pe agenda discuțiilor figurând teme de interes aliat și bilateral

Pe de altă parte, în cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene – și anume acumulările de forțe rusești la granița cu Ucraina – relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

După discuțiile de săptămâna trecută dintre diplomații Statelor Unite și Rusiei, la Geneva, în cadrul Consiliului NATO-Rusia și la nivelul OSCE, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Discuțiile diplomatice au loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Provocările geopolitice reclamă o Europă care să fie independentă și care să aibă puterea de a-și decide propriul viitor pentru ea însăși și să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, pledând pentru adoptarea unei Busole Strategice a UE în complementaritate cu NATO.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

În ceea ce privește apărarea europeană, un domeniu important pentru viziunea lui Macron privind suveranitatea europeană, liderul francez a opinat că “nu ne putem mulțumi doar să răspundem la crize internaționale”.

“Trebuie să fim capabili să anticipăm lucrurile și să organizăm siguranța Europei pentru a face față provocărilor pe care le vedem că multe dintre ele sunt fără precedent în ultimii ani”, a spus el, făcând trimitere și la eforturile președinției germane din 2020 în acest sens.

Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.

Busola Strategică a apărării europene a fost discutată săptămâna trecută, la Brest, într-o reuniune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului. Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

În acest semestru, va trebui să facem progrese considerabile în ceea ce privește adoptarea Busolei strategice lansate sub președinția germană, definirea doctrinei noastre de securitate, în complementaritate cu NATO, precum și o adevărată strategie pentru industrie, apărare și independență tehnologică, fără de care această Europă a apărării nu are niciun sens și nicio realitate”, a afirmat el.

După cum ați înțeles din această agendă, este vorba de a găsi împreună o Europă care să fie o putere a viitorului, adică o Europă capabilă să răspundă la provocările climatice, tehnologice și digitale, dar și la provocările geopolitice, o Europă independentă, în sensul că are încă mijloacele de a-și decide propriul viitor și de a nu depinde de alegerile celorlalte mari puteri”, a conchis Macron.

Continue Reading

NATO

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat marți că riscul unui conflict în vecinătatea estică a Alianței este unul “real”, solicitând din nou Rusiei să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina, avertizând că o ofensivă militară va avea “costuri ridicate” pentru Moscova. De asemenea, el a anunțat că a invitat toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de întrevederi pentru a calma starea tensionată a securității europene și pentru a aborda relațiile dintre NATO și Rusia.

Aflat într-o vizită la Berlin, Stoltenberg a făcut aceste afirmații în cursul unei conferințe comune de presă cu cancelarul german Olaf Scholz, cel care cu o zi în urmă a îndemnat, de la Madrid, Rusia să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina, apreciind că situația este foarte gravă.

“Astăzi, am abordat consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia și implicațiile pentru securitatea europeană. Riscul unui conflict este real. Aliații NATO fac apel la Rusia să dezescaladeze. Iar orice nouă agresiune va avea un cost ridicat pentru Moscova”, a spus Jens Stoltenberg, alături de Olaf Scholz, pe care l-a primit la sediul NATO luna trecută, la două zile distanță după instalarea acestuia în funcția de cancelar.

 

Secretarul general al NATO a reafirmat natura defensivă a Alianței Nord-Atlantice și faptul că aceasta nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. În același timp, a afirmat că NATO rămâne o alianță fidelă abordării sale duale față de Moscova: postură de apărare și descurajare puternice combinate cu dialog politic.

“Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a spus el.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Astfel, Jens Stoltenberg a subliniat la Berlin că a propus aceste serii de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ13 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA13 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE14 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D15 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE16 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.16 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE17 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.17 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA2 days ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending