Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis sâmbătă un mesaj dur comunității internaționale, după ce a anunțat că SUA vor „administra” temporar Venezuela, sugerând totodată că intervenția americană ar putea să nu se oprească aici, relatează Politico. Atât Trump, cât și principalii săi colaboratori au cerut explicit ca restul lumii „să ia notă” de ceea ce s-a întâmplat, lansând amenințări directe la adresa mai multor state din regiune.
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a declarat că liderul venezuelean Nicolás Maduro, capturat într-un raid nocturn și extrădat sâmbătă la New York pentru a fi inculpat pentru conspirație în vederea narcotraficului, „a avut o șansă” să plece de bunăvoie înainte de a deveni „cel mai recent exemplu al unui lider care plătește un preț ridicat pentru că nu a răspuns presiunii lui Trump”.
„A forțat limitele și a plătit prețul”, a spus Hegseth, referindu-se la Maduro.
Declarațiile amenințătoare au fost însoțite de avertismente concrete la adresa altor trei țări care ar putea intra curând în vizorul administrației americane: Columbia, Cuba și Mexic. În același timp, restul emisferei occidentale urmărește cu atenție evoluțiile și încearcă să răspundă prin condamnarea loviturilor și prin avertismente privind ce ar putea urma.
„Toate națiunile din regiune trebuie să rămână în alertă, deoarece amenințarea planează asupra tuturor”, a transmis guvernul Cubei într-un comunicat oficial.
Retorica administrației Trump devine tot mai dură. Președintele american l-a acuzat din nou pe președintele Columbiei că „produce cocaină” și a reiterat amenințările mai vechi, afirmând că „ar trebui să fie foarte atent”. Totodată, Trump a declarat că „vom vorbi despre Cuba”. Secretarul de Stat, Marco Rubio, a formulat la rândul său un avertisment sumbru cu privire la posibile acțiuni viitoare ale Statelor Unite.
„Dacă aș trăi în Havana și aș lucra în guvern, aș fi îngrijorat”, a spus Rubio.
Anterior, într-un interviu telefonic acordat Fox News, Trump a avertizat că „va trebui făcut ceva în legătură cu Mexicul”, precizând că a întrebat-o pe președinta Claudia Sheinbaum dacă dorește „ajutorul” armatei americane pentru a elimina cartelurile de droguri.
„Dominația americană în emisfera vestică nu va mai fi pusă la îndoială niciodată”, a declarat Donald Trump.
Reacțiile regionale nu au întârziat să apară. Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a condamnat atacul, calificându-l drept o agresiune împotriva întregii Americi de Sud, și a anunțat mobilizarea trupelor la granița cu Venezuela pentru a preveni un posibil aflux de refugiați.
Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, care în ultimele luni a încercat să construiască o relație de dialog cu Donald Trump, a scris pe platforma X că înlăturarea lui Maduro „a depășit o linie inacceptabilă” și „amintește de cele mai negre momente ale interferenței în politica Americii Latine și a Caraibelor”.
Mexicul a criticat la rândul său loviturile, președinta Claudia Sheinbaum afirmând că acestea reprezintă o încălcare a Cartei Organizației Națiunilor Unite. Ambasadele Mexicului, Columbiei și Cubei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii privind cele mai recente amenințări ale lui Trump la adresa guvernelor lor.
În paralel, unele state au încercat să joace rolul de mediator. Ambasada Columbiei la Washington a anunțat că președintele Petro s-a oferit să ajute la medierea unei soluții pentru depășirea crizei.
Donald Trump a schițat o politică externă mult mai expansionistă încă din discursul său inaugural, în urmă cu aproape un an, șocând aliați tradiționali prin amenințări precum transformarea Canadei în „al 51-lea stat” sau colonizarea Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarcei. De-a lungul primului an de mandat, concentrarea sa pe mai multe fronturi la nivel extern (Orientul Mijlociu, Asia, Europa și încercările până acum fără rezultat de a pune capăt războiului din Ucraina) a generat frustrare în rândul aliaților, care au remarcat că această abordare se îndepărtează de discursul izolaționist „America First”.
Deși alegerile legislative din noiembrie oferă un stimulent politic pentru o reorientare spre problemele interne, schimbarea de regim din Venezuela a deschis un nou front de politică externă pe baza căruia președintele și, implicit, partidul său din Congres vor fi evaluați.
Pentru Donald Trump, aflat la un ultim mandat și eliberat de presiunea propriilor calcule electorale, un succes operațional pe termen scurt în Venezuela ar putea deveni un factor de încurajare pentru alte intervenții în regiune, pe care președintele și apropiații săi par deja să le sugereze. Katie Miller, fost oficial al administrației și soția adjunctului șefului de cabinet Stephen Miller, a publicat sâmbătă pe platforma X o imagine cu harta Groenlandei colorată în culorile drapelului american, însoțită de un singur cuvânt: „CURÂND”.
În declarațiile sale oficiale de sâmbătă, Donald Trump a invocat și Doctrina Monroe, document de politică externă vechi de 200 de ani, care a cunoscut o revitalizare în cercurile conservatoare. Aceasta își are originea în declarația din 1823 a președintelui James Monroe privind sfera de influență a Statelor Unite în Americi.
„Doctrina Monroe este un lucru foarte important. Dar am depășit-o cu mult”, a spus Trump. „Acum îi spun «Documentul Donroe».”