Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din Parlamentul European a avut marți un schimb de opinii cu privire la Strategia farmaceutică pentru Europa, prin care Uniunea Europeană dorește să asigure pentru pacienți medicamente accesibile financiar, sprijinind în același timp competitivitatea, capacitatea de inovare și sustenabilitatea industriei farmaceutice din UE, a anunțat eurodeputatul Daniel Buda într-un mesaj pe Facebook.

This morning from 9:10 in @EP_Legal

🗳️Challenges of sport events’ organisers in the digital environment @djambazki – final vote

🗣Discussion on reports – Commission 2020 Rule of Law report & Pharmaceutical Strategy for Europe

LIVE 📹https://t.co/7SZ32WJzLy

— JURI Committee Press (@EP_Legal) April 13, 2021

Aceste dezbateri de etapă în Legislativul european au loc după ce Comisia Europeană la publicat la finalul lunii noiembrie strategia mai sus amintită, care va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide.

Citiți și:

Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

În egală măsură, aceasta va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

• Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
• Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
• Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;
• Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Strategia prezintă acțiuni concrete pentru a asigura existența, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Ea susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure, asigurând o autonomie strategică deschisă a UE pe plan mondial, și promovează produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.

Strategia va asigura, de asemenea, faptul că politica farmaceutică a UE continuă să servească sănătății publice într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de transformări științifice și comerciale. Ea va susține inovațiile centrate pe pacienți și va permite adaptarea la schimbările digitale și tehnologice.

Astfel, Strategia farmaceutică pentru Europa marchează începutul unui proces: punerea sa în aplicare include o agendă ambițioasă de acțiuni legislative și nelegislative care vor fi lansate în următorii ani și care vor viza întregul ecosistem al produselor farmaceutice, dar și unele aspecte ale dispozitivelor medicale. De asemenea, Strategia creează sinergii cu Pactul verde și cu acțiunile noastre din cadrul abordării strategice a UE privind prezența substanțelor farmaceutice în mediu, pentru a reduce riscul lor pentru mediu, pentru a aborda poluarea cauzată de reziduurile farmaceutice și pentru a promova fabricarea, utilizarea și eliminarea lor prin metode mai ecologice.

Printre acțiunile emblematice ale strategiei se numără:

• O revizuire a legislației farmaceutice de bază* (data-țintă pentru o propunere: 2022) pentru ca acest cadru legislativ să fie adaptat exigențelor viitorului și să faciliteze inovarea;
• O propunere privind o Autoritate a UE pentru răspuns în situații de urgență sanitară (propunere: al 2-lea semestru din 2021);
• O revizuire a reglementărilor privind medicamentele pentru copii și pentru boli rare;
• Inițierea unui dialog structurat cu și între toți actorii din industria farmaceutică și autoritățile publice pentru a identifica vulnerabilitățile lanțului global de aprovizionare cu medicamente esențiale și pentru a defini opțiunile în materie de politici menite să consolidez continuitatea și securitatea aprovizionării în UE;
• Cooperarea între autoritățile naționale în ceea ce privește politicile în materie de prețuri, plăți și achiziții publice, pentru a îmbunătăți accesibilitatea financiară, eficiența în raport cu costurile aferente medicamentelor și sustenabilitatea sistemului de sănătate;
• Crearea unei infrastructuri digitale solide, inclusiv o propunere privind un spațiu european al datelor referitoare la sănătate (data-țintă pentru o propunere: 2021);
• Sprijin pentru cercetare și inovare, în special prin intermediul programelor Orizont 2020 și EU4Health;
• Acțiuni de promovare a abordărilor inovatoare vizând C&D și achizițiile publice de antimicrobiene și de alternative ale acestora, precum și măsuri de restricționare și optimizare a utilizării lor.

Din dorința de a implica publicul și părțile interesate, Comisia Europeană a lansat la 31 martie 2021 procesul de revizuire a legislației farmaceutice generale, unul dintre punctele cheie ale Strategiei farmaceutice pentru Europa, dând acestora posibilitatea să își expună opiniile cu privire la foaia de parcurs și evaluarea impactului inițial al evaluării combinate până la finalul lunii aprilie. 

Citiți și:

Camera Deputaților a adoptat în unanimitate opinia față de Strategia farmaceutică pentru Europa

EXCLUSIV Ministerele Economiei și Sănătății au operaționalizat un grup de lucru dedicat identificării intereselor industriei naționale și poziționării României privind Strategia Farmaceutică a UE

În lunile următoare, Comisia va evalua legislația farmaceutică generală actuală și va evalua impactul oricăror modificări destinate soluționării problemelor prezentate în această foaie de parcurs.

Comisia își propune să prezinte o propunere legislativă pentru revizuirea legislației farmaceutice generale până la sfârșitul anului 2022. Foaia de parcurs va fi accesibilă timp de patru săptămâni până la 27 aprilie 2021.

Grupul PPE din Parlamentul European se opune aderării Turciei la UE și cere oprirea negocierilor în această direcție, pentru a evita ca președintele turc Recep Tayyip Erdogan să mai divizeze blocul european, a transmis liderul de grup, Manfred Weber, într-o postare pe Facebook.

„Atâta timp cât UE nu oprește formal discuțiile de aderare, Erdogan va continua să ne divizeze și să ne provoace. Turcia este un partener important, dar nu poate deveni niciodată membru. Opriți procedura acum!”, a cerut acesta. 

De asemenea, Manfred Weber a pus accentul pe faptul că Turcia este un partener important al UE, în legătură cu care trebuie să existe o abordare mai „realistă și francă”. 

„Suntem categoric împotriva perspectivei de membru a Turciei în UE și, atâta timp cât este pe masă, obstrucționează o relație mai realistă și mai francă cu Turcia”, a reiterat politicianul german.

Comentariile lui Manfred Weber au venit pe fondul declarației de marți a președintelui turc Erdogan, care a spus că Turcia își menține angajamentul de a deveni membru deplin la Uniunea Europeană. 

Mai mult, în cadrul Conferinței Președinților din PE, unde au fost invitați președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European pentru a prezenta rezultatul vizitei de pe 6 aprilie de la Ankara, Manfred Weber a avertizat că „până când nu vom vedea schimbări structurale în comportamentul armatei turce în Mediterana de est, nu suntem pregătiţi să facem concesii privind (uniunea) vamală sau vizele în viitorul apropiat”.

Citiți și Parlamentul European le-a cerut Ursulei von der Leyen și lui Charles Michel să pună capăt disputei iscate după incidentul Sofagate

Social-democrații din Parlamentul European deplâng faptul că cei mai bogați oameni din lume și-au crescut averea cu 5 trilioane de dolari într-un an de pandemie și consideră „rușinos” că aceștia nu împart din profiturilor lor cu oamenii săraci.

„Jeff Bezos, care ar fi putut să ofere tuturor celor 876.000 de angajați ai Amazonului un bonus de 105.000 de dolari și să fie totuși la fel de bogat ca înainte de pandemie. Este pur și simplu rușinos”, au transmis aceștia.

Socialiștii salută propunerea secretarului general al ONU de a introduce un impozit de avere celor mai bogați și care și-au crescut averea în timpul pandemiei.

„Este timpul ca un impozit european progresiv pe patrimoniul net să facă cea mai bogată plată pentru a combate inegalitățile în creștere și pentru a ne consolida statul social”, au mai transmis aceștia.

Secretarul general al ONU a îndemnat luni guvernele să ia în considerare impunerea unei „taxe de solidaritate sau de avere” pentru cei bogați – care au câștigat bani în timpul pandemiei – în încercarea de a reduce inegalitățile extreme, relatează Reuters.