Parlamentul turc a votat joi în favoarea ratificării aderării Finlandei la NATO, devenind ultimul legislativ din rândul celor 30 de state aliate care aprobă intrarea republicii scandinave în Alianța Nord-Atlantică și oferind Helsinki-ului cale liberă pentru a deveni oficial, în curând, al 31-lea stat membru al NATO.

Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputaţi, potrivit operaţiunilor de vot transmise în direct la televiziune, informează Agerpres.

Ratificarea în plenul legislativului turc a decurs fără probleme, după ce comisia parlamentară de afaceri externe a aprobat-o săptămâna trecută.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat pe data de 17 martie că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, o decizie salutată de Alianţa Nord-Atlantică.

Turcia era ultima membră a NATO care mai trebuie să ratifice aderarea ţării nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după ce luni parlamentul ungar a făcut acelaşi lucru.

O aderare oficială a Finlandei la NATO ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, care va avea loc la sediul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Finlanda trebuie să depună instrumentele de ratificare ale aderării și la Departamentul de Stat, depozitarul Tratatului fondator de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949.

Erdogan și Orban au blocat încă de anul trecut intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia.

Regatul scandinav, care asigură în prezent președinția Consiliului UE, este ținut în șah de Ankara și de Budapesta din motive diferite. Erdogan a spus că va continua discuţiile cu Suedia asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt.

Pe de altă parte, Balazs Orban, directorul politic al guvernului maghiar, a anunțat că parlamentarii ungari aşteaptă asigurări din partea guvernului suedez că membrii acestuia vor renunţa la obiceiul de a emite păreri critice despre executivul condus de Viktor Orban şi statul de drept din Ungaria, pentru ca legislativul de la Budapesta să ratifice, în schimb, aderarea Suediei la NATO.

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a Suediei.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa joi și vineri la reuniunea miniștrilor de externe aliați ai Formatului București 9 (B9), care va avea loc în Polonia, la Łódź, și pe care o va co-prezida împreună cu omologul polonez, ministrul de externe Zbigniew Rau, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La reuniune vor fi prezenți toți miniștrii de externe ai statelor aliate membre ale Formatului B9, precum și reprezentanți ai NATO.  

Miniștrii de externe aliați ai Formatului B9 se vor concentra pe pregătirea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO din perioada 4 – 5 aprilie, de la Bruxelles, și, în special, a summitului NATO de la Vilnius din luna iulie 2023. Miniștrii formatului B9 vor avea ca punct principal de pornire necesitatea implementării depline a deciziilor Summitului NATO de la Madrid din 2022 privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

Șeful diplomației române va puncta relevanța consultărilor cu aliații reuniți în Formatul B9 și va saluta desfășurarea acestei reuniuni după summitul extraordinar al Formatului din 22 februarie 2023, de la Varșovia, în prezența președintelui american Joe Biden.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va sublinia faptul că, în actualul context de securitate, trebuie asigurată, pe flancul estic, o postură aliată unitară și coerentă, care să evolueze spre o apărare inaintată.

Șefii diplomațiilor aliate reuniți în formatul B9 vor analiza implicațiile pe care agresiunea Rusiei asupra Ucrainei le generează în plan regional și euroatlantic și vor discuta modalitățile de continuare a sprijinului robust și multidimensional pentru Ucraina pentru a face față agresiunii Rusiei. Ministrul Bogdan Aurescu va evidenția sprijinul multidimensional acordat de țara noastră Ucrainei și angajamentul ferm de a continua aceste eforturi. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu va încuraja continuarea sprijinirii statelor vecine Ucrainei, vulnerabile la acțiunile agresive ale Rusiei, precum Republica Moldova, confruntată inclusiv cu amenințări hibride care urmăresc destabilizarea statului și deturnarea parcursului său european, precum și Georgia. 

Ministrul Bogdan Aurescu va pleda pentru consolidarea rezilienței strategice a acestor state, pentru a asigura pacea și securitatea în regiunea Mării Negre.

Totodată, șeful diplomației române va accentua importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, așa cum este recunoscută în Conceptul Strategic adoptat la summitul NATO de la Madrid, și pentru menținerea unei atenții și implicări sporite Aliate în regiune, precum și a unei legături transatlantice solide.

Miniștrii de externe din statele B9 vor discuta și inițiative specifice politicii de securitate și apărare comune și cooperarea UE-NATO, inclusiv în contextul Declarației comune NATO-UE adoptate în luna ianuarie 2023.  

Șeful diplomației române va solicita aliaților de pe flancul estic continuarea coordonării, în complementaritate, a eforturilor celor două organizații de răspuns la actualul context regional și internațional și pentru a sprijini partenerii vulnerabili.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă româno-poloneză dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului Estic al NATO care reunește statele aliate de pe flancul estic.

A fost lansat în 2015, la București, la inițiativa comună a președinților României, Klaus Iohannis, și Poloniei, Andrzej Duda, ca răspuns la deteriorarea situației de securitate în urma anexării ilegale a Crimeii.

În 2022, formatul a discutat frecvent implicațiile substanțiale ale războiului lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei, la diferite niveluri, inclusiv în cadrul Summitului B9 găzduit de președintele României la 10 iunie 2022, servind și ca platformă de consultare transatlantică cu SUA.

Cea mai recentă reuniune la nivel înalt a formatului a fost summitul extraordinar de la Varșovia din 22 februarie 2023, la care au participat și președintele SUA și secretarul general NATO.

Dialogul din acest format a contribuit la coagularea priorităților statelor de pe flancul estic la nivelul NATO, cu precădere în privința consolidării descurajării și apărării aliate, cu accent pe flancul estic.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a salutat miercuri împlinirea a 19 ani de la aderarea României la NATO, împreună cu alte șase aliate din regiunea Europei Centrale și de Est.

“România este protejată de cele mai puternice garanții de securitate din istorie și rămâne un aliat de încredere pe flancul estic și în regiunea Mării Negre“, a scris Aurescu, pe contul său de Twitter.

1️⃣9️⃣️years have passed since #Romania has officially become a @NATO member, together with other 6 Allies. 🇷🇴 is protected by the strongest security guarantees in its history&remains a reliable Ally on the #EasternFlank &in the #BlackSea region #WeAreNATO #StrongerTogether

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 29, 2023

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 19 ani de la aderarea la NATO, fiind unul dintre aliații de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată

România celebrează miercuri, 29 martie, 19 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 74 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2023, această aniversare coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României.

Astfel, la 19 ani de la aderarea României la NATO și după 13 luni de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate.

În prezent, România este dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată. 

Prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul de luptă al NATO din România a fost înființat oficial la data de 1 mai 2022, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi și români. Conducerea este asigurată de forța franceză care a condus și Forța de Reacție Rapidă a NATO pentru anul precedent, iar armata franceză a instalat în România și un sistem de apărare MAMBA.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO. De asemenea, România a fost anul trecut în centrul transformărilor fără precedent în acest secol ale posturii de securitate și apărare a NATO în Europa, prin deciziile luate la summitul aliat de la Madrid, de la adoptarea Conceptului Strategic, document cardinal care tratează Rusia drept o amenințare și recunoaște importanța strategică a Mării Negre, la decizia de creștere a efectivelor forței de reacție rapidă a Alianței și de ridicare a grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă dacă situația o impune. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.

România a punctat în 2022 și la capitolul diplomatic în cadrul NATO, jucând un rol în flexibilizarea poziției Turciei, care a acceptat ca Finlanda și Suedia să fie invitate pentru aderarea la NATO și a găzduit, în noiembrie 2022, la București, reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, prima astfel de întrunire politică la nivel diplomatic între aliați după summitul de la Madrid și prima de pe flancul estic după ce Rusia a invadat Ucraina.