Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

UE cere dezamorsarea crizei politice de la Tbilisi prin dialog, în timp ce președintele Georgiei asigură că țara sa va rămâne o „insulă de stabilitate și democrație în regiune”

Published

on

© European Union, 2021

UE cere dezamorsarea crizei politice de la Tbilisi prin dialog între putere și opoziție, în timp ce președintele Georgiei asigură că țara sa va rămâne o „insulă de stabilitate și democrație în regiune”, potrivit declarațiilor făcute astăzi, 1 martie, de către președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele georgian Salome Zourabichvili, cu prilejul unui turneu al liderului european în Republica Moldova, Georgia și Ucraina, trei țări ale Parteneriatului Estic.

„Vizita mea are loc în contextul unei crize politice din ce în ce mai profunde în Georgia. Aceasta este o preocupare majoră pentru Uniunea Europeană, care invită toate părțile să își intensifice eforturile pentru a dezescalada situația și a se reuni pentru a găsi un numitor comun”, a transmis președintele Consiliului European.

Citiți și

Charles Michel, prima vizită în Republica Moldova: Europa este de partea voastră. Puteți conta pe noi

Maia Sandu, mesaj pentru președintele Consiliului European: ”Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european”

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European: Republica Moldova își reia calea firească. Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european

Frământările de pe scena politică georgiană s-au intensificat după demisia bruscă a premierului Giorgi Gakharia, care a luat această decizie pentru a împiedica arestarea liderului opoziției la ordinul ministrului de interne din cabinetul său, mișcare pe care fostul premier o considera ca ridicând riscuri „inacceptabile”, într-un moment în care țara era deja extrem de polarizată și împovărată cu lupta împotriva pandemiei de COVID-19, relatează POLITICO Europe.

Mai mult, partidele de opoziție din Georgia au refuzat să-și ocupe pozițiile în noul parlament pentru a protesta împotriva  alegerilor parlamentare din 31 octombrie, pe care le-au denunțat ca fiind „aranjate”.

Criza anunța să capete amploare după ce luna trecută un tribunal a decis trimiterea lui Nika Melia, liderul partidului de opoziție Mișcarea Națională Unită (UNM), în arest preventiv după ce acesta a refuzat să plătească o taxă de cauțiune majorată.

Arestarea lui Melia din 23 februarie, alături de mai mulți activiști de opoziție, a stârnit proteste anti-guvernamentale în masă la Tbilisi pentru eliberarea lor și organizarea de alegeri parlamentare.

Melia este acuzat că a organizat „violențe în masă” în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2019, acuzație pe care o respinge ca fiind motivată politic. Partidul de guvernare Visul Georgian neagă însă acest lucru.

În aceste context, liderul de la Bruxelles a subliniat că „dezbaterea politică în cadru democratic necesită curaj din partea tuturor părților și UE este convinsă că Georgia are capacitatea de a depăși provocările actuale”. Mai mult de atât, Michel a punctat că vizita sa la Tbilisi demonstrează angajamentul Uniunii Europene față de parteneriatul cu țările din Vecinătatea Estică.Noi sprijinim suveranitatea și integritatea teritorială într-o regiune despre care știm că este complexă”, a mai transmis acesta, punctând faptul că „stabilitatea politică întărită de o democrație deschisă, de o justiție eficientă și independentă, este esențială pentru aprofundarea parteneriatului” dintre Georgia și blocul european. 

Georgia, o fostă republică sovietică, este un apropiat aliat al SUA și are aspirații de aderare la NATO și UE, deși apartenența la oricare dintre organizații este incertă în prezent.

Astfel, președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, l-a asigurat pe reprezentantul UE că „Georgia va continua să fie o insulă de stabilitate și democrație”, iar „UE a fost și va fi motorul care întărește acest lucru”.

De asemenea, într-o postare pe Twitter, lidera de la Tbilisi a declarat că pandemia COVID-19 „a schimbat o mulțime de lucruri, dar nu a schimbat calea puternică și stabilă a Georgiei către Europa”.Atât vizita mea la Bruxelles de luna trecută, cât și vizita președintelui Consiliului European la Tbilisi de astăzi sunt semne puternice că vom continua să avansăm către integrarea europeană”, a adăugat aceasta. 

 

Potrivit Radio Europa Liberă,  Michel a purtat, de asemenea, discuții cu prim-ministrul Irakli Garibashvili ca parte a călătoriei sale în capitala Georgiei. De asemenea, pe agenda sa figurează și o întâlnire cu președintele parlamentului Archil Talakvadze și cu liderii opoziției.

După Tbilisi, oficialul UE se va îndrepta spre capitala Ucrainei, Kiev. În weekend, președintele Consiliului European s-a întâlnit la Chișinău cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români: Este un gest de adevărată solidaritate europeană

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în care i-a mulţumit pentru ajutorul oferit de autorităţile ţării vecine pentru pacienţii români bolnavi de COVID-19, care au fost transferaţi la Szeged şi Debrecen.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a mulţumit prim-ministrului Viktor Orban pentru ajutorul oferit de autorităţile ungare pacienţilor români, care reprezintă un gest de adevărată solidaritate europeană în aceste momente dificile ale pandemiei de COVID-19. Preşedintele României a apreciat în mod deosebit realizarea rapidă a transferului unor bolnavi de COVID-19, aflaţi în stare critică, pentru tratament în spitale din Ungaria, la Szeged şi Debrecen“, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, convorbirea telefonică a avut loc la iniţiativa părţii române.

România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă.

Opt pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 au fost transferaţi joi la clinici din Ungaria, a precizat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

Vineri, Ministerul Sănătății a informat că alţi 12 pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 aflaţi în stare critică sunt transferaţi în unităţi sanitare din Ungaria.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anuțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la Forumul de la Malmö: Vom înființa în România un premiu național pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, miercuri, la Forumul dedicat Comemorării Holocaustului şi Combaterii Antisemitismului, care are loc în Suedia, la Malmö, o serie de angajamente pe care România le susţine “cu fermitate”, între care se numără înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.

“În prezent, suntem angajaţi într-un proces amplu de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie. În acelaşi timp, actualizăm şi programele de pregătire pentru învăţătorii, profesorii şi instructorii care predau despre Holocaust. De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Autorităţile responsabile au selectat recent consorţiul care va elabora conceptul expoziţiilor sale permanente. Consorţiul include companii care au contribuit la înfiinţarea unora dintre cele mai prestigioase muzee şi memoriale ale Holocaustului din lume. Sunt convins că, având sprijinul acestora, Muzeul din Bucureşti va deveni un etalon de referinţă internaţională şi va contribui la prezervarea adevărului şi la lupta împotriva negării Holocaustului. Un alt angajament important pe care ni l-am asumat este înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea Holocaustului, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului“, a afirmat preşedintele, care a susținut o intervenție cadrul sesiunii interactive “Promoting remembrance, fighting distortion” de la Forumul de la Malmö.

Şeful statului a amintit că România a adoptat, în luna mai, prima sa Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi planul de acţiune asociat acesteia. El a arătat că planul de acţiune include 36 de proiecte concrete, structurate pe cei trei piloni principali ai strategiei: protecţia grupurilor vulnerabile; creşterea rezilienţei societăţii româneşti, prin programe culturale şi educaţionale, inclusiv promovarea vieţii evreieşti şi consolidarea cooperării internaţionale.

“Strategia română este un document complementar Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, care a fost adoptată recent”, a evocat Klaus Iohannis.

De asemenea, președintele a menţionat că, din ianuarie, Guvernul României a numit un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

“Toate aceste măsuri vor oferi şi mai multă consistenţă angajamentului ferm al României cu privire la asumarea trecutului, precum şi la recunoaşterea tragediei Holocaustului”, a punctat șeful statului.

Conform președintelui, în contextul în care sunt provocări tot mai intense şi mai complexe, este momentul potrivit ca angajamentul pentru susţinerea educaţiei privind Holocaustul, cercetării şi comemorării acestuia, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismul să fie întărit.

“Încercările de a nega sau distorsiona Holocaustul devin tot mai periculoase şi mai subtile, fiind folosite diverse metode concrete precum: estomparea responsabilităţii participanţilor la Holocaust şi a colaboratorilor lor, ducerea în derizoriu a suferinţelor cauzate de Holocaust şi dezumanizarea victimelor. Comemorarea este cel mai important element, este premisa pentru eforturile noastre actuale de a contracara distorsionarea Holocaustului şi, de aceea, se află atât de sus pe lista priorităţilor noastre. Avem nevoie de instrumente noi şi inovatoare de diseminare a mărturiilor supravieţuitorilor, precum şi de resursele adecvate pentru a întreprinde acest demers, diseminarea fiind una dintre cele mai eficiente modalităţi de a contribui la educaţia privind Holocaustul şi prevenirea repetării unei astfel de tragedii”, a mai spus președintele Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat miercuri, la invitația prim-ministrului Suediei, Stefan Löfven, la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, organizat la Malmö.

Participarea președintelui Klaus Iohannis la Forumul Internațional de la Malmö se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce privește consolidarea educației despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, precum și pentru promovarea valorilor europene, a toleranței și a respectului față de drepturile și libertățile fundamentale.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel: UE trebuie să conducă lupta împotriva antisemitismului. Solidaritatea și toleranța, chintesența proiectului european

Published

on

© European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a participat la Forumul internațional de la Malmö (Suedia) privind Holocaustul și comemorarea victimelor. Cu acest prilej, oficialul european a transmis că UE consolidează drastic legislația și mijloacele pentru a combate ura online, noul „câmp de luptă” pentru atacurile antisemite.

„Uniunea noastră a fost concepută și construită ca un proiect de solidaritate, cooperare și toleranță. Aceste valori sunt chintesența proiectului nostru, ancorate în demnitatea fiecărei ființe umane. Ele reprezintă răspunsul nostru la o oroare în care a fost negat însuși principiul umanității”, a transmis Charles Michel în discursul său.

Președintele Consiliului European subliniază că la trei sferturi de secol de la Holocaust, patologia antisemitismului rămâne adânc înrădăcinată: „Nu este doar o dramă pentru poporul evreu. Este o dramă pentru noi toți, pentru toate societățile noastre din Europa, care trebuie să se bazeze pe toleranță și solidaritate.”

„Holocaustul ne-a învățat un adevăr simplu: tăcerea este primul pas spre acceptare. Iar noi nu trebuie să tăcem niciodată. Tăcerea înseamnă complicitate. Cu toții, ne asumăm o responsabilitate sacră. De a da nume și de a denunța public cel mai mic cuvânt care răspândește, sau chiar banalizează, antisemitismul”, a mai adăugat acesta.

Charels Michel susține că UE trebuie să conducă lupta împotriva antisemitismului: „Și de aceea, Consiliul European a solicitat un plan de acțiune concret și ambițios. Comisia Europeană tocmai a prezentat o strategie de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești. Inclusiv o componentă esențială pentru a sprijini educația și comemorarea Shoah.”

„Eforturile noastre trebuie să garanteze siguranța evreilor europeni. Securitatea și bunăstarea lor. Este o rușine că elevii, vizitatorii muzeelor sau credincioșii trebuie să fie protejați de oameni înarmați. Doar pentru că sunt evrei”, a conchis acesta în discursul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.30 mins ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor37 mins ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.38 mins ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

POLITICĂ1 hour ago

“Un guvern al responsabilității naționale”: Cine sunt miniștrii și care este programul de guvernare al cabinetului premierului desemnat Dacian Cioloș

NATO15 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS17 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE17 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE20 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.38 mins ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending