Uniunea Europeană este pregătită să suporte consecințele economice ce rezultă din impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, care s-ar putea traduce cu prețuri mai mari la energie, au declarat vineri o serie de oficiali europeni, anunță Reuters, citat de Agerpres.
”Desigur că vom plăti un preţ economic pentru acest război”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni la sosirea sa la reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, care a avut loc vineri la Paris.
La rândul său, ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a spus că sancţiunile europene vor fi dureroase pentru Rusia.
”Economia Rusiei va fi cea care va plăti preţul pentru deciziile lui Vladimir Putin, populaţia Rusiei va plăti preţul pentru deciziile lui Vladimir Putin. Oligarhii ruşi vor plăti pentru deciziile lui Vladimir Putin”, a completat acesta.
Potrivit unui comunicat al Consiliului European, aceste sancțiuni vizează ”sectorele financiar, energetic și cel al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum și controlul exporturilor și finanțarea exporturilor, politica în materie de vize, liste suplimentare de persoane fizice rusești și noi criterii de includere pe listă.”
”Consiliul European condamnă în cei mai fermi termeni agresiunea militară rusă neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Prin acțiunile sale militare ilegale, Rusia încalcă în mod flagrant dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea europeană și globală. Consiliul European subliniază că aceasta include dreptul Ucrainei de a-și alege propriul destin. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest act de agresiune și pentru toate distrugerile și pierderile de vieți omenești pe care le va provoca. Aceasta va fi trasă la răspundere pentru acțiunile sale”, este menționat în concluziile adoptate de cei 27 de lideri din UE.
Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană sunt pregătiți să pună în aplicare cu celeritate aceste ”sancțiuni financiare și economice”, care ”vor dura atât timp cât va fi necesar și vor fi completate de decizii suplimentare”, este specificat într-un comunicat al Consiliului Uniunii Europene.
În egală măsură, aceștia au solicitat ”Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene să evalueze consecințele reducerii în continuare a accesului instituțiilor rusești la sistemul financiar. Toate opțiunile sunt pe masă”, mai arată sursa mai sus citată.
Ei au dat asigurări că ”unitatea țărilor europene și forța economiei UE” vor permite o atenuare a impactului crizei, anunțând că vor lua ”măsurile adecvate pentru a limita consecințele asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre.”
”Am discutat despre consecințele economice ale acestei crize geopolitice, în special asupra sectorului energetic. Ne-am angajat să accelerăm agenda inițiată în ultimele luni pentru a ne consolida independența economică și pentru a spori creșterea durabilă și rezilientă”, afirmă miniștrii de finanțe din UE.
Gazele reprezintă 24% din mixul energetic al UE, care importă 90% din gazele utilizate. 40% din aceste importuri sunt furnizate de compania rusă Gazprom, o situaţie care a pus în alertă autorităţile comunitare, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia ce a urcat prețul gazului la peste 40%. Chiar dacă acesta a înregistat ulterior un trend descendent, arată vulnerabilitatea energetică a UE ca urmare a dependenței de gazul rusesc.
Astfel, Uniunea Europeană a demarat deja discuții în vederea diversificării ”surselor de aprovizionare cu gaze”, cele mai recente exemple în acest sens fiind cele purtate cu Statele Unite, Japonia sau Norvegia.
Problema este că nicio țară nu are capacitatea de înlocuire a livrărilor de gaze rusești către Europa cu gaze naturale lichefiate, în caz de perturbări din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform mențiunilor Qatarului.
Terminalele europene de gaze naturale lichefiate au capacitate disponibilă limitată pentru a absorbi livrările suplimentare din SUA sau din alte state, în eventualitatea întreruperii livrărilor de gaze ruseşti.
În acest context, apelul ministrului ceh de externe, Jan Lipavsky, devine cu atât mai relevant.
Nu spun că putem fi dependenţi doar de LNG, dar acesta este un foarte bun exemplu al faptului că Rusia nu îşi poate permite să folosească gazul ca o pârghie economică fundamentală, întrucât dacă Europa construieşte suficiente mecanisme, terminale, atunci ea îşi va diversifica securitatea energetică”, spunea oficialul ceh la începutul lunii februarie.
Potrivit Refinitiv, Europa a fost și luna trecută principala destinație pentru livrările de gaze naturale lichefiate (LNG), depășind astfel exporturile către Asia pentru a doua lună consecutiv.
