Autoritățile din România vor începe măsurătorile pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe la data de 15 martie, a anunțat Ministerul Transporturilor vineri, când a avut loc prima întâlnire între oficialii români și ucraineni în scandalul privind lucrările de dragare făcute de ucraineni pe Bâstroe.
Conform sursei citate, întâlnirea tehnică a avut loc în format videoconferință, la nivel de experți între partea română și cea ucraineană, fiind coordonată la nivel de secretari de stat ai ambelor părți.
“Participanții au convenit ca partea română să înceapă măsurătorile pe brațul Chilia și canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023. Totodată, s-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi. Aceștia se vor întâlni luni, 6 martie 2023, pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile. Cele două părți au convenit că este cea mai bună soluție care să clarifice informațiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe și a Brațului Chilia. Partea română și-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenți și specialiști din Ucraina, dar și ai unor instituții terțe. Partea ucraineană va asigura securitatea navelor și personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare”, a anunțat Ministerul Transporturilor, în comunicatul difuzat pe Facebook.
Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că “există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar “Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”.
MAE a transmis pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului “canal de navigație Bâstroe”.
Ulterior, ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat la data de 20 februarie, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota, context în care România a solicitat Ucrainei să își clarifiza poziția privind lucrările pe canalul Bâstroe, să stopeze lucrările de dragaj dacă acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și să acorde părții române accesul pe canalul Bâstroe pentru verificarea adâncimii.
Într-o reacție la acest scandal, președintele Klaus Iohannis a precizat că cei care se bucură de eventuala tensionare a relațiilor bilaterale dintre Ucraina și România se găsesc la Moscova. Șeful statului a îndemnat la așteptarea unor concluzii din partea experților și urmarea căii diplomatice.
