Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Evenimentul inaugural al Conferinţei privind viitorul Europei are loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, duminică, 9 mai, animat de cadrul festiv al celebrării Zilei Europei.

Astfel, liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia și Consiliul – și președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de gazdă, lansează Conferința prin care instituțiile și decidenții politici europeni își propun să asculte vocile cetățenilor europeni în modelarea viitorului Uniunii.

Ceremonia de deschidere a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, are loc între orele 15:00 – 16:30, evenimentul fiind transmis în direct de instituțiile UE și preluat de CaleaEuropeană.ro.

Programul lansării include un discurs de bun venit din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, discursuri ale preşedinţilor Parlamentului European, David Sassoli, Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi prim-ministrului portughez Antonio Costa, reprezentând președinția Consiliului UE, precum şi scurte intervenţii ale copreşedinţilor Comitetului executiv al Conferinţei – alcătuit din vicepreședinta Comisiei Europene Dubravka Suica, europarlamentarul Guy Verhofstadt și secretarul de stat portughez pentru afaceri europene Ana Paula Zacarias, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, sunt prevăzute contribuţii din partea cetăţenilor şi a societăţii civile prin intermediul conexiunii video, precum şi intervenţii muzicale ale violonistului Renaud Capucon şi a Cvartetului Karski şi conexiuni cu evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei în toate statele membre.

În hemiciclul Parlamentului European vor fi prezenţi şi 27 de studenţi Erasmus din toate statele membre, iar aproximativ 300 de cetăţeni invitaţi să participe de la distanţă vor fi prezenţi prin intermediul unor ecrane TV de mari dimensiuni.

Miniştrii afacerilor europene şi alţi invitaţi VIP se vor alătura, de asemenea, de la distanţă.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță că aditivul alimentar, dioxid de titan, va interzis începând din această vară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a adoptat o interdicție de utilizare a dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, potrivit comunicatului Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

Interdicția se va aplica după o perioadă de tranziție de șase luni. Cu alte cuvinte, începând din vară, acest aditiv nu ar mai trebui adăugat în produsele alimentare.

Comisara Stella Kyriakides, responsabilă cu sănătatea și siguranța alimentară, a declarat: „Siguranța alimentelor pe care le consumă cetățenii noștri și sănătatea lor nu sunt negociabile. De aceea, efectuăm un control strict și permanent pentru a garanta cele mai înalte standarde de siguranță pentru consumatori. O piatră de temelie a acestei activități este să ne asigurăm că numai substanțele sigure, susținute de dovezi științifice solide, ajung în farfuriile noastre. Prin interdicția de astăzi, eliminăm un aditiv alimentar care nu mai este considerat sigur. Contez pe faptul că autoritățile statelor membre vor coopera asigurându-se că operatorii din sectorul alimentar vor înceta să utilizeze E171 în produsele alimentare.”

Dioxidul de titan se utilizează pentru a conferi o culoare albă multor produse alimentare, de la produse coapte și paste tartinabile, până la supe și sosuri, sosuri pentru salate și suplimente alimentare. Statele membre au aprobat în unanimitate propunerea Comisiei, prezentată în toamna trecută.

Aceasta s-a bazat pe un aviz științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care concluziona că E171 nu mai poate fi considerat sigur atunci când este utilizat ca aditiv alimentar. Mai multe informații sunt disponibile în documentul Întrebări și răspunsuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită ca sustenabilitatea mediului să se afle în centrul sistemelor de învățământ din UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

  • să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
  • să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
  • să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
  • să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Financial Times: Comisarul european pentru justiție avertizează România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Anul trecut, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Justiție a UE a statuat că judecătorii din România ar trebui să pună legislația UE deasupra legislației naționale, inclusiv hotărârile Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă tratatul UE. Curtea Constituțională a României a răspuns la ambele hotărâri, susținând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația românească.

Citiți și CJUE confirmă că MCV este ”obligatoriu în toate elementele sale pentru România”: Judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii

Deciziile instanței de la București au reflectat poziții similare ale curților constituționale din Polonia și Germania cu privire la supremația legislației UE.

Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării (care nu se dă înapoi în fața nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susține pe deplin supremația dreptului UE.

Guvernul României, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc.

“Am primit o reacție din partea guvernului român care a spus: “Nu, vrem să respectăm pe deplin primatul [legislației UE] … dar în cadrul Constituției României”. Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiție“, a afirmat el.

Reynders a declarat că ar putea iniția o acțiune în justiție împotriva României, având în vedere “poziția reală, permanentă și persistentă a instanței supreme din această țară de a merge împotriva legislației UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.

Deși nu este la fel de avansată în ceea ce privește rezistența sa față de hotărârile CJUE, România ar putea urma exemplul Poloniei și ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanței cu sediul în Luxemburg.

Una dintre aceste cereri este desființarea secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, care “ar putea fi percepută ca fiind o încercare de a stabili un instrument de presiune și intimidare în ceea ce privește judecătorii”, potrivit CJUE.

În această speță, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis la începutul lunii decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Mai mult, în privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Dar Reynders a declarat pentru Financial Times că aceasta a fost o tactică de tragere de timp pe care a întâlnit-o în discuțiile cu omologii maghiari. “În primul rând, trebuie să puneți în aplicare [hotărârile CEJ], în România, opriți-vă cu secția specială. Apoi, dacă vreți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifice”, a avertizat el

Financial Times conchide, subliniind că deși între Varșovia și București se pot găsi unele asemănări, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul planului de redresare post-pandemie, aproximativ 3,8 miliarde de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE5 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.18 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL20 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending