Comisia Europeană analizează posibilitatea introducerii, anul viitor, a unei taxe pe produsele alimentare ultraprocesate bogate în grăsimi, zahăr și sare, potrivit unui document intern consultat de agenția dpa, preluat de Agerpres. Măsura, care ar putea fi prezentată oficial în luna decembrie, are ca scop încurajarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase la nivelul blocului european.

Potrivit documentului, „un micro-impozit la nivelul Uniunii Europene” ar putea menține prețurile relativ stabile, dar ar stimula schimbări în comportamentul consumatorilor „fără a provoca daune financiare excesive”.

Comisia consideră că producătorii ar fi încurajați să reformuleze produsele pentru a le face mai sănătoase, în timp ce veniturile generate de taxă ar fi folosite exclusiv pentru programe europene de promovare a sănătății.

Documentul subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual, ceea ce generează costuri economice de peste 280 de miliarde de euro pe an.

Există dovezi solide care arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate, diabet și alte boli metabolice, atrage atenția Comisia.

Pe lângă taxa pe alimente nesănătoase, planul de sănătate al Comisiei include: modernizarea legislației privind controlul tutunului până în 2027; introducerea unui sistem de etichetare la nivel european pentru produsele alimentare procesate; și obiectivul de reducere cu 20% a mortalității cauzate de bolile cardiovasculare până în 2035.

Această inițiativă se înscrie într-un efort mai amplu al UE de a sprijini stiluri de viață sănătoase și de a preveni bolile cronice prin politici publice proactive.

Comisia Europeană a lansat, vineri, apelul pentru programul Corpul European de Solidaritate 2026, într-un an în care se sărbătoresc 30 de ani de voluntariat european (început în 1996 cu proiectul pilot al Serviciului European de Voluntariat) și 10 ani de la înființarea Corpului European de Solidaritate.

De la lansarea sa în 2016, Corpul European de Solidaritate a oferit oportunități de transformare pentru peste 150.000 de tineri, finanțând 22.000 de proiecte de solidaritate, ajutor umanitar și cooperare pentru dezvoltare. Programul din 2026 construiește pe aceste rezultate și va continua să finanțeze proiecte aliniate celor patru priorități strategice 2021–2027: incluziune și diversitate, sustenabilitate ambientală, transformare digitală și participare democratică.

Programul va avea un buget majorat în 2026, ajungând la 175,3 milioane de euro, pentru a sprijini noi generații de tineri să se implice în acțiuni de solidaritate în Europa și dincolo de granițele sale.

Accent pe solidaritate în noul mandat al Comisiei

În 2026, programul va continua să susțină activități de voluntariat, proiecte de solidaritate și acțiuni de networking, alături de măsuri de calitate precum formare, evaluări, instrumente IT și sistemul Quality Label pentru organizațiile participante.

Acțiunea centralizată „Echipe de voluntari în domenii cu prioritate ridicată” va viza trei priorități anuale:

• Pregătire și sprijin pentru persoanele afectate de conflicte armate sau dezastre naturale, în linie cu noua Strategie pentru Uniunea Pregătirii.
• Îmbunătățirea experiențelor educaționale și a competențelor de bază pentru tinerii cu oportunități reduse, conform agendei „Union of Skills”.
• Promovarea echității între generații, stimulând dialogul intergenerațional și combaterea discriminării pe criterii de vârstă.

Aceste priorități reflectă liniile politice ale Comisiei pentru perioada 2024–2029 și confirmă rolul programului ca motor al incluziunii, rezilienței și empatiei în Europa.

Cererea ridicată depășește bugetul disponibil

Programul înregistrează o cerere record: rata de absorbție este de 100%, iar solicitările de voluntariat depășesc de zece ori posibilitățile de finanțare. În prezent, doar unul din zece tineri înscriși reușește să participe. Bugetul pentru 2026 crește cu 5,6%, pentru a extinde accesul în toate regiunile statelor membre și ale țărilor asociate.

Componenta dedicată voluntariatului în domeniul ajutorului umanitar beneficiază de o creștere de 17,7% față de 2025, consolidând dimensiunea globală a programului.

Cine poate aplica

Organizațiile publice sau private pot solicita finanțare în cadrul apelului 2026, care va fi lansat în urma publicării programului de lucru. Este necesară deținerea unui Quality Label, ce garantează respectarea principiilor și standardelor programului.

Aplicațiile pot fi depuse:

• prin Agențiile Naționale din statele membre și țările asociate (Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord și Turcia),
• sau prin Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA), pentru acțiunile gestionate direct.

Comisia Europeană a prezentat astăzi o propunere legislativă menită să consolideze cooperarea dintre Parchetul European (EPPO), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și statele membre, prin facilitarea accesului direct la informații privind TVA-ul și prin îmbunătățirea schimbului de date în cadrul investigațiilor.

Noua inițiativă oferă un temei juridic clar pentru transmiterea de informații între instituțiile europene și autoritățile naționale și permite accesul imediat la date relevante privind comerțul transfrontalier. Scopul este întărirea capacității UE de a combate frauda care afectează interesele financiare ale Uniunii, în special fraudele complexe de tip carusel.

„Combaterea fraudei în materie de TVA este o prioritate pentru mine și pentru Comisie. Această propunere va consolida capacitatea noastră de a ne proteja interesele financiare și de a asigura corectitudinea pe piața unică. Cei care încearcă să obțină profituri prin fraudă vor fi trași la răspundere. Cu ajutorul instrumentelor digitale și al unui schimb de informații mai eficient, construim un sistem fiscal mai puternic și mai echitabil pentru toți”, a declarat Wopke Hoekstra, comisar pentru climă, zero emisii nete și creștere economică curată.

Frauda carusel: pierderi uriașe pentru bugetele naționale

Comisia atrage atenția că frauda de tip carusel, cunoscută și ca „fraudă MTIC”, rămâne unul dintre cele mai costisitoare tipuri de fraudă cu TVA din UE. Conform estimărilor, pierderile provocate doar de acest fenomen variază între 12,5 miliarde și 32,8 miliarde de euro anual, fiind adesea coordonate de rețele criminale bine organizate.

Aceste pierderi reprezintă doar o parte din așa-numitul „VAT gap”, diferența dintre veniturile teoretice din TVA și cele efectiv colectate. În 2022, această diferență a fost estimată la 89,3 miliarde de euro la nivelul Uniunii.

Acces în timp real la date pentru EPPO și OLAF

Propunerea Comisiei este strâns legată de pachetul „TVA în era digitală”, care introduce raportarea digitală în timp real pentru comerțul transfrontalier. Noile reguli vor permite:

• acces imediat al EPPO și OLAF la datele privind TVA, pentru evaluarea rapidă a cazurilor suspecte la nivel european;
• identificarea mai promptă a comportamentelor frauduloase, înainte ca acestea să genereze pierderi majore;
• investigații coordonate la nivelul UE, cu un flux de informații mult mai eficient.

Comisia subliniază că, prin accesul la date actualizate și integrarea instrumentelor digitale existente, autoritățile europene vor putea urmări mai eficient operațiunile suspecte și vor reduce timpii de reacție în cazurile de fraudă.

Consolidarea cooperării între EPPO, OLAF și Eurofisc

Textul mai prevede crearea unor canale de comunicare directe și sigure între EPPO, OLAF și Eurofisc, rețeaua specializată a statelor membre pentru combaterea fraudei cu TVA. Aceste conexiuni vor facilita:

• schimbul imediat de informații critice;
• coordonarea investigațiilor transfrontaliere;
• utilizarea unor soluții digitale avansate pentru schimbul securizat de date fiscale.

Propunerea urmează să fie transmisă Consiliului UE pentru negociere și aprobare, iar Parlamentul European și Comitetul Economic și Social vor fi consultate. Noile reguli vor intra în vigoare după adoptarea formală de către co-legiuitori și publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.