Eurodeputatul Mircea Hava a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Naționale a României în care a subliniat importanța solidarității ”care să ne ajute să ne înțelegem și să ne acceptăm” pentru a da un exemplu generațiilor viitoare.

”Îi spun <<La mulți ani!>>, azi, pentru că asta e ziua în care s-a întâmplat să se nască țara în care m-am născut. În rest, îi spun <<Mulțumesc!>>- pentru câteva zeci de ani în care am putut să privesc lumea, să apreciez oamenii, să-mi iubesc familia, să trăiesc în inima ei, Alba Iulia. Sunt unul dintre milioanele de români cu copilărie la țară, repartiție după școală, familie, care a trăit fiecare zi cu folos într-un loc binecuvântat, pe care-l voi considera mereu acasă. Toate astea în vremuri în care românii au reușit să transforme binele și răul, pesimismul și optimismul, dezamăgirea și speranța în ceva natural, obligați să aibă parte, mereu, de ambele variante”, a precizat europarlamentarul.

”Așa stând lucrurile, am învățat să răzbim, să ne căutăm și să ne găsim, să ne ocrotim așa cum ne îmbrățișează Carpații. Azi, îmi doresc să avem parte de solidaritatea care să ne ajute să ne înțelegem și să ne acceptăm, să găsim echilibrul dintre libertate și siguranță, câștigând prin asta cel mai important lucru – un exemplu pentru cei ce ne vor urma”, a conchis Mircea Hava.

Începând cu 1990, România serbează la 1 decembrie Ziua Națională. 

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit așadar, atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de principiul wilsonian al naționalităților și de efervescență a mișcărilor de eliberare națională și socială, cât și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) are convingerea că vom depăși momentele grele mai repede dacă vom fi ”uniți, umăr la umăr”.

Într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Naționale a României, europarlamentarul a subliniat că ”suntem o națiune puternică, care a dovedit de-a lungul istoriei că face față cu bine provocărilor grele.”

”Ziua Națională din acest an ne găsește, din nou, într-o situație dificilă, într-o luptă cu o pandemie care fură vieți, dar și cu o criză energetică apăsătoare. Sunt momente grele peste care sperăm să le depășim cât mai repede, uniți, umăr la umăr. Am convingerea că vom trece cu bine peste aceste încercări și că vom fi mai puternici, mai solidari. Să privim cu optimism în față și să avem încredere în forța noastră, a tuturor”, a precizat Bușoi.

Începând cu 1990, România serbează la 1 decembrie Ziua Națională. 

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit așadar, atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de principiul wilsonian al naționalităților și de efervescență a mișcărilor de eliberare națională și socială, cât și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

„Chiar dacă funcționarii europeni sunt aleși în primul rând pe bază de competență și lucrează pentru interesul general european, așa cum este și normal, legislația europeană prevede că proporția personalului trebuie să fie corelată cu mărimea populației statelor membre. Acest lucru este cu atât mai important pentru funcțiile de conducere pentru că este în interesul instituțiilor europene ca cei care se ocupă de politicile publice sau de diplomație să aibă informații, experiențe și background-uri care să reflecte cât mai bine diversitatea Uniunii”, a mai spus el.

În finalul mesajului său, Alin Mituța a transmis că există mulți români foarte competenți care merită să aibă șanse egale cu ceilalți europeni de a ocupa roluri importante la nivel european.  „Voi insista ca aceștia să fie tratați corect”, a conchis eurodeputatul.

Citiți și: Eurodeputatul Alin Mituța va solicita, din nou, în Comisia CONT din PE o mai bună reprezentare a românilor în conducerea Serviciului European de Acțiune Externă

Alin Mituța a afirmat în nenumărate rânduri că românii sunt puternic subreprezentați în managementul instituțiilor europene. În acest sens, el a cerut Serviciului European de Acțiune Externă, cât și Comisiei Europene să rezolve subreprezentarea României în funcțiile de conducere ale instituțiilor Uniunii Europene. 

În februarie, eurodeputatul a  avut  o întâlnire cu Directorul General pentru Buget și Administrație din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă cu care a discutat despre problemele de subreprezentare a est-europenilor în personalul EEAS, potrivit unei postări publicate pe Facebook.